# Când distanța până la spital începe să conteze

*Marius Comper · 9 septembrie 2026 · [Versiunea interactivă](https://mariuscomper.uk/aproape-de-spital/) · [English edition](https://mariuscomper.uk/aproape-de-spital/en/)*

53,6% dintre români trăiesc într-o localitate care găzduiește propriul spital cu paturi de internare continuă. Doar 1,1% — circa 244.000 de oameni, în 87 de localități — trăiesc la peste 30 de kilometri în linie dreaptă de cel mai apropiat. Am comparat, pentru fiecare dintre cele 3.181 de localități ale țării, mortalitatea din 2014-2022 (ajustată pe vârstă și pe mediul urban sau rural) cu distanța reală până la cel mai apropiat spital funcțional. Rezultatul nu e o linie care urcă din prima zi: mortalitatea rămâne aproape neschimbată până la 15 kilometri, urcă ușor între 15 și 30, și devine clar mai mare abia peste 30 de kilometri — un prag, nu o pantă, concentrat aproape în întregime în Delta Dunării și în câteva comune de graniță.

- **0,99 → 1,11**: rata mortalității ajustate, de la localitățile cu spital propriu la cele de peste 30 km distanță.
- **1,1%** din populație trăiește la peste 30 km de cel mai apropiat spital funcțional.
- **15 km**: distanța sub care mortalitatea ajustată nu se deosebește practic de a localităților cu spital.
- **59%**: cât de mult mai mare e mortalitatea specifică vârstei la sat față de oraș, la 40-44 de ani — mai mult decât întregul efect al distanței.

## Un prag, nu o pantă

Am împărțit localitățile în șapte grupe după distanța până la cel mai apropiat spital și am calculat rata mortalității ajustate pentru fiecare grupă la un loc: 0,99 pentru cele cu spital propriu, 0,96 la 0-5 km, 0,99 la 5-10 km, 1,01 la 10-15 km, 1,03 la 15-20 km, 1,04 la 20-30 km, 1,11 peste 30 km. Corelația directă între distanță și rata unei localități individuale e slabă (r=0,15), dar tiparul pe grupe, unde zgomotul localităților mici se anulează prin însumare, e limpede: aproape nimic nu se schimbă până la 15 kilometri, apoi urcă. Doar 87 de localități, cu 244.255 de locuitori (2023), sunt la peste 30 de kilometri de un spital — aproape toate în Delta Dunării sau în comune de graniță din Satu Mare, Constanța și Mehedinți.

## Diferența sat-oraș e mai mare decât toată diferența de mai sus

Ratele naționale specifice vârstei, calculate separat pentru mediul urban și cel rural, arată o diferență mai mare decât tot efectul distanței: +59% la 0-4 și la 40-44 de ani, +20% la 65-69, +11% la 85 de ani și peste. Această diferență e deja scoasă din calculul de mai sus prin standardizare — cifrele de la 0,99 la 1,11 arată ce mai rămâne DUPĂ ce ai scos avantajul de a fi oraș.

## Un spital în localitate nu e o asigurare

Câteva orașe cu propriul spital au mortalitate ajustată cu 25-55% peste așteptări, cu interval de încredere care exclude 1,00. Cinci sunt foste orașe miniere — Petrila (1,54) și Lupeni (1,39) în Valea Jiului, Cavnic (1,39) în Maramureș, Rovinari (1,35) în bazinul de lignit al Olteniei, Nucet (1,28) în Bihor — unde declinul industrial pare să conteze mai mult decât proximitatea unui spital. Celelalte cinci (Segarcea, Isaccea, Chișineu-Criș, Băilești, Ineu) sunt orașe mici, agricole sau de graniță, fără o explicație comună la fel de clară.

## Unde distanța chiar se vede

La celălalt capăt: Livada (Satu Mare, 22,1 km, SMR 1,52), C.A. Rosetti (Tulcea, 60,4 km, SMR 1,49), Babadag (Tulcea, 30,2 km, SMR 1,47), Acâș (Satu Mare, 26,0 km, SMR 1,46) — localități la peste 20 km de un spital, cu mortalitate ajustată robustă statistic peste așteptări, concentrate în Delta Dunării și în câteva comune de graniță.

## O întrebare rămasă deschisă

Un grup de localități din Vâlcea și Teleorman, la 20-25 km de un spital, are o rată ajustată foarte scăzută și statistic „robustă" — dar implauzibil de mică față de rata tipică a țării. Nu le-am publicat ca listă: explicația cea mai probabilă e o inflație a numitorului (populație înregistrată cu domiciliul acolo, dar plecată de mult la muncă în străinătate), dar n-am putut verifica asta direct. Rămâne o întrebare deschisă, nu o descoperire.

## Metoda, pe scurt

Decesele (POP206D, 2014-2022) sunt atribuite ultimului domiciliu al persoanei, nu localității unde a avut loc decesul. Rata așteptată vine dintr-o standardizare indirectă pe 18 grupe de vârstă și mediu urban/rural (POP206A, POP107D). Distanța e calculată în linie dreaptă (haversine) între centroide, față de cea mai apropiată localitate cu spital cu paturi de internare continuă (SAN102C, 2024). Toate sursele complete și limitele lor sunt în metodologia versiunii interactive.