# A fost o singură revoluție română în 1848?

*Iași – Blaj – Islaz, 1848*

La Iași s-a petiționat domnul, la Blaj s-a adunat națiunea, la Islaz s-a proclamat o țară nouă: 35, 16 și 22 de puncte care rimează și se ciocnesc. N-a fost o singură revoluție română – au fost trei veri diferite.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

## Trei țări, o vară

La 27 martie s-a petiționat la Iași, la 3 mai s-au adunat zecile de mii la Blaj, la 9 iunie s-a citit Proclamația la Islaz: 35, 16 și 22 de puncte care rimează și se ciocnesc. Mai jos, vara anului 1848 în patru capitole – petiția, adunarea, proclamația și ce a rămas.

Drumurile de pe hartă sunt reprezentative: Iași–Cernăuți, drumul exilului moldovean; Sibiu–Blaj, drumul adunării; Islaz–București, drumul proclamației.

## I. Iași

*27 martie – august 1848 · Moldova, 1848, petiția*

- Petiția: 27 martie/8 aprilie, 35 de puncte
- Răspunsul: 33 de puncte primite, apoi represiunea
- Exilul: Cernăuți, august: Dorințele

Vestea revoluției din februarie de la Paris i-a trezit pe intelectualii moldoveni, iar după săptămâni de consfătuiri mărunte și manifeste contra despotismului, la 27 martie/8 aprilie circa 1.000 de oameni – boieri mari potrivnici lui Sturdza, boieri liberali tineri, târgoveți – s-au adunat la Hotel Petersburg din Iași. Moderații au învins: o petiție către domn, apoi risipirea adunării.

Un comitet prezidat de poetul Vasile Alecsandri a redactat Petiția-proclamație în 35 de puncte: supunere strictă la lege, o Adunare nouă și mai reprezentativă, cu dreptul de a face propuneri domnului, o bancă națională «spre înlesnirea comerțului», desființarea vămilor «vătămătoare agriculturii și comerțului». Era un regim liberal moderat, fără răsturnarea rânduielilor țării.

Sturdza a primit petiția la 9 aprilie, a acceptat 33 din 35 de puncte, dar a respins desființarea Adunării și garda națională. Fruntașii au cerut totul sau nimic; seara domnul s-a retras la cazarmă și a zdrobit mișcarea – câteva sute de arestați, iar fugarii, între care Alecsandri și tânărul ofițer Alexandru Ioan Cuza, au apucat drumul Transilvaniei și al Bucovinei.

> O bancă națională «spre înlesnirea comerțului» și desființarea vămilor «vătămătoare agriculturii și comerțului».
> – Petiția-proclamație, 27 martie 1848, după relatarea istorică

**Între timp** La Paris monarhia căzuse în februarie; vestea a aprins Iașul înainte să se întoarcă vreun student de acolo.

## II. Blaj

*3 – 5 mai 1848 · Transilvania, 1848, adunarea*

- Adunarea: 3/15 – 5/17 mai, Câmpia Libertății
- Programul: Petițiunea Națională, 16 articole
- Glasul: Bărnuțiu, 2/14 mai, în catedrală

La 18 aprilie fruntașii – Bărnuțiu, Șaguna, Iancu, Barițiu – hotărâseră la Blaj convocarea unei Mari Adunări Naționale, iar la 30 aprilie, în Duminica Tomii, avusese loc o primă adunare. La 2/14 mai Bărnuțiu a vorbit în catedrala Blajului contra oricărei schimbări unilaterale a cârmuirii Transilvaniei, cu răbdare și moderație – și cu jurământ față de împărat.

La 3/15 mai zecile de mii de oameni s-au strâns pe câmpul numit de atunci Câmpia Libertății. A doua zi, la 4/16 mai, August Treboniu Laurian a prezentat mulțimii Petițiunea Națională în 16 articole: națiunea română se declara independentă și cerea reprezentare proporțională în Dietă (art. 1), Biserica română devenea independentă și egală cu celelalte (art. 2), iobăgia se desființa fără nicio despăgubire din partea țăranilor (art. 3), românii își formau gardă națională (art. 10) – și protestau contra uniunii Transilvaniei cu Ungaria.

Fiecare punct citit a fost aclamat cu «Așa!», iar mulțimea a strigat «Noi vrem să ne unim cu țara!». Era un program național, nu unul social: întâietatea o aveau națiunea, Dieta și Biserica, nu tronul – al cărui împărat rămânea chezășia românilor.

> Noi vrem să ne unim cu țara!
> – Strigătul mulțimii de la Blaj, 3/15 mai 1848

**Între timp** În aceeași vară dietele votau uniunea Transilvaniei cu Ungaria, sancționată de împărat în iunie – exact uniunea pe care Blajul o respinsese.

## III. Islaz

*9 – 13 iunie 1848 · Țara Românească, 1848, proclamația*

- Proclamația: 9/21 iunie, 22 de puncte
- Bucureștiul: 11 iunie: Bibescu primește
- Abdicarea: 13 iunie: Bibescu pleacă

Proclamația o scrisese Ion Heliade Rădulescu: 22 de puncte cu valoare de act constituțional – neatârnarea cârmuirii și a legiuirii, despărțirea puterilor, drepturi egale, domn răspunzător ales pe cinci ani, listă civilă scăzută, dezrobirea evreilor și a țiganilor, învățătură egală, gardă națională. La 9/21 iunie a fost citită la Islaz, port dunărean din Romanați ferit de controlul turcesc direct, pe câmpul numit de atunci Câmpul Regenerării.

Poporul, spunea Proclamația, nu se scoală «spre a rumpe legăturile sale de relații din afară»: cerea autonomie, nu rupere de Poartă. Clăcașii se făceau proprietari «prin despăgubire», iar domnia se dădea «numai pe cinci ani» – și vorba de «prinț» rămânea cunoscută numai «de cei ce știu din limbile Europei».

La 11 iunie Bucureștiul s-a sculat, mulțimea a umplut ulițele din fața palatului, iar Bibescu a primit Proclamația; la 13 iunie a abdicat și a plecat din țară, la Brașov. Cârmuirea provizorie a luat frâiele verii muntene, sub deviza «Dreptate, Frăție!» a societății Frăția.

> Emancipația clăcașilor ce se fac proprietari prin despăgubire.
> – Proclamația de la Islaz, punctul 13

**Între timp** La 7 iulie rușii intraseră deja în Moldova, ca să nu se nască acolo o cârmuire ca la București.

## IV. Urma

*septembrie 1848 – mai 1849 · 1848–1849, ce a rămas*

- Spirea: 13 septembrie: două ore și jumătate
- Ocupația: 25 septembrie: Bucureștiul cade
- Pacea: 1 mai 1849: Balta Liman

Toamna a venit cu oștile. La 13/25 septembrie otomanii lui Fuat pașa au intrat în București: circa 900 de români – infanterie și pompierii căpitanului Pavel Zăgănescu – le-au ținut piept în Dealul Spirii două ore și jumătate, cu 48 de români și 158 de turci morți. Seara orașul era potolit, iar la 25 septembrie ocupația pecetluia sfârșitul revoluției muntene.

Rușii trecuseră în Țara Românească la 27 septembrie; Moldova îi primise încă de la 7 iulie, iar la 1 mai 1849 Convenția de la Balta Liman așeza Principatele sub control ruso-turc. În Moldova noul domn, Grigore Alexandru Ghica, i-a chemat în cârmuire pe Kogălniceanu, pe Alecsandri și pe Ion Ionescu de la Brad.

Transilvania a ars mai departe, în războiul din 1848–1849, unde Iancu și-a câștigat în Apuseni numele de «Crai al Munților». Trei veri diferite, trei sfârșituri diferite: petiția zdrobită într-o seară, adunarea înecată în război, proclamația stinsă pe Dealul Spirii.

> Dreptate, Frăție!
> – Deviza societății Frăția, strigătul verii muntene

**Între timp** La 1 mai 1849 Convenția de la Balta Liman punea Principatele sub controlul comun al Rusiei și al Porții.

## Trei programe, față în față

Aceleași întrebări – pământul, domnul, națiunea, împărățiile – și trei răspunsuri. Fiecare celulă trimite la articolul cu pricina.

| | Iași, 27 martie | Blaj, 3 mai | Islaz, 9 iunie |
|---|---|---|---|
| Pământul | O rugăminte generală: raporturi mai bune între țărani, proprietari și stat. | Iobăgia desființată, fără nicio despăgubire (art. 3). | Clăcașii proprietari prin despăgubire (pct. 13). |
| Domnul | Nimic despre tron: petiția i se adresează lui Sturdza. | Niciun domn: credință față de împărat. | Domn răspunzător, ales pe cinci ani. |
| Națiunea | Regim liberal moderat, fără program național. | Națiunea română, independentă și egală (art. 1). | «Tot românul e liber, tot românul e nobil.» |
| Marile puteri | Reforme în cadrul Regulamentului, sub Rusia și Poartă. | Contra uniunii cu Ungaria; credință împăratului. | Autonomie, nu rupere: legăturile din afară rămân. |

## Care țară ce-a promis?

Patru reforme, patru cărți: ghicește care țară le-a promis, apoi verifică cu articolele din joc.

1. **Pământ cu despăgubire.** Un program promite că clăcașii se fac proprietari «prin despăgubire». *Islaz, punctul 13: proprietate prin despăgubire. Blajul cerea ștergerea iobăgiei fără nicio despăgubire (art. 3).*
2. **Națiune între națiuni.** Un program declară națiunea română independentă și îi cere reprezentare proporțională în Dietă. *Blaj, art. 1: națiunea independentă, cu reprezentare în Dietă. Islazul nu știa nicio Dietă: Țara Românească își avea domnul și Adunarea ei.*
3. **Domn pe cinci ani.** Un program cere un domn răspunzător, ales pe cinci ani. *Islaz: domnia «numai pe cinci ani». Iașul nu s-a atins de tron: petiția îi cerea lui Sturdza reforme, nu scaunul.*
4. **«Respectați Regulamentul».** Un program cere supunere strictă la lege și reforme în cadrul Regulamentului Organic. *Iași, martie: reforme în cadrul Regulamentului; abia la Cernăuți, în august, Kogălniceanu îl va lepăda. Islazul voia o ordine nouă.*

## Șapte planșe din 1848

Șapte imagini, în ordinea poveștii: alegoria, moldoveanul, ardeleanul, craiul, pana, tipăritura și munteanul.

### Planșa 1850: Alegoria

- «România revoluționară», pictată de C. D. Rosenthal în 1850, la doi ani după vară.
- Modelul e Maria Rosetti: țara întruchipată de o femeie cu steag.
- Rosenthal (1820–1851) n-a mai apucat să vadă niciun 1848 împlinit.

### Planșa c.1850: Moldoveanul

- Kogălniceanu în tinerețe, într-o gravură din jurul anului 1850.
- N-a iscălit petiția din martie; în august i-a scris urmașul la Cernăuți.
- Mai târziu avea să fie prim-ministru al României.

### Planșa c.1860: Ardeleanul

- Bărnuțiu, glasul Blajului, într-o fotografie de epocă.
- La 2/14 mai a vorbit în catedrală cu jurământ față de împărat.
- Profesor de filosofie la Iași înainte și după 1848.

### Planșa 1849: Craiul

- Iancu, portretizat de Barbu Iscovescu în 1849, în plin război.
- «Craiul Munților»: Țara Moților și Apusenii, 1848–1849.
- La Blaj fusese un tânăr între mulți; faima a venit după.

### Planșa n.d.: Pana

- Heliade Rădulescu, pana Proclamației, portretizat de Theodor Aman.
- Cele 22 de puncte sunt ale lui, citite la 9 iunie.
- «Domnia nu e drept de moștenire a nici unei familii.»

### Planșa 1848: Tipăritura

- Proclamația tipărită la 9 iunie 1848, cu litere chirilice.
- Se deschide cu «Fraților români, Popolul român se scoală...».
- Punctul 13: clăcașii proprietari «prin despăgubire».

### Planșa 1845: Munteanul

- Bălcescu, portretizat de Ion Negulici în 1845, cu trei ani înainte.
- Istoric și fruntaș al revoluției muntene (1819–1852).
- Negulici (1812–1851) însuși a fost prefect al revoluției la Prahova.

Imagini via Wikimedia Commons (toate domeniu public). Datele sunt referințe de planșă.

## 1848 în șase numere

Fiecare număr de mai jos vine din sursele citate: anul, luna petiției, articolele, punctele și cele două zile ale Bucureștiului.

- **1.848** – anul celor trei programe
- **27** – martie: petiția de la Iași
- **16** – articole la Blaj
- **22** – de puncte la Islaz
- **11** – iunie: Bucureștiul se scoală
- **13** – septembrie: Dealul Spirii

## Trei lucruri pe care le greșim

### A fost o singură revoluție română

Fals: Iașul a petiționat un domn (35 de puncte), Blajul a adunat o națiune (16 articole), Islazul a proclamat o țară nouă (22 de puncte) – trei adresanți, trei sfârșituri.

### La Islaz s-a rupt cu Poarta

Fals: Proclamația spune limpede că poporul nu se scoală «spre a rumpe legăturile sale de relații din afară» – cerea autonomie administrativă și legiuitoare, nu independență.

### Iancu a condus Blajul

Fals: Blajul i-a avut pe Bărnuțiu, Laurian, Barițiu și Șaguna. Iancu (1824–1872) s-a făcut «Craiul Munților» în lunile următoare, în Apuseni – portretul lui Iscovescu e din 1849.

## Surse și metode

Povestea urmează cele trei programe – Petiția de la Iași, Petițiunea de la Blaj, Proclamația de la Islaz – și istoriile din surse ale verii 1848. Datele zilei sunt stil vechi, calendarul vremii; stilul nou apare alături la prima menționare. Toate cele opt imagini sunt domeniu public, via Wikimedia Commons.

Citatele scurte vin din texte de domeniu public: Proclamația (Wikisource), strigătele documentate ale adunărilor. Mulțimile se dau cu vorba surselor – «zeci de mii», «circa 1.000 de oameni» – niciodată cu numere rotunjite de noi.

Dincolo de articolele citate nu se pretinde nimic: niciun gând ascuns al fruntașilor, nicio socoteală a morților dincolo de Dealul Spirii. Ce nu s-a putut proba a rămas pe dinafară.

### Iași

- [8 aprilie 1848: circa 1.000 de oameni la Hotel Petersburg, Iași; comitetul prezidat de Alecsandri redactează Petiția-proclamație în 35 de puncte](https://en.wikipedia.org/wiki/Moldavian_Revolution_of_1848)
- [Sturdza primește petiția la 9 aprilie, acceptă 33 din 35 de puncte, respinge desființarea Adunării și garda națională; seara urmează represiunea, circa 300 de arestați](https://en.wikipedia.org/wiki/Moldavian_Revolution_of_1848)
- [Cernăuți, august 1848: Comitetul Revoluționar Moldovean; Kogălniceanu redactează Dorințele partidei naționale din Moldova, cu Alecsandri și Negri](https://en.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu)

### Blaj

- [Marea Adunare Națională de la Blaj, 3/15–5/17 mai 1848, Câmpia Libertății: zeci de mii de oameni, discursul lui Bărnuțiu din 2/14 mai în catedrală](https://centruldestudiitransilvane.ro/wp-content/uploads/2025/10/05-I-Bolovan-S-Bolovan-Supliment-TR-2-2020.pdf)
- [Petițiunea Națională, 16 articole prezentate de Laurian la 4/16 mai: națiunea independentă (art. 1), Biserica egală (art. 2), iobăgia desființată fără despăgubire (art. 3), garda națională (art. 10), contra uniunii cu Ungaria](https://www.referatenoi.ro/wp-content/uploads/wp-post-to-pdf-enhanced-cache/1/1848-marea-adunare-nationala-de-la-blaj.pdf)
- [Relatare din 1852: cele 16 puncte citite unul câte unul, fiecare aclamat cu «Așa!»](https://biblioteca-cavalerilor.ro/wp-content/uploads/2024/09/Meeting-romanesc-in-Blaj-doc.pdf)
- [Iancu (1824–1872) în Țara Moților și Apuseni, 1848–1849, «Crăișorul Munților»](https://en.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancu)

### Islaz

- [Proclamația de la Islaz, 9 iunie 1848, scrisă de Heliade Rădulescu: 22 de puncte cu valoare de act constituțional; portul dunărean ferit de controlul turcesc direct](https://en.wikipedia.org/wiki/Proclamation_of_Islaz)
- [Textul integral (domeniu public): «Fraților români, Popolul român se scoală...», clăcașii proprietari «prin despăgubire», domnia «numai pe cinci ani»](https://ro.wikisource.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islaz)
- [București 11 iunie: Bibescu acceptă Proclamația; 13 iunie abdică și pleacă; guvern provizoriu până la intervenția otomană din septembrie](https://en.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Bibescu)

### Urma

- [Dealul Spirii, 13/25 septembrie 1848: circa 900 de români țin piept otomanilor lui Fuat două ore și jumătate; 48 de români și 158 de turci morți](https://en.wikipedia.org/wiki/Wallachian_Revolution_of_1848)
- [Ocupația otomană a Bucureștiului, 25 septembrie: sfârșitul revoluției muntene](https://www.cambridge.org/core/journals/historical-journal/article/locating-the-wallachian-revolution-of-1848/6B438854E4C4A26F97A386CFC35934FE)
- [Rușii intră în Moldova la 7 iulie, în Țara Românească la 27 septembrie; Convenția de la Balta Liman, 1 mai 1849; Ghica domn în Moldova](https://en.wikipedia.org/wiki/Moldavian_Revolution_of_1848)
- [Bălcescu (29 iunie 1819 – 29 noiembrie 1852), lider al revoluției muntene](https://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu)

### Jocul

- [Sursele celor patru cărți: Proclamația (Islaz), Petițiunea (Blaj), Petiția-proclamație (Iași)](https://ro.wikisource.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islaz)

### Cele șapte planșe

- [Rosenthal 1850, Negulici 1845, Iscovescu 1849, Aman, gravura Kogălniceanu, fotografia Bărnuțiu c. 1860, tipăritura Islaz 1848, Costin Petrescu – via Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/)

### Harta

- [Natural Earth, contururi de țări, lacuri, râuri și regiuni geografice la scara 1:50m (domeniu public); drumurile sunt reprezentative](https://www.naturalearthdata.com/)

---

Text, hartă și ilustrații de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/anul-1848/