# Bibliotecile comunelor din România: aproape jumătate s-au stins din 2007

Biblioteci publice · 2.862 de comune · 1995–2025

În 2007, 2.636 de comune aveau o bibliotecă publică numărată de Institutul Național de Statistică. În 2025 mai erau 1.382. În 577 dintre ele, bibliotecile din comună au raportat, la un loc, exact același număr de volume ca în 2024, iar în 568 primăria n-a trecut niciun leu la cărți pe capitolul bibliotecii. Fiecare lumină de pe hartă e o comună cu bibliotecă.

## Câte biblioteci comunale s-au stins din 2007?

Legea bibliotecilor (nr. 334/2002, art. 33) spune că bibliotecile comunale „se organizează și funcționează în toate centrele de comună”, în subordinea consiliilor locale, care le și finanțează. Pe hârtie, fiecare dintre cele 2.862 de comune ar trebui să aibă una.

Institutul Național de Statistică (INS) numără în fiecare an bibliotecile care au funcționat în acel an. Până în 2011 erau aproape 2.600 de comune cu bibliotecă publică. În 2012 totalul a scăzut cu 205, în 2013 cu încă 198, iar scăderea n-a mai încetat: 1.382 în 2025, din 2.862.

Pe hartă, o bibliotecă stinsă e una care nu mai apare în statistica INS. Bugetele primăriilor, o sursă separată, arată în aceeași direcție. Din cele 961 de comune care aveau bibliotecă în 2011 și n-au mai avut în niciunul dintre anii 2023–2025, 629 nu mai au în 2025 nici personal de bibliotecă în statistica INS, nici cheltuieli de personal la capitolul bibliotecilor din bugetul primăriei. Nici această verificare nu dovedește, comună cu comună, că biblioteca s-a închis: arată doar că lipsește din ambele surse. La celelalte 332, cele două surse nu se potrivesc.

La recensământul din 2021, 4,5 milioane de oameni, aproape jumătate dintre locuitorii comunelor, trăiau într-o comună care în 2025 nu mai avea o bibliotecă publică numărată de INS. Printre ele sunt unele dintre cele mai mari comune din țară, crescute lângă orașe. În Florești, lângă Cluj-Napoca, cu 52.735 de locuitori, INS a numărat ultima dată o bibliotecă publică în 2019; în Chiajna, lângă București, în 2011. În ambele, INS mai numără biblioteci școlare.

## În câte comune cu bibliotecă publică numărul total de volume nu s-a mai schimbat?

INS publică și câte volume au, la un loc, bibliotecile din fiecare localitate: cărți, broșuri, colecții de ziare și alte documente. Totalul crește dacă intră mai multe volume decât se casează și scade în situația inversă. Când e identic cu cel de anul trecut, până la ultimul volum, fie n-a intrat și n-a ieșit nimic, fie au intrat exact atâtea volume câte au fost casate.

În 2025 s-a întâmplat asta în 577 dintre cele 1.376 de comune cu bibliotecă publică și cu numărul de volume publicat în ambii ani (42%). În 2012 era una din cinci. La orașe, proporția e 9%. În 110 comune, numărul a rămas același cinci ani la rând, din 2020 până în 2025. În 568 dintre cele 577, primăria n-a trecut nici bani pentru cărți la capitolul bibliotecii: 454 au alte cheltuieli acolo, dar niciuna pentru cărți, iar 114 nu au nicio sumă trecută la acest capitol.

În 463 dintre aceste comune mai e numărată și o bibliotecă școlară sau de alt fel, iar totalul le cuprinde pe toate. În celelalte 114, biblioteca publică e singura, iar numărul e numai al ei. Numărul de cititori și cel de împrumuturi se schimbă aproape peste tot: doar în 2 au rămas identice toate trei. Dacă o bibliotecă trece în formular numărul de volume de anul trecut fără să-l mai verifice, datele nu pot arăta asta.

## Cât dau primăriile comunelor pe cărți pentru bibliotecă?

Bugetele primăriilor, raportate la Ministerul Finanțelor, au un capitol separat pentru bibliotecile publice. În 2025, primăriile comunelor au trecut acolo 97,6 milioane de lei pentru cheltuieli de personal și 568 de mii de lei pentru cărți. La fiecare leu trecut la cărți, 172 de lei au mers la personal.

Din cele 1.314 comune care au avut cheltuieli de personal la acest capitol în 2025, 1.199 n-au trecut niciun leu la cărți. Cărțile pot veni și pe alte căi: de la biblioteca județeană, din donații, din programe ale Ministerului Culturii, sau pot fi plătite din alt capitol al bugetului.

Alte 263 de comune cu bibliotecă publică numărată de INS nu au nicio cheltuială de personal la acest capitol. Biblioteca poate fi finanțată din alt capitol, de exemplu împreună cu căminul cultural; datele de aici nu arată de unde. Fișa fiecărei comune spune când e cazul.

## Bibliotecile comunale, județ cu județ

Proporțional, cele mai multe s-au pierdut în Constanța și Teleorman: în 2025 mai aveau bibliotecă publică mai puțin de un sfert dintre comunele care aveau una în 2007. Cele mai mici scăderi sunt în Vâlcea și Neamț, dar în Vâlcea 48 dintre cele 68 de comune rămase cu bibliotecă au raportat același număr de volume ca în 2024.

## Cum au fost numărate

Bibliotecile: matricea INS ART101B (biblioteci publice pe localități, 1995–2025). O comună are bibliotecă într-un an dacă INS numără cel puțin o bibliotecă publică acolo; INS înregistrează doar unitățile care au funcționat în anul respectiv. Pentru 1990–1994 INS publică doar totaluri pe județe (ART101C): 2.620 de biblioteci comunale în 1990.

Volumele, cititorii activi și împrumuturile (ART106A, ART107A, ART108A, 2011–2025) sunt pe localitate, pentru toate bibliotecile de acolo, inclusiv cele școlare; personalul (ART121A) include bibliotecile școlare abia din 2016. „Același număr de volume” înseamnă că totalul localității e identic cu cel din anul precedent; dacă în comună mai sunt și alte biblioteci, comparația privește totalul, iar numărul de volume al fiecărei biblioteci în parte poate să se fi schimbat. În 225 de comune biblioteca publică e singura numărată, iar numerele sunt numai ale ei.

Banii: plățile raportate de primării la Ministerul Finanțelor, capitolul 67.03.02 (biblioteci publice comunale, orășenești, municipale), preluate prin Transparenta.eu: cheltuieli de personal (titlul 10, cu tot cu contribuții) și „Cărți, publicații și materiale documentare” (articolul 20.11), în 2023, 2024 și 2025. Fiecare primărie a fost legată de comuna ei prin codul SIRUTA din registrul entității. O comună fără nicio sumă la acest capitol poate finanța biblioteca din alt capitol.

Pragurile de respingere au fost fixate după o primă explorare a datelor, descrisă împreună cu ele, și înainte de calculul de verificare. O bibliotecă dispărută din statistica INS e descrisă drept stinsă doar dacă cel puțin 60% dintre cazuri sunt însoțite de lipsa personalului din statistica INS și a cheltuielilor de personal din bugetul bibliotecii (rezultat: 65,5%). Comparația „același număr de volume” ar fi fost abandonată dacă, la cel puțin 20% dintre comune, și numărul de cititori, și cel de împrumuturi ar fi fost identice cu cele din anul precedent (rezultat: 0,3%).

Ce nu arată aceste date: câte volume a cumpărat sau a primit fiecare bibliotecă (INS nu publică separat intrările și casările), cât de des e deschisă biblioteca și nici ce legătură are biblioteca cu rezultatele elevilor, care depind și de venit, de distanță și de plecările din comună. Comuna Paleu (Bihor) lipsește din tabelele INS de biblioteci.

## Surse

- [INS TEMPO, ART101B: Biblioteci pe categorii, județe și localități](http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/)
- [INS TEMPO, ART101C: Biblioteci pe categorii și județe (1990–2025)](http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/)
- [INS TEMPO, ART106A, ART107A, ART108A, ART121A: volume, cititori activi, volume eliberate, personal, pe localități](http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/)
- [INS, Activitatea bibliotecilor: raport de metadate și calitate](https://insse.ro/cms/files/Rapoarte%20de%20calitate/cultura/Activitatea-bibliotecilor.pdf)
- [Legea bibliotecilor nr. 334/2002, art. 33 (Portal Legislativ)](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/36728)
- [Ministerul Finanțelor, execuția bugetară a unităților administrativ-teritoriale, prin Transparenta.eu](https://transparenta.eu/)