# Arheologie: ce spun 406 de datări despre Gumelnița

Alege un an și un sit: urmărește curba radiocarbonului pentru cultura Gumelnița și vezi cum o datare descrie un interval, nu o populație.

https://mariuscomper.uk/arheologie/

- [Mănăstirea Dobrovăț: cât de vechi sunt biserica, zidul și turnul?](https://mariuscomper.uk/dobrovat-1504/): Biserica din 1503–1504, zidul din secolul al XVII-lea și turnul înălțat în 1743: trei vârste într-o singură curte, apoi un model al reliefului care arată ce se vedea de pe drumurile din jur. În română și engleză.
- [Sărata-Monteoru și cultura Monteoru: opt faze din epoca bronzului, citite pe plan](https://mariuscomper.uk/monteoru-sarata/): Un sat din Buzău a dat numele unei culturi a epocii bronzului. Opt faze citite pe profilul dealului Cetățuia, un cimitir de 146 de morminte și o hartă a siturilor. În română și engleză.
- [Orșova veche, sub golful Cernei: 24 de metri de apă, 5 până la 6 metri de mâl](https://mariuscomper.uk/orsova-de-sub-lac/): În 2017, golful Cernei ajungea la 24 de metri adâncime. Pe locul orașului vechi, studiul măsoară 5 până la 6 metri de sedimente. Apa din golf și mâlul de pe vatră sunt măsuri diferite. În română și engleză.
- [Abu Simbel: templele mutate din calea apei](https://mariuscomper.uk/abu-simbel/): În anii 1960, două temple săpate în stâncă au fost tăiate și reconstruite deasupra apelor noului lac. Și dealul din spatele lor a fost refăcut. În română și engleză.
- [Pescari și agricultori la Porțile de Fier: cine crescuse în altă parte?](https://mariuscomper.uk/pescari-si-agricultori/): Odată cu începutul agriculturii, dinții indică mai multe persoane crescute în altă zonă geologică. Nouă situri pe relieful defileului, cu fazele probelor, ADN, alimentație și surse precise.
- [Popești, Giurgiu: aici a fost capitala lui Burebista?](https://mariuscomper.uk/argedava-burebista/): O inscripție de la Balcic pomenește Argedava, iar săpătura de la Popești a dezvelit o cetate getică. O foaie le pune față în față, cu cealaltă candidatură, Vărădia; verdictul e al cititorului. În română și engleză.
- [Noviodunum și Dinogetia: ce ar fi putut vedea străjile?](https://mariuscomper.uk/noviodunum-isaccea/): Două cetăți romane la 30,1 km una de alta, pe Dunăre. Alege un punct pe zid și vezi ce indică modelul de vizibilitate pe relieful de azi; ipotezele sunt scrise pe pagină. În română și engleză.
- [Mănăstirea Neamț: ce-au copiat călugării — zece cărți datate în 143 de ani?](https://mariuscomper.uk/manastirea-neamt/): Zece copii datate la Neamț între 1436 și 1579, apoi școala lui Paisie: ce s-a copiat și când, fiecare carte cu anul și dovada ei.
- [Orașul tău și limesul](https://mariuscomper.uk/limes-orasul-tau/): În jurul anului 210, o linie cusută din castre, turnuri și o palisadă de lemn tăia România de azi în două. Scrie-ți orașul în caseta hărții și află de ce parte erai — înăuntru, în afară sau chiar pe frontieră.
- [Cetatea Enisala: ce vedeau străjerii de pe zid, deasupra lagunei Razim](https://mariuscomper.uk/enisala/): Zidurile se ridică la vreo 99 de metri deasupra lagunei. De pe ele, straja vedea apa lagunei până la 25 de kilometri și, spre sud-est, marea liberă dincolo de grind — deși cetatea n-a stat niciodată la malul mării.
- [Prăbușirea epocii bronzului, loc cu loc: 153 de distrugeri afirmate pentru 1200 î.Hr., fiecare cu ceasul care a datat-o](https://mariuscomper.uk/bronze-age-collapse/ro/): Se spune că 153 de distrugeri au avut loc la sfârșitul epocii bronzului. Jesse Millek (2023) a revenit la rapoartele de săpătură și păstrează 59. O hartă în relief a Mediteranei de est le arată pe toate, pe un ceas de la 1300 la 1050 î.Hr., și spune ce a datat fiecare: ceramică, text, inele de copac sau radiocarbon. Doar șapte au un interval radiocarbon pentru distrugerea însăși, de 84–245 de ani; pagina arată ce pot și ce nu pot spune.
- [Cetatea Oradea: steaua de zid care a fost 32 de ani capitală de pașalâc](https://mariuscomper.uk/oradea-cetatea/): Cinci bastioane pe un circuit de 1.614 metri, zidite între 1570 și 1660 după un plan al cărui autor lipsește din documente; 44 de zile de asediu în vara lui 1660; apoi 32 de ani ca sediu al pașalâcului de Varat. Steaua la scară reală, peste orice oraș — apoi zidirea, piatră cu piatră.
- [Podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava: 2.437 de metri peste Dunăre, din anul 328](https://mariuscomper.uk/sucidava-328/): Alege pasul și mergi pe jos toată lungimea lui — 2.437 de metri — pe un desen la scară, în timp ce podul lui Traian, desenat dedesubt, se termină la nici jumătate.
- [Cele trei popoare din care se trag europenii: cine au fost, când au venit, cât a rămas din fiecare](https://mariuscomper.uk/stramosii-europei/): Vânători-culegători aflați aici după epoca glaciară. Agricultori sosiți din Anatolia acum vreo 8.500 de ani. Păstori veniți din stepă acum vreo 5.000 de ani. Cei mai mulți oameni cu strămoși europeni se trag din toate trei. Pe această hartă, fiecare are culoarea lui, arătată acolo unde și atunci când a fost citit ADN-ul unui schelet: 12.346 de oameni până acum. Cu o căutare pentru linia ta paternă sau maternă.
- [Cetățile dacice din Munții Orăștiei: se vedeau între ele? Calcul pe relieful real](https://mariuscomper.uk/cetati-care-se-vad/): Din 15 perechi, una singură: Costești-Cetățuie și Blidaru, vecine la 1,6 km. În celelalte 14, muntele urcă cu cel puțin 100 m peste linia dreaptă. Din capitală, Sarmizegetusa Regia, nu se vede niciuna dintre celelalte cinci cetăți, nici de pe un turn de 12 m. Un lanț de posturi intermediare rămâne posibil; pozițiile cunoscute nu arată un asemenea lanț.
- [Toate drumurile duc la Roma? Proverbul, verificat pe 299.171 de km de drumuri romane](https://mariuscomper.uk/roads-to-rome/ro/): Pe Itiner-e, harta din 2025 a drumurilor romane, 57% din lungimea lor e legată de Roma pe uscat, 37% depinde de două traversări scurte cu bacul, iar 5,9% e pe insule. Numai că aceleași 94% duc și la Bizanț: pe drum se merge în ambele sensuri, iar kilometrul mediu de drum e mai aproape de Bizanț (2.395 km) decât de Roma (2.781 km). Distanțele scrise de romani pe Tabula Peutingeriana sunt comparate cu drumurile măsurate, iar pentru orice oraș dintre Scoția și Nil harta arată drumul până la Roma.
- [Unde au trăit oamenii când gheața a acoperit Europa](https://mariuscomper.uk/europa-sub-gheata/): Fiecare lumină este un sit arheologic din paleolitic, cu o dată radiocarbon din acea perioadă. Gheața, țărmurile și luminile se schimbă pe măsură ce derulezi pagina, de acum 27.000 de ani până acum 8.000. Caută-ți orașul și vezi ce era acolo acum 21.000 de ani.
- [Harta Doggerlandului: ținutul de sub Marea Nordului, înecat acum 10.000–7.000 de ani](https://mariuscomper.uk/drowned-doggerland/ro/): Doggerland lega Marea Britanie de Danemarca și de Olanda până când l-a înecat marea. O hartă în relief a fundului de azi al mării, cu 1.873 de albii de râu, lacuri și alte forme cartate dedesubt și cu țărmul calculat al oricărui moment de acum 16.000 de ani încoace. Pentru fiecare oraș de la Marea Nordului, harta spune cât de departe era țărmul acum 10.500 de ani.
- [Notre-Dame de Paris: incendiul, restaurarea și vitraliile contestate](https://mariuscomper.uk/notre-dame-din-paris-2019/): 15 aprilie 2019, 18:20: trei alarme distincte, fleșa căzută în jur de 19:50, stingere la 09:50. Apoi stejarii, cele 115 registre ale orgii, redeschiderea din decembrie 2024 și disputa din 2026 despre șase vitralii intacte din 1864. În română, engleză și franceză.
- [Rotterdam după bombardament: orașul dintre ruine și planul nou](https://mariuscomper.uk/rotterdam-dupa-bombardament/): 14 mai 1940: 713 victime civile cu nume, plus 32 de cazuri suspectate separat, și limita incendiului trasată în stradă. Apoi Lijnbaan, primul centru comercial fără mașini din Țările de Jos, și planul de reconstrucție care a redesenat centrul. În română și engleză.
- [Chicago după incendiul din 1871: de la ruine la Expoziția din 1893](https://mariuscomper.uk/incendiul-din-chicago/): Trei zile de foc dinspre grajdul familiei O'Leary: circa 200 de morți, 17.000 de clădiri, 100.000 de oameni fără case. Apoi ordonanța din 1872, Palmer House, primul zgârie-nori și Expoziția din 1893. În română și engleză.
- [Lisabona după cutremurul din 1755: pagube inegale, planuri și memoria orașului](https://mariuscomper.uk/lisabona-dupa-cutremur/): Cutremurul, tsunamiul și focul au lovit diferit Lisabona. Cinci opriri urmăresc ce arată studiile locale, ce au propus planurile — de la grila adaptată a Baixei la ruinele-memorial de la Carmo — și cum s-a schimbat orașul reconstruit.
- [Frauenkirche din Dresda: biserica, ruina și sensul unei reconstruiri](https://mariuscomper.uk/frauenkirche-din-dresda/): Biserica Frauenkirche din Dresda a devenit ruină, memorial și apoi lăcaș reconstruit. Cronologia imaginilor și a deciziilor — de la dimineața de 15 februarie 1945 la piatra refolosită din 1994 — arată cum s-a schimbat sensul locului.
- [Orașul Vechi al Varșoviei: de la Canaletto la trecutul pe care orașul l-a ales](https://mariuscomper.uk/varsovia-din-ruine/): Desenele studenților scoase pe ascuns înainte de incendiu, hărțile ruinelor din 1945, vederile lui Canaletto și alegerea epocii la care să se întoarcă: cum a fost reconstruit Orașul Vechi din Varșovia, derulând printre înregistrările fiecărei epoci.
- [Palatul care s-a întors: un loc, trei clădiri](https://mariuscomper.uk/palatul-care-s-a-intors/): Un palat prusac demolat, un palat al RDG construit și demolat, iar fațadele baroce au revenit în jurul unui muzeu nou. Cinci momente documentate — în jurul lui 1900, 1950, 1976, 2006–2008, 2020–2021 — urmăresc clădirile de pe același teren din Berlin, cu plan de context, desenul lui Persius și panouri de conflict acolo unde sursele se contrazic.
- [Zidurile Beijingului, pe traseul metroului](https://mariuscomper.uk/zidurile-beijingului/): Linia 2 de metrou din Beijing urmează coridorul fostei incinte interioare, iar mai multe stații poartă numele vechilor porți. Mergi stație cu stație — 8 nume de porți interioare, 3 deschideri ulterioare, 7 opriri fără corespondent — apoi compari parcul nerealizat al lui Liang Sicheng cu demolările din 1952–1970 și numeri ce-a rămas: 2 situri de porți, 3 turnuri, fragmente de zid.
- [Cetatea Ismail: ce a rămas pe malul Dunării](https://mariuscomper.uk/cetatea-ismail/): La Ismail, pe Dunăre, planurile militare arată o cetate veche, una nouă și un front spre apă. Asaltul lui Suvorov din 11/22 decembrie 1790 n-a încheiat istoria locului: fortificațiile au fost refăcute, apoi demontate după pacea din 1856. Pui planurile lângă urmele de azi: moscheea cu dioramă și parcul-muzeu.
- [Mănăstirea Văcărești, pe aceeași hartă](https://mariuscomper.uk/manastirea-vacaresti/): O ctitorie domnească devine închisoare, apoi șantier de demolare: biserica mare cade în decembrie 1986, ultimele vestigii în ianuarie 1987. Pe loc rămân bazinul abandonat și zona umedă protejată azi ca parc natural. Plimbă planul mănăstirii peste hartă, prin 1723/24, 1865, 1984, 1989 și 2016.
- [Cea mai veche mână datată: o siluetă pe peretele unei peșteri, veche de cel puțin 67.800 de ani](https://mariuscomper.uk/cea-mai-veche-mana/): Suflă pigment pe un perete și pune-ți palma peste pata de 14 pe 10 centimetri care a rămas dintr-o mână în negativ de pe insula Muna, Indonezia, veche de cel puțin 67.800 de ani. Vezi cum se datează o pictură de peșteră, ce se știe despre cine a făcut aceste mâini și de ce lipsesc degetele multor mâini din Gargas.
- [Orașul de sub deal](https://mariuscomper.uk/salina-turda/): La 112 metri sub dealul de la Turda plutește un lac cu bărci, sub un clopot de sare de 90 de metri săpat între 1690 și 1880. Coboară cameră cu cameră — galeria de 917 metri, Scara Bogaților, crivacul din 1881, sala ecourilor — într-o secțiune 3D schematică, și află de ce documentul din 1075 e o vamă, nu o mină.
- [De ce sunt cele mai vechi mănăstiri ale Țării Românești acolo unde sunt?](https://mariuscomper.uk/manastirile-tarii-romanesti/): Pui trei semne pe relief, apoi hrisoavele așază mănăstirile atestate până în 1500, în ordinea documentelor. Verifici pe rând cinci explicații: trecătorile, Dunărea, domnul, rețeaua lui Nicodim, pădurea. În română și engleză.
- [Sub pădurea asta e o fortificație din epoca fierului](https://mariuscomper.uk/bryn-mawr/): Un deal împădurit din Powys ascunde o fortificație din epoca fierului. Treci de la coroanele copacilor la terenul măsurat cu laserul: valul, șanțul, poarta și adânciturile găsite în două zboruri.
- [Dealurile făcute din case: peste o mie de ani de Gumelnița, din 406 datări cu radiocarbon](https://mariuscomper.uk/gumelnita/): Între 4900 și 3800 î.Hr., la Dunărea de Jos, oamenii și-au clădit casele unele peste altele până când satele au devenit movile. Un ceas desenat din 406 datări cu radiocarbon, aurul de la Varna, cei patru crescuți în altă parte și ce s-a găsit de fapt sub București, în română și engleză.
- [Oase 1: un strămoș Neanderthalian cu 4–6 generații în urmă](https://mariuscomper.uk/pestera-cu-oase/): Rămășițele unui bărbat de acum circa 40.000 de ani, găsite lângă Anina: 6–9% ADN Neanderthal, de la un strămoș de acum 4–6 generații. Genomul lui Oase 1, publicat în 2015.
- [Vikingii tăiau copaci în America în anul 1021. De unde se știe anul exact?](https://mariuscomper.uk/vikingii-in-america/): Saga groenlandezilor și saga lui Erik cel Roșu spun aceeași întâmplare, se contrazic și nu dau niciun an. O săpătură de la vârful de nord al Terrei Nova arată că scandinavii au avut acolo o tabără, dar nu-i spune numele. O măsurătoare publicată în 2021, pe trei bucăți de lemn prelucrat din tabără, dă anul: copacii au fost tăiați în 1021.
- [România are 11 situri UNESCO. Pe hartă sunt 323 de locuri.](https://mariuscomper.uk/harta-unesco/): Harta patrimoniului mondial UNESCO din România reunește toate cele 11 situri și cele 323 de locuri ale lor, cu anul înscrierii, criteriile, suprafața și starea de conservare.
- [Șase cetăți dacice UNESCO, o singură casă de bilete. La celelalte cinci urci pe jos.](https://mariuscomper.uk/cetati-dacice/): Harta celor șase cetăți dacice din Munții Orăștiei arată accesul auto și pe jos, diferența de nivel, timpul necesar, programul, tarifele și starea fiecărui sit.
- [Toată lumea merge la Viscri și Biertan. Mai sunt 160 de biserici fortificate, iar la cele mai multe trebuie să suni după cheie.](https://mariuscomper.uk/biserici-fortificate/): Harta celor 162 de biserici fortificate din Transilvania include cele șapte sate UNESCO, clasa de monument, programul unde există, contactul pentru cheie și clădirile avariate.
- [UNESCO a numărat 277 de puncte pe frontiera romană a Daciei. Puține se pot vizita, cu bilet.](https://mariuscomper.uk/frontiera-dacica/): Harta siturilor arheologice romane deschise publicului în România: Porolissum, Drobeta, Ulpia Traiana Sarmizegetusa și alte locuri vizitabile, cu program, tarife și surse.
- [Biserica de lemn este o clădire de deal](https://mariuscomper.uk/biserici-de-lemn/): Carpații sunt tratați de obicei drept granița dintre două lumi de construcție. Bisericile de lemn nu o respectă: densitatea lor urcă la fel pe amândouă versantele și scade acolo unde se termină dealul.
- [Cele mai vechi mănăstiri din România nu sunt în Bucovina](https://mariuscomper.uk/cele-mai-vechi-manastiri/): Șapte din cele opt așezăminte monahale de dinainte de anul 1200 sunt în Banat, Crișana și Transilvania. Al optulea este în Dobrogea. În Moldova și în Țara Românească nu este niciunul.
- [Cele mai vechi ruine din România](https://mariuscomper.uk/cele-mai-vechi-ruine/): Cele mai vechi ruine din țară nu sunt nici dacice, nici romane: sunt așezări fortificate neolitice și din epoca bronzului. Iar locul cel mai des relocuit din listă este un deal din Buzău, cu cinci sate și cinci cimitire unul peste altul.
- [Zidul lui Hadrian, milă cu milă: ce se mai vede și unde merită să cobori](https://mariuscomper.uk/hadrians-wall/): Un ghid al Zidului lui Hadrian de la un capăt la altul: profilul real de altitudine, castrele, fortificațiile dintre mile și legăturile fără mașină, cu limitele datelor explicate.
- [Mănăstirile pictate din Bucovina: traseu de 1–2 zile, distanțe măsurate](https://mariuscomper.uk/manastiri-pictate/): Voroneț, Humor, Moldovița, Sucevița, Arbore: ce vezi la fiecare, programul publicat, când sunt slujbe și traseul optim cu distanțe măsurate, din Gura Humorului sau Suceava.
- [Descoperirile de lângă tine — Sub picioarele tale](https://mariuscomper.uk/sub-picioarele-tale/): Alege o localitate și vezi ce descoperiri arheologice sunt înregistrate la 1, 5 și 10 km de punctul ei de referință. De la epocă la descoperirea concretă, fiecare rezultat are o fișă în Repertoriul Arheologic Național.
- [Cine au fost grecii care au trăit o mie de ani în România? c. 630 î.Hr. – 1914](https://mariuscomper.uk/histria/): Milet, drahma de argint, hotarul din anul 100. Patru capitole și o hartă care se colmatează pe măsură ce citești.
- [Sarmizegetusa Regia: răsăritul văzut din sanctuare și „calendarul dacic”, verificate pe relieful real](https://mariuscomper.uk/sarmizegetusa-mituri/): Din mijlocul soarelui de andezit, Soarele răsare cu 42–56 de minute după ora de câmpie și mult mai la sud: muntele ține lumina. Pune ziua ta de naștere și vezi dacă vreo linie „sacră” o prinde.
- [Tabula Traiana de la Cazanele Dunării: ce scrie pe ea și cum a fost ridicată cu 20 de metri în 1969](https://mariuscomper.uk/tabula-traiana/): Inscripția lui Traian din anul 100, cuvânt cu cuvânt, și blocul de aproximativ 260 de tone ridicat cu 20 de metri în 1969, înaintea lacului Porților de Fier.
- [Singura hartă romană a Banatului înșiră unsprezece stații. Niciuna nu-și mai spune pe nume.](https://mariuscomper.uk/peutingeriana-dacia/): Tabula Peutingeriana, copia din 1265 a hărții drumurilor Imperiului, păstrează singura rețea rutieră antică a Daciei. Unsprezece nume de la Dunăre la Sarmizegetusa, luate unul câte unul: niciunul n-a supraviețuit neatins.
- [Ștampila legiunii de la Apulum: trei semne în lut, un singur cuvânt venit drept până la noi](https://mariuscomper.uk/tigla-de-la-apulum/): Un fragment de ceramică romană din muzeul din Alba Iulia poartă ștampila LEG XIII GEM. Din cele trei semne, doar unul a ajuns în română pe drumul direct; harta urmărește legiunea de la Rubicon la Apulum.
- [Cetatea Tricule de la Svinița: gheața a retezat al treilea turn în 1924, lacul Porților de Fier i-a acoperit doar rămășițele](https://mariuscomper.uk/turnul-din-dunare/): Cetatea Tricule de la Svinița: trei turnuri medievale în Dunăre, unul retezat de gheață în 1924 de la vreo 12 metri la 3, apoi acoperit de lacul Porților de Fier. Harta, planul la scară și profilul turnului 3.
- [Eu, Zenovie, am pus acest dar](https://mariuscomper.uk/donariul-din-biertan/): Donariul de la Biertan: o tăbliță de bronz din secolul al IV-lea, găsită în 1775 lângă Biertan, cu inscripția EGO ZENOVIVS VOTVM POSVI. Patru cuvinte latinești, din care două se aud și azi în română.
- [El gândește de 7.000 de ani. Noi tot nu știm la ce.](https://mariuscomper.uk/ganditorul-hamangia/): Gânditorul de la Hamangia și femeia așezată: două statuete de lut ars, vechi de șapte milenii, găsite într-un mormânt de la Cernavodă. Ce știm, ce bănuim și ce nu vom ști niciodată despre ele.
- [Bisericile săpate în cretă de la Basarabi–Murfatlar, în 3D](https://mariuscomper.uk/basarabi-murfatlar/): Complexul rupestru de la Basarabi–Murfatlar, în scanarea laser 3D: tai blocul de cretă nivel cu nivel și găsești trei biserici săpate una sub alta acum o mie de ani, cu pereți plini de rune pe care nimeni nu le-a descifrat.
- [Actul din 6 februarie 131: ce mai putem citi după 1.895 de ani](https://mariuscomper.uk/actul-din-131/): Cinci rânduri păstrate, o dată romană și numele Alburnus Maior: ce știm cu adevărat din tăblița cerată redactată la 6 februarie 131.
- [Cucuteni–Trypillia: două milenii sub un singur nume](https://cucuteni.mariuscomper.uk/): Cum s-au schimbat așezările, casele, hrana, ceramica și ritualurile între cca 5050 și 2950 î.e.n.
- [Urmele sării](https://salt.mariuscomper.uk/): O piatră comestibilă a pus oamenii în mișcare.
- [Un sat de acum 6.500 de ani cade în lac, bucată cu bucată](https://mariuscomper.uk/sultana-malu-rosu/): Înainte să se surpe, movila unui sat din epoca cuprului era lungă de cel puțin 130 de metri; în 2019 mai avea sub 34. Pe terenul măsurat cu laser: ce a rămas, ce s-a săpat, cât a luat lacul.
- [Cetatea cu șapte colțuri](https://mariuscomper.uk/cetatea-alba-iulia/): Din avion, Alba Iulia e o stea cu șapte colțuri: 7 bastioane cu nume, 6 porți, 12 kilometri de ziduri peste castrul roman și cetatea medievală. Construiește steaua bastion cu bastion, în 3D schematic, și află de ce a murit zidul drept, cine a numărat 20.000 de muncitori fără catastif și de ce Poarta a VII-a nu e poartă.
- [Castelul cu trei vieți](https://mariuscomper.uk/castelul-bran/): Pe stânca dintre Măgura și Dealul Cetății, Branul s-a zidit după privilegiul din 19 noiembrie 1377, a ajuns casa preferată a Reginei Maria la 1 decembrie 1920 și poartă eticheta de castelul lui Dracula — deși Vlad Țepeș nu l-a stăpânit niciodată. Construiește cetatea fază cu fază, în 3D schematic, apoi cojește mitul de pe ziduri.
- [Unde era Vlad cu adevărat?](https://mariuscomper.uk/cetatea-poenari/): Branul a zis: nu aici. La capătul a 1.480 de trepte de beton, pe Muntele Cetățuia, la 850 de metri, stă cetatea pe care tradiția și arheologia i-o atribuie lui Vlad Țepeș: turn din secolul al XIV-lea, zidire din al XV-lea. Urcă treptele în 3D, apoi dă note legendelor.
- [Castelul care și-a pictat legenda](https://mariuscomper.uk/castelul-corvin/): Branul a zis: nu aici. Poenariul a zis: sus, pe trepte. Hunedoara zice altfel: aici legendele stau înăuntrul curții — corbul cu inelul, fântâna cu blestemul, beciul cu prizonierul. Dania din 1409, zidirea lui Iancu de după 1440, focul din 1854: ridică-l turn cu turn, în 3D, apoi dă note legendelor.
- [Peretele care judecă](https://mariuscomper.uk/manastirea-voronet/): Argeșul a zis: piatră și vers. Hunedoara a zis: piatră și poveste. Voronețul zice altfel: piatra își spune zilele — 26 mai, 14 septembrie 1488 — iar peretele își arată sfârșitul: Judecata din 1547, cu zodii și neamuri. Urc-o registru cu registru, în 3D, apoi dă note legendelor: Daniil, secretul pierdut, avionul.
- [Castelul care s-a aprins](https://mariuscomper.uk/castelul-peles/): Branul a zis: piatră de cetate. Hunedoara a zis: piatră și poveste. Peleșul zice altfel: piatra își spune arhitecții — Doderer refuzat, Schultz, Liman — iar lumina își spune anii: 1884 rețeaua, 1897 centrala. Urcă-l fază cu fază, în 3D, apoi dă note legendelor: primul din Europa, ciuperca, noaptea lui Ceaușescu, interioarele din filme.
- [Scoica de pe faleză](https://mariuscomper.uk/cazinoul-constanta/): Branul a zis: piatră de cetate. Peleșul a zis: piatra și lumina. Cazinoul zice altfel: piatra își spune arhitecții — trei rânduri de planșe, Renard–Antonescu–Renard — iar zidurile își spun oamenii: un bilet din 31 decembrie 1951, găsit în 2020. Urcă-l furtună cu furtună, în 3D, apoi dă note legendelor: Antonescu, Mincu, „prima”, fantomele.
- [Trofeul lui Traian](https://mariuscomper.uk/adamclisi/): Podul a zis: Apolodor peste Dunăre. Columna a zis: războaiele în spirală. Trofeul zice altfel: piatra își spune anii — 109 în dedicație, 1977 în schelet — iar zidurile își spun oamenii: vreo 3.800 de nume pe un altar de după bătălie. Urcă-l piatră cu piatră, în 3D, apoi dă note legendelor: Apolodor, Dio, comandantul, betonul.
- [Două Sarmizegetuse](https://mariuscomper.uk/ulpia-traiana/): Sarmizegetusa din munți e dacică. Dar la 40 km vest de ea, în câmpie, romanii au zidit un oraș nou — și i-au dat același nume. Pe cea din câmpie o cheamă Roma: fondarea din 108–110, forul de marmură, arena devenită fortăreață cu porți blocate cu pietre de mormânt — în 3D, cu legendele notate.
- [Banii de sub pământ: monedele romane găsite în România](https://mariuscomper.uk/monede-romane/): 583 de fișe Oxford pe aceeași hartă: tezaure, posibile tezaure și monede izolate. Cronologia datează ultima monedă; fiecare punct păstrează calificativele și bibliografia, iar datările contradictorii rămân vizibile.

## Surse

- [Popescu et al., “The Rise and Fall of the Gumelnița–Kodžadermen–Karanovo VI Culture”, Radiocarbon (2023)](https://doi.org/10.1017/RDC.2023.6)
- [Zenodo · supplementary radiocarbon dataset, DOI 10.5281/zenodo.5701137](https://doi.org/10.5281/zenodo.5701137)
- [Registrul Arheologic Național · Gumelnița, cod 100629.01](https://ran.cimec.ro/sel.asp?descript=gumelnita-oras-oltenita-calarasi-situl-arheologic-de-la-gumelnita-cod-sit-ran-100629.01)