Ai pe cineva căruia să-i ceri ajutor?

Ai vreo rudă, vreun prieten sau vreun vecin care nu locuiește în gospodăria ta și căruia să-i poți cere ajutor? Orice fel de ajutor: moral, material sau financiar.

Întrebarea nu cere să fi cerut ajutor vreodată. Cere doar să existe cineva. Și îi scoate din socoteală pe oamenii cu care locuiești: soțul sau soția, copiii, părinții din aceeași casă nu se numără. Se numără doar oamenii din afara casei.

În România, 293 din 1.000 de oameni au răspuns nu. Media Uniunii Europene e 112. În Norvegia, 24.

Ancheta se face în același an, cu aceeași întrebare și cu aceeași definiție, în toate țările Uniunii și în șase din afara ei. Bara arată câți din 1.000 de oameni au răspuns nu în 2022; punctul arată unde era țara în 2013, la primul val al acestui modul.

A doua e Germania, cu 202 din 1.000. Între ea și România sunt 9,1 puncte procentuale — cam cât e distanța dintre Germania și media Uniunii.

Creșterea nu e numai a României. Media Uniunii a urcat de la 66 la 112 din 1.000 în nouă ani, iar Germania de la 39 la 202. Bulgaria, în schimb, a urcat la 180 în 2018 și a coborât la 46 în 2022, ceea ce arată cât poate varia un asemenea răspuns de la un val la altul. De aceea argumentul se bazează pe cifra din 2022, când toate țările au răspuns în același an la aceeași întrebare.

În același chestionar, oamenii sunt rugați să dea și o notă de la 0 la 10 încrederii lor în ceilalți. România a dat 7,1, cea mai mare medie dintre cele 26 de țări ale Uniunii cu date în 2022. A rămas acolo: 7,5 în 2025, față de 5,8 media Uniunii.

Cele două răspunsuri vin de la aceiași oameni, în aceeași vizită. Țara care dă cea mai mare notă încrederii are și cea mai mare pondere de oameni fără nimeni de întrebat.

În cele 26 de țări ale Uniunii care au ambele cifre pentru 2022, nota dată încrederii nu spune nimic despre existența cuiva căruia să-i ceri ajutor. Coeficientul de corelație e 0,28, iar probabilitatea ca o corelație cel puțin la fel de mare să apară din întâmplare, dacă n-ar exista nicio legătură între cele două răspunsuri, e de 0,17. E prea slabă ca să însemne ceva, iar semnul ei e pozitiv, adică invers față de ce ne-am aștepta.

A treia măsurătoare nu seamănă cu niciuna dintre primele două. Ancheta mondială a valorilor pune o întrebare cu două variante — „în general, se poate avea încredere în cei mai mulți oameni” sau „trebuie să fii foarte precaut în relațiile cu oamenii” — și, în valul 2017–2022, 12,1% dintre români au ales prima. E printre cele mai mici procente din Europa. Aceeași idee, trei instrumente, trei rezultate care nu se potrivesc.

Dacă lipsa sprijinului ar fi problema unui singur grup, diferențele dintre grupuri ar fi mari. Nu sunt. Cincimea cea mai bogată a României, cu 228 din 1.000, stă mai prost decât cincimea cea mai săracă a Uniunii, cu 159.

Cele mai mari diferențe sunt între grupele de vârstă. La 16–24 de ani răspund nu 191 din 1.000; la 65–74, 345. În Uniune, valorile acelorași două grupe sunt 89 și 122, mult mai apropiate.

Aceeași anchetă măsoară și ajutorul dat, sub numele de voluntariat informal: ajutor neplătit oferit unor oameni din afara gospodăriei, în ultimele douăsprezece luni. În România, 4,2%. Media Uniunii e 13,8%, în Țările de Jos 73,9% și în Norvegia 79,8%.

Distanța dintre 2,4% în Bulgaria și 79,8% în Norvegia e de peste treizeci de ori. Niciun comportament real nu variază atât între țări europene; ce variază e înțelesul cuvântului. Acolo unde „voluntariat” trimite la o organizație, cifra iese mică; acolo unde acoperă orice mână de ajutor dată unui vecin, iese mare. Cifra susține că România stă la capătul de jos al clasamentului, și nimic mai fin de atât.

Din același motiv, cele două cifre merg împreună doar slab pe toată Uniunea: corelația dintre ponderea celor fără nimeni de întrebat și ponderea celor care au ajutat e −0,33. Bulgaria are 2,4% la voluntariat informal și numai 46 din 1.000 fără sprijin.

Voluntariatul într-o organizație stă tot sub media Uniunii: 3,9% în România, față de 12,3%.

Nu spune că oamenii sunt singuri. Întrebați dacă se simt lăsați pe dinafara societății, 6,6% dintre oamenii din România răspund da, sub media Uniunii de 7,3%. Iar 22,9% se văd zilnic cu rude și încă 29,4% în fiecare săptămână; în Țările de Jos se văd zilnic cu rude 5,1%, iar în Danemarca 2,5%. Oamenii au companie. Ce n-au e cineva căruia să-i ceară ajutor.

Nu numără oamenii din casă. Întrebarea îi exclude explicit. Gospodăriile din România au în medie 2,5 persoane, față de 2,3 în Uniune, iar la mărimea gospodăriei România e a 9-a din 27. O parte din diferență vine de aici, dar nu cele 18,1 puncte procentuale care despart România de media Uniunii.

Nu e o numărătoare de prieteni. E ce răspund oamenii când sunt întrebați, o dată la câțiva ani, de un operator care le vine în casă.

Seria trece printr-o schimbare de metodă. Din 2021, ancheta se face după regulamentul european care i-a schimbat eșantionarea și modul de culegere a datelor. Eurostat nu marchează nicio ruptură de serie la acest indicator, în niciun val și în nicio țară, dar seria încrederii are o ruptură în 2018 pentru România. Comparația de bază rămâne cea din 2022, între țări, în același an.

Câteva cifre poartă semne de calitate. Din cele 26 de note ale încrederii din 2022, cinci sunt marcate de Eurostat ca având o ruptură de serie sau o precizie scăzută: Franța, Ungaria, Luxemburg, Polonia, Portugalia. Ele rămân în grafic și în corelație. Mediile Uniunii pentru ajutorul dat și pentru sentimentul de excludere sunt estimate de Eurostat, nu culese. Cifrele României folosite pe pagină nu poartă niciun semn.

• Cine are cui să ceară ajutor. Eurostat, ilc_pw06 și ilc_pw07, modulul de bunăstare personală al anchetei asupra veniturilor și condițiilor de viață (EU-SILC), valurile 2013, 2018 și 2022. Populația de 16 ani și peste.
• Încrederea în ceilalți. Eurostat, ilc_pw03, nota medie de la 0 la 10, aceeași anchetă.
• Ajutorul dat și voluntariatul. Eurostat, ilc_scp19, modulul de participare socială și culturală, valul 2022: activități de voluntariat informal și formal.
• Întâlnirile cu rudele. Eurostat, ilc_scp09, valul 2022.
• Sentimentul de excludere. Eurostat, ilc_pw10, valul 2022.
• Mărimea gospodăriei. Eurostat, ilc_lvph01, 2022.
• Formularea întrebării. Definiția variabilei în ghidul metodologic EU-SILC, preluată și de biroul irlandez de statistică în notele metodologice ale anchetei din 2023.
• A treia măsurătoare a încrederii. Ancheta mondială a valorilor și Ancheta europeană a valorilor, valul 2017–2022, seria integrată publicată de Our World in Data: 12,1% pentru România.

Cifrele au fost preluate din baza de date Eurostat pe 10 septembrie 2026.