# Bisericile Bucureștilor: care stau lângă strada ta, care au fost dărâmate și care au plecat pe șine

Între 1977 și 1987 au fost dărâmate în București cel puțin 19 lăcașuri de cult, iar între 1982 și 1988 au fost împinse pe șine 7 biserici. Scrie-ți strada: vezi bisericile vechi din jur, cea mai veche dintre ele și cea mai apropiată dintre cele dărâmate sau mutate.

## Patru secole de ctitorii, un deceniu de buldozere

Harta e Bucureștiul de acum. Punctele portocalii sunt bisericile din anul scris în colțul hărții; un cerc albastru gol arată unde stătea o biserică înainte să fie împinsă pe șine.

### 1558–1594 — Cele mai vechi

Cea mai veche biserică din București rămasă în forma ei e biserica Curții Domnești, zidită de Mircea Ciobanul între ianuarie 1558 și septembrie 1559, după Giurescu (Wikipedia o pune cu un deceniu mai devreme). Urmează Mărcuța (1586–1587) și Mihai Vodă (1591–1594). Radu Vodă, Sfinții Apostoli și Plumbuita sunt ctitorii la fel de vechi, dar clădirile lor de azi sunt din secolul al XVII-lea.

### 1770–1856 — Un oraș cu o sută de biserici

Pe planurile orașului, numărul bisericilor și mănăstirilor la un loc crește de la 56 în 1770 la 91 în 1789, 113 în 1806 (89 de biserici și 24 de mănăstiri) și 135 în 1856 (121 de biserici și 14 mănăstiri). Unii călători pomeneau 300 sau chiar 366 de biserici: „exagerări”, notează Giurescu. Pe hartă sunt bisericile zidite până în 1856 care stau și azi, plus cele dărâmate al căror loc se cunoaște.

### 1869–1893 — Primele dărâmări: bulevardul, CEC-ul, Sărindarul

Biserica Mănăstirii Sf. Sava e dărâmată în 1869, ca să facă loc bulevardului nou: pe locul ei stă azi statuia lui Mihai Viteazul. În 1893 sunt dărâmate Mănăstirea Sf. Ioan cel Mare, ca să facă loc Palatului CEC, și biserica ruinată a Sărindarului (Giurescu dă 1898), pe locul căreia s-a ridicat apoi, în 1911–1923, Cercul Militar.

### aprilie–mai 1977 — Enei, prima

Cutremurul din 4 martie 1977 prăbușește blocul Dunărea de pe bulevard. Biserica Enei, din 1720–1724, e lângă el și e „foarte puțin afectată”, scrie Bejan. E dărâmată totuși, la ordin, la sfârșitul lui aprilie. Pe locul ei s-a ridicat blocul Dunărea 2. Precedentul, după Bejan, a deschis drumul demolărilor.

### iunie 1982 — Prima biserică pe șine

Schitul Maicilor stătea în calea „Casei Republicii”, cum se numea atunci proiectul Casei Poporului. Inginerul Eugeniu Iordăchescu taie biserica Schitului Maicilor de la temelie, o așază pe un cadru de beton și o împinge pe șine 245 de metri spre răsărit: 745 de tone, în 72 de ore. Chiliile din jur sunt dărâmate.

### 1984 — Anul Dealului Spirii

Pe 18 martie cade Alba Postăvari, atestată pe la 1431–1436; pe 27 aprilie, noaptea, Spirea Veche e aruncată în aer; pe 4 august, Izvorul Tămăduirii de la Arsenal. Locul lor exact nu se poate fixa pe harta de azi: erau pe dealurile pe care stă acum Palatul Parlamentului. În vara aceluiași an e dărâmată biserica Mănăstirii Cotroceni, din 1679–1682.

### octombrie 1985 — Mihai Vodă coboară de pe deal

Biserica lui Mihai Viteazul, de 3.100 de tone, și clopotnița ei sunt coborâte 6,2 metri și împinse 289 de metri, potrivit celor mai multe surse, până după blocurile de pe strada Sapienței; restul mănăstirii e dărâmat. La Antim, biserica rămâne pe loc: doar Palatul Sinodal, de 9.000 de tone, e tras înapoi.

### 1986 — Văcărești

Mănăstirea lui Nicolae Mavrocordat, ridicată în 1716–1722 (paraclisul a fost adăugat de fiul lui, Constantin, în 1736), fusese mult timp închisoare; în 1973 începuse restaurarea ei pentru un muzeu. Dărâmarea începe în toamna lui 1985, iar biserica e pusă la pământ între 11 și 15 decembrie 1986. La sfârșitul lui mai 1986, Sf. Ioan Nou e împinsă 23 de metri în Piața Unirii, iar biserica Capra e trasă înapoi, spre cimitir.

### 19 iunie 1987 — Sfânta Vineri

Ultima slujbă se ține pe 14 iunie, iar pe 19 iunie 1987 biserica Sfânta Vineri-Hereasca, ridicată în 1645, e dărâmată. Pe locul ei, în spatele Tribunalului, stă blocul 105B. În aceeași vară cad Olteni și Sf. Spiridon Vechi, iar în octombrie Bradu-Staicu și Sf. Treime-Dudești.

### 22 februarie 1988 — Cuibul cu Barză, 16 metri

Ultima biserică mutată în București e împinsă doar 16 metri spre sud, ca să facă loc unui bloc care o ascunde de pe strada Știrbei Vodă. Parohia și fotografiile Agerpres dau februarie 1988; Wikipedia și Giurescu, 1987.

### azi — Ce a rămas

Cele 7 biserici mutate stau și azi, cele mai multe în spatele blocurilor. Biserica Cotroceni a fost rezidită pe vechea temelie și sfințită pe 11 octombrie 2009. Dintre locurile bisericilor dărâmate sau mutate, doar 13 se pot pune pe harta de azi, unele doar cu aproximație; multe dintre bisericile dispărute stăteau în cartierele dinspre răsărit și miazăzi, așa că pentru multe adrese cea mai apropiată nu apare pe hartă.

Caută-ți strada și vezi ce era lângă tine.

## Pe șine: cum se împinge o biserică

Eugeniu Iordăchescu, inginer din Brăila, a salvat 7 biserici din București mutându-le întregi. Prețul a fost să ajungă după blocuri.

Metoda se numește translare. Biserica e întâi consolidată, apoi i se toarnă pe contur și pe dedesubt un sistem de grinzi de beton armat, un „cadru purtător”, cum îi spunea Iordăchescu. Legătura cu vechea temelie e tăiată, clădirea e ridicată pe prese hidraulice, sub ea se introduc șine, iar mutarea e urmărită cu aparatură topografică. La Schitul Maicilor, biserica de 745 de tone a fost ridicată cu 1,67 metri, împinsă 245 de metri, rotită în două etape, cu 13°49′ și apoi cu 36°30′, și coborâtă cu 0,25 metri pe noul loc.

Bisericile au scăpat, dar nu și ce era în jurul lor: chiliile Schitului Maicilor, mănăstirea Mihai Vodă, curțile. Cele mai multe au fost așezate în spatele blocurilor noi, care le fac greu de văzut de pe bulevard. După Wikipedia, la Schitul Maicilor s-a mai slujit o lună după mutare; apoi regimul l-a închis.

Cele 7 mutări din București, potrivit lui Bejan, lui Giurescu și parohiilor: Schitul Maicilor (iunie 1982, 245 m), Olari (1982–1983, 58 m după Giurescu, 80 m după Bejan), Sf. Ilie-Rahova (pe la 1984, 49–51 m), Mihai Vodă cu clopotnița (octombrie 1985, 289 m potrivit celor mai multe surse), Sf. Ioan Nou (sfârșitul lui mai 1986, 23 m), Capra (1986) și Cuibul cu Barză (februarie 1988, 16 m). La Antim s-a mutat Palatul Sinodal, de 9.000 de tone, nu biserica, iar la Domnița Bălașa a fost mutată cu 20 de metri statuia ctitorei.

Pe hartă, cercul albastru gol arată vechiul loc acolo unde se poate fixa: la Schitul Maicilor distanța în linie dreaptă e de vreo 240 m, la Mihai Vodă de vreo 200 m, la Cuibul cu Barză de 16 m. Pentru Olari, Sf. Ilie-Rahova și Capra, sursele dau distanța, dar nu și locul vechi, așa că apar doar unde stau azi. Povestea Mănăstirii Mihai Vodă și a dealului pe care a stat e spusă pe larg în Biserica ce-a mers pe șine.

- 745 t: Schitul Maicilor, prima mutare (1982)
- 6,2 m: coborârea Mănăstirii Mihai Vodă
- 16 m: Cuibul cu Barză, ultima (1988)

## Câte au fost dărâmate?

Un număr des citat, 23, nu are o sursă cunoscută. Cea mai veche listă cu nume și date, întocmită chiar în anii demolărilor, e a lui Dinu C. Giurescu, iar ultima ei înregistrare cu dată sigură e din 9 octombrie 1987.

În 1989, istoricul Dinu C. Giurescu publică The Razing of Romania's Past, cu o listă numerotată a demolărilor din București de la 1977 până la 9 octombrie 1987. Cartea se poate citi pe archive.org doar prin împrumut, așa că lista de mai jos a fost refăcută pe baza căutărilor în textul cărții. Din cele 29 de poziții, 9 sunt clădiri civile (case, un han, un spital, ruinele Curții Noi, din 1775), iar una e ansamblul din jurul Schitului Maicilor, a cărui biserică a fost mutată. Lăcașurile de cult dărâmate în întregime sunt 19: 17 ortodoxe, o biserică adventistă și o sinagogă sefardă. Lista se oprește în toamna lui 1987 și nu acoperă anii 1988–1989.

1. Enei · aprilie–mai 1977
2. Alba Postăvari · 18 martie 1984
3. Spirea Veche · 27 aprilie 1984
4. Izvorul Tămăduirii (Arsenal) · 4 august 1984
5. Gherghiceni · 18 decembrie 1984
6. biserica Mănăstirii Cotroceni · primăvara–vara 1984
7. biserica Pantelimon, din 1750 · iulie 1985
8. capela Sf. Mina, la Institutul Medico-Legal · septembrie 1985
9. Sf. Nicolae-Sârbi · septembrie 1985
10. Sf. Nicolae-Jitniță · 18–23 august 1986
11. o biserică adventistă · august 1986
12. Mănăstirea Văcărești · iarna 1986–1987
13. o sinagogă sefardă · iulie 1986
14. Doamna Oltea, biserică de după 1945 · noiembrie (anul nesigur)
15. Sfânta Vineri-Hereasca · 19 iunie 1987
16. Olteni · iunie 1987
17. Sf. Spiridon Vechi · 26 august 1987
18. Bradu-Staicu · 7 octombrie 1987
19. Sf. Treime-Dudești · 9 octombrie 1987

Alte liste ajung la alte numere fiindcă socotesc altfel: Europa Liberă dă în 2025, după arhitectul și fotograful Andrei Pandele, 22 de lăcașuri dărâmate, socotind mănăstirile și trei sinagogi, și 8 mutate, iar o carte din 1995 se cheamă chiar Biserici osândite de Ceaușescu, 1977–1989. Pe hartă sunt doar cele al căror loc se poate lega de un reper de azi; bisericile de pe Dealul Arsenalului și de pe Dealul Spirii, unde stă acum Palatul Parlamentului, au dispărut cu tot cu străzile lor.

## Cele vechi: ce a rămas din orașul de dinainte de 1700

Din bisericile zidite înainte de 1700, câteva stau și azi aproape cum au fost lăsate.

Biserica Curții Domnești, din 1558–1559, e „cel mai vechi lăcaș în ființă, în forma lui originară, din București”, scrie Giurescu. Pisania originală s-a pierdut, iar cea de azi e din 1715. Mărcuța, ctitorită de vistierul Dan în 1586–1587 și reparată sub Ipsilanti, păstrează zidurile din secolul al XVI-lea și fragmente de pictură. Radu Vodă a fost arsă și aruncată în aer de Sinan Pașa în 1595 și rezidită de Radu Mihnea.

Colțea a fost biserica primului mare spital al orașului; Stavropoleos, biserica unui han. Doar 8% din adresele din OpenStreetMap au o biserică zidită înainte de 1700 și aflată încă în picioare la cel mult un kilometru.

## Toate bisericile de pe hartă

Cele 88 de biserici de pe hartă, cu anii clădirii și, la cele dărâmate sau mutate, ce e azi pe vechiul loc.

Pe hartă sunt 74 de biserici în picioare din Lista monumentelor istorice, a căror clădire de azi sau primă biserică de pe loc e de dinainte de 1900, 7 biserici mutate pe șine și 7 dărâmate al căror loc se poate fixa pe harta de azi. Jumătate din cele 130.099 de adrese din OpenStreetMap sunt la peste 1,8 km, în linie dreaptă, de cea mai apropiată biserică veche care stă azi: bisericile vechi sunt în orașul de dinainte de 1900, iar cartierele de blocuri au crescut în jurul lui. Doar 29% din aceste adrese au una la cel mult un kilometru, iar în centru se găsesc până la 40 de biserici pe o rază de un kilometru.

Anii arată zidirea clădirii de azi și, unde e cazul, marea ei refacere. Distanțele sunt în linie dreaptă, așa că pe străzi drumul e mai lung.

| Biserica | Când | Azi |
|---|---|---|
| Biserica Curtea Veche (Buna Vestire, Biserica Domnească) | 1558–1559 | cea mai veche biserică din București rămasă în forma ei |
| Biserica Mărcuța | 1586–1587 | ctitoria vistierului Dan, din 1586–1587, cu zidurile din secolul al XVI-lea |
| Mănăstirea Radu Vodă | 1615–1625 | arsă și aruncată în aer de Sinan Pașa în 1595, rezidită de Radu Mihnea |
| Biserica Sfinții Apostoli | 1636–1715 | Str. Sfinții Apostoli 1 sector 5 |
| Mănăstirea Plumbuita | 1647 | ctitorită pe la 1559–1560, rezidită din temelii de Matei Basarab |
| Catedrala Patriarhală (Mitropolia) | 1654–1658 | biserica Mitropoliei, azi Catedrala Patriarhală |
| Biserica Slobozia | 1664–1743 | Str. Leon Vodă 3 sector 4 |
| Biserica Doamnei | 1683 | Str. Doamnei 1 sector 3, Calea Victoriei 28 sector 3 |
| Biserica Colțea | 1695–1702 | ctitoria spătarului Mihai Cantacuzino, biserica primului mare spital al orașului |
| Biserica Fundenii Doamnei | 1699 | Șoseaua Fundeni nr. 138 |
| Biserica Dintr-o zi | 1702–1827 | Str. Academiei 22 sector 1 |
| Biserica Răzvan | 1705–1706 | Intr. Biserica Răsvan 3 sector 3 |
| Biserica Scaune | 1705 | Str. Scaune 2 sector 3 |
| Biserica Sfântul Gheorghe Nou | 1705–1707 | Bd. Brătianu I. C. 49 sector 3 |
| Biserica Sapienței | 1710 | Str. Sapienței 5 sector 5 |
| Mănăstirea Antim | 1713–1715 | biserica a rămas pe loc; doar Palatul Sinodal a fost mutat, în 1985 |
| Paraclisul Mănăstirii Antim | 1715 | Str. Ivireanu Antim mitropolit 29 sector 5 |
| Biserica Kretzulescu | 1720–1722 | ctitoria lui Iordache Crețulescu și a Saftei, fiica lui Brâncoveanu, terminată în 1722 |
| Biserica Negustori | 1721–1726 | Str. Ștefănescu Teodor 5 sector 3 |
| Paraclisul Reședinței Patriarhale | 1723 | Aleea Dealul Mitropoliei 21 sector 4 |
| Biserica Stavropoleos | 1724 | biserica hanului arhimandritului Ioanichie, terminată în octombrie 1724 |
| Biserica cu Sfinți (Sibilelor) | 1726–1728 | Calea Moșilor 79 sector 3 |
| Biserica Mântuleasa | 1733 | Str. Mântuleasa 20 sector 2 |
| Biserica Udricani | 1735 | Str. Barasch Iuliu dr. 11 sector 3 |
| Biserica Sfânta Sofia – Floreasca | 1738–1926 | Calea Floreasca 216 sector 1 |
| Biserica Sfântul Elefterie Vechi | 1741–1744 | Str. Sfântul Elefterie 15B sector 5 |
| Biserica Foișor | 1745 | Str. Foișorului 119 sector 3 |
| Biserica Oțetari | 1757 | Str. Oțetari 4 sector 2 |
| Biserica Apostol din Tabaci | 1761 | Calea Văcărești 143 sector 3 |
| Biserica Batiștei | 1763–1764 | Str. Batiștei 21 sector 2, Str. Praporgescu David g-ral 2 sector 2 |
| Biserica Sfântul Ștefan – Călărași | 1764–1768 | Calea Călărașilor 83 sector 3 |
| Biserica Oborul Vechi | 1768–1780 | Str. Traian 204 sector 2 |
| Biserica Sfântul Nicolae – Băneasa | 1768–1792 | Șos. București-Ploiești 6-8 sector 1 |
| Biserica Dichiu (Tirchilești) | 1773–1775 | Str. Icoanei 72 sector 2 |
| Mănăstirea Chiajna (ruină) | 1780–1790 | Drumul Săbăreni f.n. sector 6 |
| Biserica Flămânda | 1782–1800 | Str. Olimpului 17 sector 4 |
| Biserica Icoanei | 1784–1786 | Str. Icoanei 12 sector 2 |
| Biserica Sfinții Constantin și Elena – Livedea Gospod | 1785 | Calea Plevnei 30 sector 1 |
| Biserica Mavrogheni | 1786–1787 | Str. Monetăriei 4 sector 1 |
| Biserica Manea Brutaru | 1787 | Str. Budișteanu C-tin g-ral 4-6 sector 1 |
| Biserica Sfântul Visarion (Vechi) | 1797 | Str. Visarion 14 sector 1 |
| Biserica Alexe | 1799–1812 | Calea Șerban Vodă 123 sector 4 |
| Biserica Sfântul Dumitru – Poștă (de Jurământ) | 1807–1852 | Str. Poștei 2 sector 3 |
| Biserica Popa Chițu | 1813 | Str. Logofătul Luca Stroici 33A sector 2 |
| Biserica Sfântul Ilie – Gorgani | 1813–1819 | Str. Silfidelor 3-7 sector 5 |
| Biserica Manu Cavafu | 1815–1817 | Bd. Șincai Gheorghe 4 sector 4 |
| Biserica Sfântul Nicolae – Dudești-Cioplea | 1820 | Str. Credinței 2A sector 3, Str. Ilioara 17 sector 3 |
| Biserica Târca – Vitan | 1820 | Calea Vitan 142 sector 3 |
| Biserica Albă | 1827 | Calea Victoriei 110 sector 1 |
| Biserica Bărăția | 1828–1848 | biserica catolică a franciscanilor, refăcută după focul din 1847 |
| Biserica Ghica-Tei | 1833 | Str. Doamna Ghica 3 sector 2 |
| Schitul Darvari | 1834–1934 | Str. Schitul Darvari 3 sector 2 |
| Biserica Bulgară (Sf. Ilie – Hanul Colței) | 1838–1841 | Str. Doamnei 20 sector 3 |
| Biserica Lucaci | 1842–1853 | Str. Logofătul Udriște 6-8 sector 3 |
| Biserica Sfântul Nicolae – Buzești | 1847–1854 | Str. Buzești 55 sector 1, Bd. Cuza Alexandru Ioan 2-4 sector 1 |
| Biserica Zlătari | 1850–1860 | Calea Victoriei 12bis sector 3 |
| Biserica Sfânta Ecaterina | 1852 | Str. Sfânta Ecaterina 5 sector 4 |
| Biserica Sfântul Spiridon Nou | 1852–1858 | refăcută în 1852–1858 pe locul mănăstirii lui Scarlat Ghica |
| Biserica Cărămidarii de Jos | 1854–1924 | Str. Piscului 1-3 sector 4 |
| Biserica Sfântul Nicolae Șelari | 1866–1868 | Str. Blănari 16 sector 3 |
| Capela Elisabeta Doamna (Azilul Elena Doamna) | 1870 | Șos. Panduri 90-92 sector 5 |
| Biserica Sfântul Mina – Vergu | 1874 | Str. Robescu C. F. 18A sector 3 |
| Biserica Sfântul Gheorghe Vechi | 1875 | Calea Moșilor 36 sector 3 |
| Catedrala Sfântul Iosif | 1875–1884 | Str. Berthelot H. M. g-ral 17 sector 1 |
| Biserica Domnița Bălașa | 1881–1888 | a patra biserică pe loc; statuia Domniței Bălașa a fost mutată 20 m |
| Biserica Dobroteasa | 1887–1893 | Bd. Mircea Vodă 35B sector 3 |
| Capela Sfânta Ecaterina (Azilul Sf. Ecaterina) | 1897–1901 | Bd. Averescu Al. mareșal 17 sector 1 |
| Biserica Amzei | 1898–1901 | Str. Biserica Amzei 12 sector 1 |
| Biserica Greacă | 1899–1901 | Bd. Protopopescu Pache 1-3 sector 2 |
| Biserica Sfântul Silvestru | 1904–1907 | Str. Silvestru 36 sector 2 |
| Biserica Cuțitul de Argint | 1906–1910 | Str. Cuțitul de Argint 1 sector 4 |
| Biserica Popa Nan | 1910–1918 | Str. Popa Nan 47bis sector 2, Str. Gheorghe Costa-Foru 5A sector 2 |
| Biserica Armenească | 1911–1915 | Bd. Carol I 43 sector 2 |
| Biserica Bucur | datare disputată | Str. Radu Vodă 33 sector 4 |
| Mănăstirea Mihai Vodă | 1591–1594 · împinsă pe șine în octombrie 1985 | dealul pe care stătea a fost tăiat; mănăstirea din jur a fost dărâmată |
| Schitul Maicilor | 1726 · împins 245 m pe șine în iunie 1982 | vechiul loc e sub incinta Palatului Parlamentului |
| Biserica Sfântul Ioan Nou | 1756 · împinsă 23 m la sfârșitul lui mai 1986 | Piața Unirii, la colțul cu Bd. Brătianu |
| Biserica Olari | 1758 · împinsă 58 m în 1982–1983 (Bejan: 80 m) | blocurile de pe Calea Moșilor o ascund |
| Biserica Cuibul cu Barză | c. 1760 · împinsă 16 m în 1988 (alte surse: 1987) | pe vechiul loc s-a ridicat un bloc |
| Biserica Sfântul Ilie-Rahova | 1837–1838 · împinsă 49–51 m pe la 1984 | blocurile de pe Bd. Unirii o ascund |
| Biserica Sfântul Gheorghe-Capra | împinsă spre cimitirul Capra în 1986 | blocurile noi de pe Șos. Pantelimon o ascund |
| Biserica Mănăstirii Cotroceni | 1679–1682 · dărâmată în 1984 · rezidită 2003–2009 | biserica nouă, pe temelia veche, în curtea Palatului Cotroceni |
| Mănăstirea Sărindar | atestată 1615 · dărâmată în 1893 (Giurescu: 1898) | Cercul Militar Național, ridicat în 1911–1923 |
| Biserica Sfânta Vineri-Hereasca | 1645, refăcută 1839 · dărâmată la 19 iunie 1987 | blocul 105B, în spatele Tribunalului București (loc aproximativ) |
| Mănăstirea Sfântul Ioan cel Mare | biserica din 1703 · dărâmată la sfârșitul lui 1893 | Palatul CEC, Calea Victoriei |
| Mănăstirea Sfântul Sava | biserica din 1709 · dărâmată în 1869 | statuia lui Mihai Viteazul, Piața Universității |
| Mănăstirea Văcărești | 1716–1722 · biserica dărâmată în decembrie 1986 | zona mallului Sun Plaza, Calea Văcărești 391 |
| Biserica Enei | 1720–1724 · dărâmată în aprilie–mai 1977 | blocul Dunărea 2, la colțul Bd. Bălcescu cu strada Biserica Enei |

## Întrebări despre bisericile Bucureștilor

**Câte lăcașuri de cult au fost dărâmate în București sub Ceaușescu?** Lista lui Dinu C. Giurescu (1989), întocmită chiar în anii demolărilor, a cărei ultimă înregistrare cu dată sigură e din 9 octombrie 1987, numără 19 lăcașuri de cult dărâmate în întregime de la 1977 încoace: 14 biserici parohiale ortodoxe, bisericile mănăstirilor Cotroceni și Văcărești, o capelă, o biserică adventistă și o sinagogă sefardă. Alte liste ajung la alte numere (20, 22) fiindcă socotesc altfel: cu ansamblurile mănăstirești, cu sinagogile sau cu anii 1988–1989. Numărul 23 vine dintr-un articol de pe Wikipedia, fără o sursă cunoscută.

**Câte biserici a mutat Eugeniu Iordăchescu?** În București, 7: Schitul Maicilor (1982), Olari (1982–1983), Sf. Ilie-Rahova (pe la 1984), Mihai Vodă cu clopotnița (1985), Sf. Ioan Nou (1986), Capra (1986) și Cuibul cu Barză (1988, după alte surse 1987). A mai mutat Palatul Sinodal de la Antim și statuia Domniței Bălașa; biserica Antim n-a fost mutată. Numerele de „29 de clădiri, 13 biserici” care circulă nu se regăsesc în lista lui Bejan.

**Care e cea mai veche biserică din București?** Potrivit lui Giurescu, Biserica Curtea Veche (Buna Vestire) a fost zidită între ianuarie 1558 și septembrie 1559; el o numește „cel mai vechi lăcaș în ființă, în forma lui originară”. Wikipedia o datează 1545–1554. Plumbuita (ctitorită pe la 1559–1560) și Radu Vodă (1568–1577) sunt aproape la fel de vechi, dar clădirile lor de azi sunt din 1647 și din 1615.

**Cât a mers Mihai Vodă pe șine?** Cele mai multe surse dau 289 de metri, cu o coborâre de 6,2 metri; Giurescu dă 227 de metri, Wikipedia în engleză 285, iar textul lui Bejan, într-un loc, 129. Pe planul din 1974, georeferențiat, distanța în linie dreaptă dintre cele două locuri e de vreo 200 m; drumul pe șine, în mai multe etape, nu a fost drept.

**Ce s-a construit pe locul Mănăstirii Văcărești?** Mănăstirea stătea pe Calea Văcărești, în dreptul numerelor 391–393 de azi. Pe locul ei urma să se ridice un complex pentru Ministerul Justiției și instanțe: fundațiile s-au turnat în 1988, iar în 1990 lucrările au fost abandonate. Azi, la aceeași adresă, e mallul Sun Plaza.

**Unde a fost biserica Sfânta Vineri-Hereasca?** La vechea intersecție a Căii Văcărești cu Calea Călărași, în spatele Tribunalului București de azi, nu în Piața Unirii. A fost dărâmată pe 19 iunie 1987; pe locul ei stă blocul 105B. Pe hartă e pusă cu aproximație, la nivel de stradă.

## Cum am lucrat

Bisericile în picioare sunt cele din Lista monumentelor istorice (ediția 2015, prin listele de pe Wikipedia) a căror clădire de azi sau a căror primă biserică de pe același loc e de dinainte de 1900; poziția fiecăreia e cea a clădirii din OpenStreetMap, identificată după codul monumentului sau după nume. Câteva biserici vechi fără cod propriu în listă (Popa Tatu, Pitar Moș, Biserica Luterană) nu sunt pe hartă.

Bisericile dărâmate și mutate vin din lista lui Dinu C. Giurescu (1989), din Bejan (2017) și din articolele despre fiecare. Pe hartă sunt doar cele al căror loc se poate lega de un reper găsit azi: o clădire ridicată pe loc (Cercul Militar, Palatul CEC, blocul Dunărea 2), temelia păstrată (Cotroceni), o adresă cunoscută. Vechile locuri ale Schitului Maicilor și ale Mănăstirii Mihai Vodă sunt luate de pe planul din 1974, georeferențiat pentru proiectul Biserica ce-a mers pe șine, cu o eroare de vreo 30 de metri. Sfânta Vineri e pusă la nivel de stradă și nu intră în calculul distanțelor. Bisericile de pe Dealul Arsenalului și de pe Dealul Spirii (Alba Postăvari, Spirea Veche, Izvorul Tămăduirii) și celelalte din lista lui Giurescu rămân în text.

Sursele se contrazic în privința câtorva distanțe și date, iar textul arată variantele: Mihai Vodă (289, 285, 227 sau 129 de metri), Olari (58 sau 80 de metri), Sf. Ilie-Rahova (49 sau 51), Palatul Sinodal (33 sau 14), Cuibul cu Barză (16 sau 13 metri; 1988 sau 1987), Sărindar (1893; 1898 la Giurescu), Sf. Ioan Nou (30 sau 31 mai 1986), Curtea Veche (1558–1559 sau 1545–1554).

Distanțele sunt în linie dreaptă, de la punctul adresei din OpenStreetMap până la punctul bisericii; la bisericile mutate, „cea mai apropiată biserică dispărută” se măsoară până la vechiul loc, acolo unde e cunoscut.

## Surse

- Dinu C. Giurescu, The Razing of Romania's Past, US/ICOMOS, 1989 (archive.org, doar împrumut; citit prin căutarea în text): lista numerotată a clădirilor dărâmate în București între 1977 și 9 octombrie 1987 și lista bisericilor mutate sau ascunse după blocuri.
- Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, București, 1966: ctitorii și ani de zidire, numărul bisericilor pe planurile din 1770, 1789, 1806 și 1856, Sf. Sava (1869), Sf. Ioan cel Mare (1893).
- C. P. Buiumaci, în București. Materiale de istorie și muzeografie XXX, 2016, pp. 425–426, după G. Stănescu, Istoria Mânăstirii Sărindar din București, 2006: dărâmarea bisericii ruinate a Sărindarului, aprobată în 1893 (alte surse din același volum dau septembrie 1893).
- Mircea Bejan (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), „Performanță tehnică deosebită: translarea monumentelor și clădirilor prin metoda «Iordăchescu»”, 2017: metoda, tonajele, distanțele și lista mutărilor; Biserica Enei „foarte puțin afectată” de prăbușirea blocului Dunărea.
- Lista monumentelor istorice (LMI 2015, prin Wikipedia, cu reviziile notate): codurile, adresele și datările bisericilor în picioare.
- Articolele Wikipedia (română și engleză) despre fiecare biserică, citite la 1 octombrie 2026 (revizia fiecăruia e notată în research/raw/), și presa: Ziarul Lumina (Cuibul cu Barză, 2012), Basilica.ro (Sf. Ioan Nou), Evenimentul Zilei și Newsweek România (Sfânta Vineri), bucurestiivechisinoi.ro (Enei).
- OpenStreetMap, contribuitorii (ODbL), octombrie 2026: străzile, adresele și clădirile bisericilor.
- Imaginile: Wikimedia Commons, cu autorul și licența sub fiecare; creditele au fost verificate pe paginile fișierelor.

https://mariuscomper.uk/bisericile-bucurestilor/
