# De ce a mers un cioban pe jos la Roma?

*Cârțișoara–Roma, 1849 – 1911*

În 1867 un băiat cioban a învățat să citească de la alt cioban; treizeci de ani a cărat cărți românești peste Făgăraș. În ianuarie 1896 a plecat pe jos la Roma – 43 de zile și 1.916 km de drum reprezentativ – ca să doarmă la Columna lui Traian.

Marius Comper · 18 septembrie 2026

## De la Cârțișoara la Roma, pe două drumuri

În 1867 un băiat cioban și-a luat cele patruzeci de oi peste munți și a învățat să citească; treizeci de ani a cărat cărți înapoi, pe drumul celălalt. În ianuarie 1896 a plecat pe jos la Roma, iar în octombrie 1899 a depus la Columna lui Traian cununa orientaliștilor.

Mai jos, ciobanul în patru capitole – ucenicia, traista cu cărți, Roma și ce a rămas. Drumurile de pe hartă sunt reprezentative, datele sunt ale surselor.

## I. Ucenicia

*1849 – 1882 · 1849–1882, formarea*

- Născut: 24 ianuarie 1849, Cârțișoara
- Cartea: 23 mai 1867, cu Ion Cotigă
- Soldatul: voluntar 1877; lăsat la vatră la 8 mai 1881

Gheorghe Cârțan s-a născut în 1849 la Cârțișoara, în Țara Făgărașului, într-o familie de ciobani; sărăcia l-a ținut departe de școală, iar la unsprezece ani a urcat cu oile la munte. În 1864, copil încă, a trecut granița imperială ilegal, cu turma, ca să vadă țara în care trăiau frații săi români liberi.

La 23 mai 1867 și-a luat cele patruzeci de oi moștenite și a trecut în România cu Ion Cotigă, un intelectual brașovean ajuns cioban din proprie inițiativă. Cotigă l-a învățat puțină istorie și filosofie, apoi scrisul și cititul – Platon și Socrate, Titus Livius și Herodot, Traian și Decebal, părinții poporului român.

Armatele au întrerupt lecțiile: în 1877 Armata Română i-a rechiziționat cele 1.200 de oi, iar el s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență fără să ajungă vreodată pe câmpul de luptă; apoi armata imperială l-a încorporat la Regimentul 31 Infanterie, la Zemun și în Bosnia-Herțegovina, unde a învățat germana. Lăsat la vatră la 8 mai 1881, s-a întors în Transilvania în primăvara lui 1882 cu 400 de oi – și le-a pierdut pe toate din amenzi.

> a învățat să citească în timp ce mergea cu oile la păscut
> – Radio România Cultural, 7 august 2020

**Între timp** Dincolo de munți, România își câștiga independența în războiul din 1877–1878 – războiul în care s-a înrolat voluntar.

## II. Traista cu cărți

*1882 – 1906 · 1882–1906, contrabanda*

- Drumurile: plaiurile Făgărașului, peste 30 de ani
- Confiscate: 4.000 de volume la 15 decembrie 1905; 70.000 în total
- Procesul: rechizitoriul 893 din 25 martie 1906

Întors în Transilvania fără turmă, Cârțan și-a făcut din carte meșteșug: peste treizeci de ani a cărat cărți românești din Vechiul Regat peste munți, în traistă, pe cărări știute numai de el, pentru elevi, preoți, învățători și țărani. Tradiția vorbește de peste 250.000 de exemplare, cu o greutate de peste 20 de tone; istoriile engleze spun 200.000.

Imperiul a răspuns cu percheziții, confiscări și arestări: orice scriere care pomenea de istoria românilor era interzisă, iar în mai 1894 a fost arestat și bătut la Cluj pentru că asistase la procesul memorandiștilor – un simplu cioban nu putea fi acolo din proprie inițiativă, au socotit jandarmii.

Podeaua documentată rezistă: la 15 decembrie 1905 jandarmii au confiscat 4.000 de volume în cinci limbi, ducând totalul confiscat la 70.000; rechizitoriul din 25 martie 1906 cerea ani grei de închisoare, dar procesul a fost oprit, iar cărțile – după un proces al lor de un an – au fost arse.

> Se spune că a cărat, timp de peste 30 de ani, către Ardeal, peste munți, peste 250.000 de exemplare de cărți scrise în limba română, în greutate totală de peste 20 de tone.
> – Radio România Cultural, 7 august 2020

**Între timp** La Cluj, procesul memorandiștilor din mai 1894 a pus pe banca acuzaților întreaga mișcare națională.

## III. Roma

*1896 · 1896, drumul*

- Drumul: 1.916 km de drum reprezentativ
- Zilele: 20 de zile până la Viena, 23 de zile până la Roma: 43
- Sosirea: 15 februarie 1896, la Columnă

În ianuarie 1896, cu sprijinul moral și financiar al profesorului Urechia și cu scrisori de recomandare, a plecat pe jos la Roma, ducând în traistă un pumn de pământ de acasă și boabe de grâu pentru înaintașii romani. Drumul lui a trecut prin Timișoara, Szeged, Budapesta, Viena, Salzburg, Innsbruck și Genova – 1.916 km pe linia reprezentativă desenată aici.

A mers 20 de zile până la Viena și alte 23 de zile până la Roma: 43 de zile cu totul, cu sosire la 15 februarie. S-a dus mai întâi la Columna lui Traian, a presărat pământul și grâul românesc la picioarele ei ca ofrandă, apoi s-a culcat la picioarele Columnei și a dormit până dimineața.

Dimineața a adus mulțime: văzând portul popular, cineva a exclamat că un dac a coborât de pe Columnă, presa romană a scris despre el, iar Duiliu Zamfirescu – ministrul României în Italia – l-a găzduit și l-a prezentat profesorilor, ziariștilor, artiștilor, deputaților și senatorilor. După o lună la Roma a pornit spre țară; la 18 martie 1896 era din nou la București, oaspetele profesorului Urechia.

> Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și căciulă, cu ițari și cu opinci.
> – Presa din Roma, februarie 1896

**Între timp** La Leipzig, Cichorius începea în 1896 corpusul fotografic al Columnei – planșele de aici.

## IV. Urma

*1896 – 1911 · 1896–1911, solul*

- Parisul: august 1896: Picot și studenții francezi
- Cununa: octombrie 1899: laurul orientaliștilor
- Mormântul: 7 august 1911, Sinaia

Roma l-a făcut celebru, iar drumul l-a ținut: în august 1896 a plecat la Paris via Viena, unde Emil Picot – profesor la Școala de limbi orientale – l-a prezentat pe ciobanul român studenților francezi; au urmat Belgia, Ierusalimul și iar Roma.

În octombrie 1899 Roma a găzduit al 12-lea congres al orientaliștilor, peste 700 de delegați din 40 de țări, cu o delegație română condusă de profesorul Urechia; senatorul Angelo Gubernatis a propus ca însuși Cârțan, în portul lui de cioban, să depună la Columna lui Traian cununa de lauri a congresului.

Și-a petrecut ultimii ani între Ardeal și România, hăituit în continuare: adunarea de la Putna din 2 iulie 1904, avalanșa din iarna lui 1910 care l-a ținut îngropat trei zile, iar în iulie 1911 casa doamnei Lahovari de la Poiana Țapului, unde un medic i-a văzut zilele numărate. A murit la 7 august 1911 și doarme la Sinaia în straie de cioban, sub o cruce de piatră: aici doarme Badea Cârțan, visând întregirea neamului său.

> Aici doarme Badea Cârțan, visând întregirea neamului său.
> – Crucea de piatră de la Sinaia

**Între timp** Transilvania mai avea șapte ani până la unirea din 1918 cu România când a murit la Sinaia.

## Umple traista, apoi mergi

Patru hotărâri despre traistă, despre drum, despre noapte și despre preț. Alege, apoi verifică cu sursele.

1. **Traista.** Ianuarie 1896: ce intră în traistă pentru drumul Romei? *Pământ și grâu: ofrandă pentru înaintașii romani, presărată la picioarele Columnei.*
2. **Zilele.** Cârțișoara–Roma, pe jos, în iarna lui 1896: *20 de zile până la Viena și 23 de zile până la Roma: 43 de zile cu totul – istoriile engleze spun 45.*
3. **Noaptea.** Seara de 15 februarie 1896, la Columna lui Traian: *Ofranda și somnul; cununa a venit abia în octombrie 1899, de la congresul orientaliștilor.*
4. **Prețul.** Cu ce preț au venit drumurile cărții? *4.000 de volume confiscate la 15 decembrie 1905, 70.000 în total – arse după un proces al lor de un an.*

## Șapte planșe ale ciobanului

Șapte imagini, în ordinea poveștii: portretul, creasta, caricatura, Roma, Columna, Forumul, bustul.

### Planșa c.1899: Ciobanul la cincizeci de ani

- Gheorghe Cârțan în 1899, la trei ani după Roma.
- Opincile și căciula cu care s-a dus la Columnă.
- Chipul pe care presa romană îl tipărise în februarie 1896.

### Planșa 2010: Zidul

- Creasta Făgărașului, fotografiată în 2010.
- Treizeci de ani de drumuri ale cărții au trecut peste aceste plaiuri.
- Cărările erau ale lui: numai el le știa.

### Planșa 1909: Negoțul cu vorbe goale

- Ion Theodorescu-Sion în Furnica, 28 mai 1909.
- Țăranul în opinci față cu doi funcționari cu pălărie.
- Bucureștiul râdea cu el: faima ajunsese în presa satirică.

### Planșa 1896: La două zile după sosire

- La picioarele Columnei, 17 februarie 1896.
- Portul popular în care un polițist a văzut un dac.
- Fotografia confiscată de jandarmi la 10 iunie 1896.

### Planșa 1896: Ce mersese să vadă

- Planșa Cichorius I: Columna, grafică din 1896.
- Războaiele dacice urcă spirala în piatră.
- Leipzig a tipărit ce ciobanul Cârțișoarei a venit să citească.

### Planșa sec. XIX: Roma cum a găsit-o

- Forumul, fotografiat de Achille Mauri înainte de 1895.
- Nouăsprezece veacuri de piatră în jurul unui cioban adormit.
- A stat o lună; pietrele au rămas cu el.

### Planșa 2012: Păstrat în piatră

- Bustul, fotografiat în 2012.
- Muzeul Cârțișoarei s-a deschis în 1968, în casa părintească.
- Cărțile adunate de el, scăpate de ardere, dorm și ele acolo.

Imagini via Wikimedia Commons (domeniu public, CC0 sau CC BY-SA cu atribuire). Datele sunt ale planșelor.

## Ciobanul în șase numere

Fiecare număr de mai jos vine din sursele citate. Anii sunt coloana drumului, 1849–1911.

- **1.849** – se naște ciobanul
- **1.867** – învață carte
- **1.896** – drumul la Roma
- **43** – de zile pe jos
- **70.000** – de volume confiscate
- **1.911** – odihna de la Sinaia

## Trei lucruri pe care lumea le greșește

### Un cioban needucat

Nu: analfabet până în adolescență, apoi autodidact – a învățat să citească păscând oile, a studiat istoria cu Ion Cotigă și a fost primit de Urechia, Tocilescu, Iorga, Zamfirescu și Gubernatis; la Paris, Emil Picot l-a prezentat studenților francezi. A scris chiar și versuri.

### A depus cununa în 1896

Nu: în februarie 1896 a presărat pământ și grâu de acasă la Columnă și s-a culcat la picioarele ei. Cununa de lauri a venit în octombrie 1899, depusă de el în numele congresului orientaliștilor – propunerea lui Gubernatis.

### Un sfert de milion de cărți, exact

Nicio sursă nu le numără exact: tradiția spune peste 250.000 de exemplare și 20 de tone, istoriile engleze spun 200.000, iar istoria română spune sute. Ce e documentat e podeaua – 70.000 de volume confiscate, apoi arse.

## Surse și metode

Povestea urmează portretul Radio România Cultural față cu istoriile engleză și română; datele drumului sunt cele 20 de zile până la Viena și cele 23 de zile până la Roma, iar cununa e din octombrie 1899. Toate cele opt imagini sunt domeniu public, CC0 sau CC BY-SA cu atribuire, via Wikimedia Commons.

Totalurile cărților sunt citate cu atribuire peste tot unde apar: 250.000 de exemplare și 20 de tone ale tradiției, 200.000 în istoriile engleze, 70.000 de volume confiscate, documentate. Ziua nașterii e 24 ianuarie, cu varianta 19 ianuarie notată; drumul e de 43 de zile, cu 45 în istoriile engleze.

Datele de zi urmează sursele; numele orașelor urmează epoca. Distanțele sunt recalculate din poliliniile reprezentative de pe pagină – drumul Romei măsoară 1.916 km în linie dreaptă, iar pagina nu pretinde că sunt pașii lui. Povestea Columnei continuă în pagina-soră „Columna lui Traian” de pe acest domeniu.

### Ucenicia

- [Gheorghe Cârțan, cioban autodidact din Oprea-Cârțișoara, născut la 24 ianuarie 1849; a învățat să citească păscând oile](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)
- [Nașterea la 19 ianuarie 1849, trecerea ilegală din 1864, cele 40 de oi și Ion Cotigă la 23 mai 1867](https://ro.wikipedia.org/wiki/Badea_C%C3%A2r%C8%9Ban)
- [Voluntar în 1877, slujbă până în 1881; armata austro-ungară, Regimentul 31 la Zemm, Bosnia-Herțegovina, lăsat la vatră la 8 mai 1881; 400 de oi în primăvara lui 1882](https://en.wikipedia.org/wiki/Badea_C%C3%A2r%C8%9Ban)

### Traista cu cărți

- [Peste 30 de ani de cărți duse peste munți, 250.000 de exemplare și 20 de tone după tradiție; orice scriere despre istoria românilor era interzisă în imperiu](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)
- [Cele 200.000 de cărți duse prin Munții Făgăraș pentru elevi, preoți, învățători și țărani; cele două arestări](https://en.wikipedia.org/wiki/Badea_C%C3%A2r%C8%9Ban)
- [Procesul memorandiștilor din mai 1894 la Cluj; 4.000 de volume confiscate la 15 decembrie 1905, 70.000 în total; rechizitoriul 893 din 25 martie 1906; arderea cărților după procesul de un an](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)

### Roma

- [Plecarea din ianuarie 1896 cu sprijinul lui Urechia; Timișoara–Szeged–Budapesta–Viena–Salzburg–Innsbruck–Genova; sosirea la Roma la 15 februarie](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)
- [20 de zile pe jos până la Viena, 23 de zile până la Roma; noaptea la Columna lui Traian; „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și căciulă, cu ițari și cu opinci”](https://ro.wikipedia.org/wiki/Badea_C%C3%A2r%C8%9Ban)
- [Fotografia de la Roma datată 17 februarie 1896, la două zile după sosire](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Gheorghe_Cartan_at_Rome.jpg)
- [Duiliu Zamfirescu, sprijin și găzduire, „un sol al poporului român”; o lună la Roma; 18 martie 1896 la București; arestarea din 10 iunie 1896](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)

### Urma

- [Paris, august 1896: Emil Picot îl prezintă studenților francezi; Belgia, Ierusalim, Roma din nou](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)
- [Al XII-lea congres al orientaliștilor: 700 de delegați din 40 de țări; Gubernatis propune coroana de lauri depusă de Cârțan la Columnă](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)
- [Congresul de la Roma, octombrie 1899: Gubernatis președintele comitetului de organizare](http://idp.bbaw.de/downloads/Orientalists.pdf)
- [Serbările de la Putna din 2 iulie 1904, la 400 de ani de la Ștefan cel Mare; avalanșa din iarna lui 1910; moartea din 7 august 1911 la Sinaia; crucea de piatră](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)

### Joc

- [Radio România Cultural și Wikipedia (EN/RO): datele din cărțile de joc](https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/portret-badea-cartan-cel-mai-citit-dintre-taranii-romani-un-militant-pentru-reintregirea-neamului-id7641.html)

### Cele șapte planșe

- [Portretul din 1899, Făgărașul, caricatura din Furnica 1909, fotografia de la Roma din 1896, planșele Cichorius, Forumul lui Mauri, bustul, via Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Badea_C%C3%A2r%C8%9Ban)

### Harta

- [Natural Earth, contururi de țări, lacuri, râuri și regiuni geografice la scara 1:50m (domeniu public); drumurile sunt reprezentative](https://www.naturalearthdata.com/)

---

Text, hartă și ilustrații de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/badea-cartan/