# Unde s-au dus cele 13 zile? În martie 1919 România și-a dat ceasurile înainte: 1 aprilie stil vechi a devenit 14 aprilie stil nou. Aici e povestea golului - legea, zilele de naștere și Biserica ce-și ținea timpul ei. Canonical: https://mariuscomper.uk/calendarul-1919/ ## Ceasul stricat (1582–1919) Anul iulian e cu circa 11 minute prea lung. Prin 1900 lipsa crescuse la 13 zile, iar România - încă pe calendarul lui Iuliu Cezar - se trezea cu două săptămâni în urma anotimpurilor. Bula Inter gravissimas a papei Grigore al XIII-lea, din 24 februarie 1582, a tăiat 10 zile - joi, 4 octombrie a fost urmată de vineri, 15 octombrie, ciclul săptămânii neatins - și a schimbat regula bisectilor: secolele sunt bisecte numai dacă se împart la 400. Așa că 1900 n-a fost bisect pe stil nou, în vreme ce calendarul iulian și-a păstrat ziua de 29 februarie 1900. Ziua aceea în plus a împins lipsa de la 12 la 13 zile la 1 martie 1900, și acolo a rămas: orice dată românească de dinainte de aprilie 1919 cere 13 zile adăugate ca să cadă la fel cu restul Europei. > „Joi, 4 octombrie 1582 a fost urmată de vineri, 15 octombrie 1582 (ciclul zilelor săptămânii n-a fost atins).” (traducere proprie) ## Legea (5 martie – 14 aprilie 1919) Două reforme de mai devreme căzuseră - 1864 și 1900. În martie 1919 guvernul n-a mai întrebat și a decretat: 1 aprilie stil vechi devine 14 aprilie stil nou. Decretul-lege nr. 1053 s-a votat la 5 martie stil vechi - 18 martie stil nou - 1919 și s-a publicat în Monitorul Oficial la 6 martie: ziua de după 31 martie stil vechi avea să se cheme 14 aprilie. Aprilie 1919 a avut 17 zile. Un secol mai târziu, Banca Națională a pus pe moneda centenară, alături de decret, două nume: Ferdinand I și Ion I. C. Brătianu. Decretul a unit și ceasurile țării: Ardealul, venit din Austro-Ungaria, trăia deja pe stil nou; Vechiul Regat și Basarabia i s-au alăturat acum. > „Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.” „Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.” ## Zilele care n-au fost (1–13 aprilie 1919) Treisprezece date au pierit: 1–13 aprilie 1919 stil nou n-au fost niciodată. Zilele de naștere scrise pe stil vechi tot se convertesc - plus 13 zile - iar Paștele anului a picat într-o singură duminică comună. Oricine s-a născut „5 aprilie 1919” într-un registru ținut pe stil vechi s-a născut de fapt la 18 aprilie stil nou: adaugă 13 zile. Săptămâna nu s-a rupt - 1 aprilie stil vechi a picat într-o luni, la fel și 14 aprilie stil nou, aceeași zi. Iar primul Paște de după trecere n-a cerut nicio conversie: socoteala ortodoxă a dat 7 aprilie stil vechi, Apusul a ținut duminica de 20 aprilie - aceeași dimineață, 20 aprilie 1919. > „Beginning of Great Lent - 03.03.1919, Pascha - 20.04.1919” … „Easter Sunday, 20th April 1919”. ## Biserica ce-și ținea timpul ei (1919 – 1/14 octombrie 1924) Statul a trecut în aprilie 1919; altarele, nu. Încă cinci ani România s-a rugat pe calendarul vechi, până în toamna lui 1924. După Congresul panortodox de la Constantinopol din 1923, Sfântul Sinod a primit calendarul îndreptat în noiembrie 1923 și l-a tâlcuit în circularele din iunie și august 1924. La 1 octombrie stil vechi - 14 octombrie stil nou - 1924, sub mitropolitul Miron Cristea, praznicele de 1–14 octombrie stil vechi s-au mutat la 14–27 octombrie stil nou. Numai Paștele n-a mișcat: pascalia veche îi hotărăște data și azi. Cei ce n-au primit - mai ales în Moldova și în jurul Bucureștiului - au devenit stiliștii; până în 1936 ridicaseră vreo 40 de biserici. > Circularele Sinodului din iunie și august 1924 au tâlcuit reforma către tot clerul și toți credincioșii din țară: praznicele merg treisprezece zile înainte, Paștele rămâne pe socoteala veche. (parafrazat) ## Trecerea, oprire cu oprire ### 15 octombrie 1582 — Cele zece zile Bula Inter gravissimas a lui Grigore al XIII-lea, 24 februarie 1582: joi 4 octombrie e urmată de vineri 15 octombrie. Ciclul săptămânii e neatins. ### 1863 — Comisia care a zis da Dimitrie Bolintineanu, ministrul instrucțiunii sub Kogălniceanu, adună guvernul și clerul: chestiunea calendarului trece de la dogmă la știință. ### 12 ianuarie 1864 — Da, împreună cu statul Comisia se încheie: clerul primește calendarul nou alături de stat. Urmează proteste; reforma moare odată cu domnia lui Cuza, în 1866. ### 15 martie 1900 — Raportul Haret, pus la sertar Comisia lui Spiru Haret raportează Parlamentului; trecerea se fixează la 19 iulie 1900 - apoi se întoarce „pentru elaborare” și se amână iar. ### 14 aprilie 1916 — Bulgaria sare prima 31 martie stil vechi e urmat de 14 aprilie stil nou. Vecinul de la miazăzi arată cum se face. ### 14 februarie 1918 — Rusia scoate treisprezece Decretul Sovnarkom din 24 ianuarie 1918: miercuri 31 ianuarie devine joi 14 februarie; datare dublă până la 1 iulie 1918. ### 5 martie 1919 — Decretul-lege 1053 Votat la 5 martie stil vechi (18 martie stil nou), în Monitorul Oficial la 6 martie: 1 aprilie stil vechi devine 14 aprilie stil nou. ### 14 aprilie 1919 — Cele treisprezece zile ale noastre România se trezește la 14 aprilie stil nou. Aprilie are 17 zile; luni rămâne luni. ### 20 aprilie 1919 — Un Paște, ambele calendare 7 aprilie ortodox stil vechi și duminica Paștelui apusean se întâlnesc în aceeași dimineață: 20 aprilie 1919. ### 14 octombrie 1924 — Altarele urmează 1 octombrie stil vechi devine 14 octombrie stil nou în uzul bisericesc; praznicele de 1–14 octombrie trec la 14–27 octombrie. Paștele își păstrează socoteala veche. ### 1 aprilie 2019 — Moneda După un veac, Banca Națională lansează o monedă de 10 lei din argint: cele două fraze ale decretului, un ceas astronomic, 37 mm de argint proof. ## Convertorul Orice dată între 1900 și 1925, în oricare stil. Ziua săptămânii se arată mereu - ea nu se schimbă niciodată. > „Se aprobă de Noi adoptarea calendarului Gregorian.” > „Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919.” - Ziua decretului: 1 aprilie 1919 (stil vechi) = 14 aprilie 1919, luni - Ziua bunicii: 5 aprilie 1919 (stil vechi) = 18 aprilie 1919, vineri - Paștele ortodox 1919: 7 aprilie 1919 (stil vechi) = 20 aprilie 1919, duminică - Anul nou 1900: 1 ianuarie 1900 (stil vechi) = 13 ianuarie 1900, sâmbătă - Ziua în plus: 29 februarie 1900 (stil vechi) = 13 martie 1900, marți - Trecerea bisericii: 1 octombrie 1924 (stil vechi) = 14 octombrie 1924, marți - Crăciunul 1919: 25 decembrie 1919 (stil vechi) = 7 ianuarie 1920, miercuri ## Când te-ai născut? ### Bunica zice că s-a născut la 5 aprilie 1919. Unde o cauți în calendarul de azi? - (a) La 5 aprilie - ziua a rămas pe loc. - (b) La 18 aprilie - 5 aprilie stil vechi e 18 aprilie stil nou. Correct: (b) Registrele parohiale se țineau pe stil vechi: adaugă 13 zile. 5 aprilie 1919 stil vechi e 18 aprilie stil nou - verifică în convertor. ### Paștele ortodox 1919 a căzut la 7 aprilie stil vechi. Ce dată au scris catolicii în aceeași zi? - (a) 20 aprilie - ambele Paști s-au întâlnit. - (b) 7 aprilie - fiecare cu al lui. Correct: (a) Gauss dă 7 aprilie stil vechi; plus 13 zile înseamnă 20 aprilie stil nou - duminica Paștelui apusean din 1919. ### 1 aprilie 1919 stil vechi a picat într-o luni. În ce zi a săptămânii a picat 14 aprilie stil nou? - (a) Luni - săptămâna n-a sărit. - (b) Duminică - treisprezece zile mută săptămâna. Correct: (a) Zile renumerotate, aceleași dimineți: 1 aprilie stil vechi ESTE 14 aprilie stil nou, o luni. Convertorul arată mereu ziua săptămânii. ### Un copil născut la Brașov la 10 aprilie 1919 - ce dată îi scrii azi? - (a) 10 aprilie - Ardealul era deja pe stil nou. - (b) 23 aprilie - plus 13 zile, ca toată lumea. Correct: (a) Tinuturile fost austro-ungare foloseau deja calendarul gregorian înainte de 1919, așa că datele Brașovului se convertesc în ele însele. ### După 1924, când serbează stiliștii Crăciunul? - (a) 25 decembrie stil vechi - 7 ianuarie stil nou. - (b) 25 decembrie stil nou, ca toată lumea. Correct: (a) Crăciunul pe stil vechi rămâne 25 decembrie iulian - 7 ianuarie gregorian până în 2100. ## Trecerea în șase numere - 13: zile pierdute, 1–13 aprilie 1919 - 17: zile a avut de fapt aprilie 1919 - 1053: numărul decretului-lege din martie 1919 - 1582: anul bulei lui Grigore al XIII-lea - 1924: anul în care au urmat altarele - 2019: centenarul și moneda BNR ## Patru fraze de pensionat blând ### „Mi-au furat 13 zile din viață!” Gluma vremii, lămurită cu astronomie: anul iulian e cu circa 11 minute prea lung, așa că prin 1900 calendarul rămăsese cu 13 zile în urma anotimpurilor. Nu s-a șters nimic - zilele s-au renumerotat, iar luni a rămas luni. ### „Toată țara a trecut în 1919.” Statul da - dar Ardealul trăia deja pe stil nou, iar Biserica a așteptat până la 1/14 octombrie 1924. Până și atunci Paștele și-a păstrat socoteala veche. ### „Paștele s-a mutat odată cu legea.” N-a mișcat: Paștele ortodox tot după pascalia veche se hotărăște. Dovada chiar aici - în 1919 ambele Paști au picat la 20 aprilie stil nou. ### „Zilele săptămânii s-au mutat.” Niciodată: 1 aprilie stil vechi și 14 aprilie stil nou 1919 sunt o singură luni, aceeași dimineață. Ca în 1582, când după joi a venit vineri. ## Surse și metodă - Bula Inter gravissimas, 24 februarie 1582: joi 4 octombrie 1582 urmat de vineri 15 octombrie 1582; ciclul saptamanii neatins - Regula bisectilor: divizibili cu 4, cu exceptia secolelor nedivizibile cu 400; 1900 n-a fost bisect - In secolul XX calendarul iulian ramanea cu 13 zile in urma celui gregorian - Decretul-lege nr. 1053, votat la 5/18 martie 1919, publicat in Monitorul Oficial la 6 martie; 1 aprilie 1919 stil vechi devine 14 aprilie stil nou - Inainte de decret: stil nou in fostele tinuturi austro-ungare, stil vechi in Vechiul Regat si Basarabia - Textul legii pe moneda BNR: Se aproba de Noi adoptarea calendarului Gregorian. Ziua de 1 Aprilie 1919 devine 14 Aprilie 1919. (domeniu public) - Comisia Bolintineanu 1863, incheierea din 12 ianuarie 1864: clerul accepta schimbarea, alaturi de stat; reforma nu s-a mai facut - Raportul Haret catre Parlament la 15 martie 1900, trecerea fixata la 19 iulie 1900, apoi amanata - Pastile ortodox 1919: 20.04.1919 stil nou, adica 7 aprilie stil vechi, dupa formula lui Gauss - Pastele apusean 1919: duminica, 20 aprilie 1919 - Bulgaria 1916: 31 martie urmat de 14 aprilie 1916 - Rusia: decretul din 24 ianuarie 1918; miercuri 31 ianuarie urmat de joi 14 februarie 1918; datare dubla pana la 1 iulie 1918 - Tinuturile fost austro-ungare foloseau deja calendarul gregorian inainte de 1919 - Dupa Congresul panortodox de la Constantinopol (1923), Biserica Ortodoxa Romana hotaraste trecerea; infaptuita in octombrie 1924 - Sinodul din noiembrie 1923; circularele din iunie si august 1924; 1 octombrie stil vechi = 14 octombrie 1924 stil nou, sub mitropolitul Miron Cristea; sarbatorile 1-14 octombrie stil vechi mutate la 14-27 octombrie stil nou; Pastile pastrat dupa pascalia veche - Miscarea stilista ia fiinta chiar dupa trecerea la calendarul indreptat (1/14 octombrie 1924); cea mai mare raspandire in Moldova si in jurul Bucurestiului - Pana in 1936, circa 40 de biserici de stil vechi, mai ales in Moldova - Craciunul pe stil vechi: 25 decembrie iulian = 7 ianuarie gregorian pana in 2100 - Datele din cartile de joc sunt iesiri ale convertorului: 5 aprilie stil vechi = 18 aprilie stil nou; 7 aprilie stil vechi = 20 aprilie stil nou; 25 decembrie stil vechi = 7 ianuarie stil nou - Moneda BNR 10 lei 2019: argint 999, 37 mm, 31,103 g, proof; pusa in circulatie la 1 aprilie 2019; reversul cu ceas astronomic - Grecia (civil): miercuri 15 februarie 1923 urmat de joi 1 martie 1923; decretul privea doar cele lumesti - Bula Inter gravissimas (1582), gravura Flammarion (1888), Ferdinand I, I. C. Bratianu, Miron Cristea, Grigore XIII - toate domeniu public, via Wikimedia Commons