# În august 1897, trei suedezi căzuți cu balonul mergeau pe gheața Arcticii, iar Belgica pleca spre Antarctica

https://mariuscomper.uk/calendarul-calatorilor/

Belgica e corabia cu care Racoviță avea să ierneze în gheața antarctică. Am așezat pe același calendar drumurile din 26 de povești de pe acest site, de la Pytheas la Voyager 1. Călătorii lor s-au aflat rareori pe drum în același timp: de patru ori în peste 2.300 de ani, și o singură dată cu ziua exactă cunoscută la ambele capete. Acestea sunt cele 52 de zile.

Derulează: calendarul merge înainte, iar fiecare punct de pe hartă înaintează cu pasul lui, între datele din povestea lui.

22 iulie – 7 octombrie 1897

## Cincizeci și două de zile

Pe 22 iulie 1897, la șapte seara, trei suedezi au pornit pe jos pe gheața Arcticii. Balonul lor, Örnen, coborâse pe gheață cu opt zile înainte, la 786 de kilometri de Pol. Trăgeau sănii grele spre uscat, iar gheața de sub ei îi purta în altă direcție decât cea în care mergeau.

Pe 16 august, la celălalt capăt al hărții, Belgica ieșea din Anvers spre Antarctica. Naturalistul ei, Emil Racoviță, avea să urce la bord abia la Punta Arenas, ultima escală.

De acolo, până pe 7 octombrie, ultima zi consemnată cu certitudine în jurnalele suedezilor, două grupuri de călători de pe acest site au fost pe drum în același timp: 52 de zile, cu date sigure la ambele capete. Nimeni nu știa unde sunt suedezii. Ultima veste de la ei venise cu un porumbel-poștă, pe 13 iulie. Avea să rămână ultima până în vara lui 1930.

[Au plecat spre Polul Nord cu un balon, în 1897. Filmul lor a fost developat în 1930](https://mariuscomper.uk/balonul-lui-andree/) · [Un român, o corabie și prima iarnă din Antarctica: Racoviță și Belgica (1897–1899)](https://mariuscomper.uk/racovita-belgica/)

pe la 325 î.Hr.

## Primul, singur

Să dăm calendarul înapoi, la primul călător de pe acest site. Pytheas pleacă din Massalia, Marsilia de azi, spre ocean, spre Britania și spre un loc pe care îl numește Thule. Cartea lui s-a pierdut; o știm din citatele celor care nu l-au crezut. „Niciun fragment nu dă totuși un an anume.”

De aceea punctul lui nu are pas: pagina poate reface doar ordinea locurilor, nu drumul dintre ele. Și după el, calendarul rămâne gol vreo șapte sute de ani. Asta nu înseamnă că n-a mai călătorit nimeni. Harta aceasta arată doar drumurile de pe acest site, nu pe ale lumii.

[Pytheas: reconstruit din citatele celor care s-au îndoit de el](https://mariuscomper.uk/pytheas/)

381–412

## Doi pelerini, la cincisprezece ani distanță

Egeria, o femeie de la capătul apusean al Imperiului, ajunge la Ierusalim în 381 și le scrie prietenelor de acasă. Anii călătoriei ei se sprijină pe un calcul al lui Pierre Devos, pornind de la data Paștelui: pe vârful Sinaiului ar fi urcat, cel mai probabil, în decembrie 383, iar pe 22 aprilie 384 era la Harran.

Cincisprezece ani mai târziu, în 399, pleacă din China spre India un călugăr, Faxian. Se întoarce pe mare, prin Sri Lanka, pe la 412. Nu s-au întâlnit nici pe calendar. Până la primul drum care se suprapune cu altul vor mai trece aproape nouă sute de ani.

[Egeria: pelerinajul unei femei la Ierusalim, Sinai și Edessa, 381–384](https://mariuscomper.uk/egeria/) · [Exploratori chinezi din Evul Mediu: șapte călătorii din China până în India, Bagdad, Paris și Africa (399–1433)](https://mariuscomper.uk/exploratori-chinezi/)

844–950

## De la Sevilla la Sulina

În 844, o flotă scandinavă coboară pe lângă coasta Galiciei și Lisabona și urcă pe Guadalquivir până la Sevilla. Ibn Idhari socotește 42 de zile de la sosire până la plecare. Între 858 și 861 alți vikingi ocolesc Spania, iernează în Camargue și ajung până la Pisa.

Pe la mijlocul secolului următor, un împărat bizantin, Constantin, descrie convoiul rușilor care coboară Niprul spre Constantinopol: peste praguri, apoi de-a lungul coastei, pe la gurile Dunării, la Sulina, și probabil la Constanța. Pagina îi dă doar deceniul, nu anul, așa că poziția punctului de pe hartă e aleasă de noi.

[Unde au ajuns vikingii? 120 de locuri dovedite în Europa, 793–1066](https://mariuscomper.uk/vikingii-in-europa/)

1030–1066

## Un singur om pe calendar

Harald are cincisprezece ani când fuge rănit de la Stiklestad, în 1030. Trece prin Novgorod, coboară spre Constantinopol, luptă pentru Bizanț în Sicilia și evadează, probabil în aprilie 1042, peste lanțul care închidea portul. Ajunge acasă, se face rege al Norvegiei, iar în 1066 pleacă spre Anglia și moare la Stamford Bridge, pe 25 septembrie.

În total, cel puțin 16.000 de kilometri. Și pe tot acest răstimp, pe calendarul acesta nu mai e nimeni altcineva.

[Harald Hardrada: de la Stiklestad la Kyiv, Constantinopol și Stamford Bridge, cu nouăsprezece zile înainte de Hastings](https://mariuscomper.uk/harald-hardrada/)

1245–1255

## Aceeași tabără, la șapte ani distanță

Doi franciscani pleacă după invazia mongolă din 1241 spre curtea hanului. Carpini iese din Lyon pe 16 aprilie 1245 și e de față la proclamarea lui Güyük, pe 24 august 1246. Rubruck pleacă din Constantinopol pe 7 mai 1253 și intră în Karakorum de Florii, pe 5 aprilie 1254.

Amândoi trec prin tabăra lui Batu, pe Volga: Carpini în 1246 și la întoarcere, în 1247; Rubruck în 1253 și din nou în 1254. Același loc, alt deceniu. Rubruck își măsura zilele de mers în distanțe de acasă: aproape în fiecare zi, cam cât de la Paris la Orléans.

[Carpini și Rubruck: doi călugări la curtea Marelui Han, după invazia mongolă din 1241 (1245–1255)](https://mariuscomper.uk/calugari-la-hanul-mongol/) · [Exploratori chinezi din Evul Mediu: șapte călătorii din China până în India, Bagdad, Paris și Africa (399–1433)](https://mariuscomper.uk/exploratori-chinezi/)

1275–1288

## Unul spre est, celălalt spre vest

Prima suprapunere adevărată. Marco Polo pleacă spre China la sfârșitul lui 1271 și ajunge la curtea lui Kublai pe la 1275. Cam atunci pleacă din Beijing spre Ierusalim, în sens invers, un călugăr creștin: Rabban Bar Sauma. Nu ajunge acolo, dar merge până în Europa, trimis de conducătorul mongol al Persiei.

„În 1287, când Bar Sauma ajungea la Roma, Marco Polo era în China, în slujba lui Kublai Han.” Pe hartă, punctul lui Polo stă pe loc: 17 ani în China. Cea mai mare parte dintr-o călătorie lungă nu e mers, e ședere. Bar Sauma a murit la Bagdad în ianuarie 1294 și nu și-a mai văzut orașul natal. Polo a ajuns acasă, la Veneția, în 1295.

[Marco Polo n-a pomenit niciodată Marele Zid. A fost totuși în China?](https://mariuscomper.uk/marco-polo/) · [Exploratori chinezi din Evul Mediu: șapte călătorii din China până în India, Bagdad, Paris și Africa (399–1433)](https://mariuscomper.uk/exploratori-chinezi/)

1325–1330

## Cinci ani cu doi pe drum

Pe 14 iunie 1325, Ibn Battuta pleacă din Tanger spre Mecca. Are 21 de ani și va lipsi 24 de ani. În același an era pe drum de șapte ani franciscanul Odoric de Pordenone, plecat din Padova în aprilie 1318. Odoric se întoarce și își dictează relatarea la Padova în mai 1330.

Cinci ani, deci, cu doi călători pe drum deodată: a doua suprapunere din calendar. Nu s-au întâlnit, și nu știm unde era Odoric în fiecare an: pagina lui dă date doar pentru începutul și sfârșitul drumului. Ibn Battuta va strânge peste 108.000 de kilometri, după măsurătoarea de pe pagina lui: un drum de circa trei ori mai lung decât al lui Marco Polo, măsurat la fel. Pentru anii 1328–1332, pagina lui urmează cronologia lui Ross Dunn; după datele din carte, aceleași drumuri ar cădea cu doi ani mai târziu.

[Ibn Battuta pe hartă, 1325–1354](https://mariuscomper.uk/ibn-battuta/) · [Șapte oameni care au desenat lumea · Exploratori medievali](https://mariuscomper.uk/exploratori-medievali/)

c. 1419–1444 · 1261–1484

## Drumul care trecea prin Moldova

Unele drumuri nu sunt ale unui om. Genovezii țin Caffa, pe coasta Crimeii, din 1275, iar de acolo spre Liov mărfurile urcă prin Cetatea Albă, Chilia și Suceava. Pe drumul acesta se întoarce acasă în 1427 bavarezul Johann Schiltberger, fugit din captivitate: prin Chilia, Cetatea Albă, Suceava și Liov.

În anul acela era pe drum, departe, încă cineva: venețianul Niccolò de’ Conti, plecat spre Răsărit nu se știe exact când și întors la Veneția în 1444, după 25 de ani. E a treia suprapunere din calendar, numărată la an, nu la zi. Pe la 1437, când Conti încă nu se întorsese, castilianul Pero Tafur stătea în piața de sclavi din Kaffa.

Ibn Battuta trecuse Marea Neagră de la Sinop în Crimeea pe la 1330–1332. Pe 4 noiembrie, Nikitin ajungea tot acolo, la capătul însemnărilor lui; anul 1472 e reconstituit. Trei ani mai târziu, în 1475, Caffa cădea la otomani, iar Chilia și Cetatea Albă aveau să cadă în vara lui 1484.

[Cine a plătit Moldova medievală? Drumul genovez (1261–1484)](https://mariuscomper.uk/drumul-genovez/) · [Șapte oameni care au desenat lumea · Exploratori medievali](https://mariuscomper.uk/exploratori-medievali/) · [Ibn Battuta pe hartă, 1325–1354](https://mariuscomper.uk/ibn-battuta/) · [Nikitin în India, 1466–1472: negustorul din Tver dincolo de trei mări](https://mariuscomper.uk/nikitin-in-india/)

1466–1472

## Un negustor fără ani

Afanasie Nikitin pleacă din Tver în primăvara lui 1466, e jefuit la gurile Volgăi și ajunge până la urmă în India, la Bidar. Nu scrie niciun an; își numără Paștile. Toți anii de pe pagina lui sunt o reconstituire.

La Hormuz trece pe unde trecuse Polo cu vreo două sute de ani înainte, iar la Chaul debarcă în 1469, cu 29 de ani înaintea lui da Gama. Zheng He, amiralul chinez care condusese șapte expediții pe ocean între 1405 și 1433, nu mai era pe mare de peste trei decenii. Punctul lui de pe hartă n-are pas: pagina nu datează fiecare expediție în parte, așa că nu-l putem pune pe drum în același an cu altcineva.

[Nikitin în India, 1466–1472: negustorul din Tver dincolo de trei mări](https://mariuscomper.uk/nikitin-in-india/)

1519–1522

## Singurul care se întoarce din partea cealaltă

Pe 10 august 1519, flota lui Magellan pleacă din Sevilla. Antonio Pigafetta scrie tot drumul: strâmtoarea, foamea din Pacific, moartea lui Magellan la Mactan pe 27 aprilie 1521. Pe 9 iulie 1522, la Capul Verde, supraviețuitorii află că le lipsește o zi.

Pe 8 septembrie 1522 sunt înapoi la Sevilla. Pe harta aceasta, punctul lui e singurul care iese pe marginea din stânga și intră pe cea din dreapta.

[În jurul lumii cu Pigafetta: jurnalul primei circumnavigații, 1519–1522](https://mariuscomper.uk/in-jurul-lumii-pigafetta/)

1533 · 1697–1698

## Aceleași orașe, la 160 de ani distanță

Din 1533, cu o comisie de la Henric al VIII-lea, John Leland străbate Anglia și Țara Galilor și își notează distanțele exact, milă cu milă. Ordinea în care a mers n-o mai poate reface nimeni, așa că punctul lui nu se mișcă: stă peste orașele pe care le-a descris.

Peste un secol și jumătate, în 1697 și 1698, Celia Fiennes trece prin multe dintre ele: Canterbury, Dover, Sandwich, York. Face 184 de mile în cinci zile prin Kent, iar în 1698 mai bine de 1.551 de mile, „many of them Long miles”, cum scrie ea. Leland găsește la Winchelsea un oraș prăbușit „din cauza vechilor furii ale mării”; ea găsește la Sandwich un oraș care se prăbușește.

[John Leland: comisia neterminată a lui Henric VIII](https://mariuscomper.uk/john-leland/) · [Celia Fiennes: 1.551 de mile prin Anglia, 1698](https://mariuscomper.uk/celia-fiennes/)

1659–1678

## Unul venea în Moldova, celălalt plecase din ea

În decembrie 1659, Evliya Çelebi ajunge la Iași; scrisoarea care îl aduce aici poartă data de 4 decembrie. Stă patruzeci de zile, trece prin Țara Românească și Transilvania, e la asediul Oradei în vara lui 1660 și notează numere despre care spune uneori chiar el că le are din auzite.

Șaisprezece ani mai târziu, un moldovean născut pe la 1636 lângă Vaslui, Nicolae Milescu, pleacă din Moscova spre China, pe 4 martie 1675. Traversează Siberia și intră în Beijing pe 15 mai 1676. Datele lui sunt din documente rusești, pe calendarul iulian, cu zece zile în urma celui folosit în Europa catolică.

[Evliya Çelebi în Moldova, Țara Românească și Transilvania (1659–1661): ce-a numărat și unde-a exagerat](https://mariuscomper.uk/evliya-celebi/) · [Nicolae Milescu (Spătarul) în China: solia rusă la împăratul Kangxi, 1675–1678](https://mariuscomper.uk/milescu-in-china/)

1792–1826

## Doi pe același meridian, doi care priveau spre apus

În 1792, doi astronomi pleacă să măsoare meridianul dintre Dunkerque și Barcelona, din turn în turn, ca să nască metrul: Delambre din nord, Méchain din sud. Méchain găsește un număr care nu se potrivește și îl ascunde. Moare pe drum, la Castellón, pe 20 septembrie 1804.

Apoi vin doi oaspeți din est. Mirza Abul Hassan Khan, ambasadorul Persiei, debarcă la Plymouth la sfârșitul lui noiembrie 1809 și stă la Londra până în vara lui 1810. Între 1824 și 1826, boierul Dinicu Golescu vede felinare aprinse toată noaptea la Viena și țărani care citesc ziare în Elveția. Niciunul nu se suprapune cu altul pe calendar.

[A ascuns un număr care nu se potrivea](https://mariuscomper.uk/meridianul-care-a-facut-metrul/) · [Un persan la Londra, 1809–10 — jurnalul lui Mirza Abul Hassan Khan](https://mariuscomper.uk/un-persan-la-londra/) · [Călătoriile europene ale lui Dinicu Golescu, 1824–1826: ce-a văzut un boier muntean și ce-a scris despre acasă](https://mariuscomper.uk/dinicu-golescu/)

1897–1899, apoi 1930

## Iarna de la celălalt capăt

Suedezii mor pe insula Kvitøya, cel mai probabil în octombrie 1897; nu se cunoaște ziua morții niciunuia. Belgica merge mai departe. În martie 1898 e prinsă în banchiza Mării Bellingshausen: treisprezece luni în derivă, o noapte polară și prima iernare din regiunea antarctică.

Pe 5 noiembrie 1899, Belgica intră în portul Anvers, cu 1.200 de mostre zoologice și 400 de mostre botanice. Vânători de foci norvegieni aveau să le găsească tabăra, jurnalele și filmul abia în vara lui 1930.

[Un român, o corabie și prima iarnă din Antarctica: Racoviță și Belgica (1897–1899)](https://mariuscomper.uk/racovita-belgica/) · [Au plecat spre Polul Nord cu un balon, în 1897. Filmul lor a fost developat în 1930](https://mariuscomper.uk/balonul-lui-andree/)

1965 · 1977

## Ziua de la care calendarul nu mai e gol

În toamna lui 1965, bricul Mircea e remorcat din Constanța spre Hamburg și trece prin furtuna din Golful Biscaya, între 25 și 28 noiembrie. E un drum cu date zi de zi, dar singur pe calendar.

Pe 5 septembrie 1977 pleacă Voyager 1. Nu mai e pe hartă: e departe, în afara ei. Dar de atunci încoace, calendarul nostru n-a mai avut nicio zi fără cineva pe drum. Pe sondă zboară și un salut în română, pe discul de aur.

[Cum a supraviețuit bricul Mircea furtunii din Biscaya?](https://mariuscomper.uk/bricul-mircea/) · [Cel mai îndepărtat lucru făcut de oameni duce cu el un salut în română](https://mariuscomper.uk/voyager-1/)

august 2013 – iunie 2014

## Anul în care drumurile se înghesuie

În august 2013, trei berze cu emițător pleacă spre Africa: una din Rusia, una din Polonia și una din Germania. Barza din Polonia trece peste noi zi de zi: pe 24 august deasupra Mureșului, pe 25 lângă Brașov, pe 26 lângă Oltenița. Pe 28 trece Bosforul. Cea din Rusia trece prin Dobrogea, la sud de Tulcea, pe 31 august, și ajunge până lângă Johannesburg.

În aceeași toamnă, fluturi de scaieți trec Atlanticul: cel puțin 4.200 de kilometri în cinci până la opt zile. Trei au fost prinși vii în Guyana Franceză pe 28 octombrie 2013. Nicio barză dintr-un cuib românesc n-a purtat încă un emițător, așa că drumul exact al berzelor noastre rămâne de măsurat.

[Berzele care pleacă: pe unde ajung berzele din România până în Africa](https://mariuscomper.uk/berzele-care-pleaca/) · [Un fluture de 5 centimetri. O migrație de până la 15.000 km. Nicio generație nu vede drumul întreg.](https://mariuscomper.uk/fluturele-din-africa/)

## Tot calendarul

Acum mută tu calendarul. Anii goi sunt strânși, ca să nu treci prin secole fără nimeni; fiecare punct merge între datele de pe pagina lui și stă pe loc acolo unde pagina spune că omul a stat.

## Azi

Azi, 27 septembrie 2026, calendarul nu e gol. Berzele din România au plecat spre sud la sfârșitul lui august; adulții cu experiență fac drumul în vreo 26 de zile, puilor le trebuie luni întregi. Fluturii de scaieți coboară în octombrie și noiembrie spre Sahel.

Voyager 1 ajunge la o zi-lumină de Pământ pe 18 noiembrie 2026, peste 52 de zile. Dacă socotim după semnal, pe 19 noiembrie; dacă socotim de la Soare, abia pe 3 februarie 2027.

Printre călătorii de pe acest site, doar de patru ori în 2.300 de ani au fost doi pe drum în același timp. Pentru tine, oricând pleci de acasă, e cineva pe drum.

[Berzele care pleacă: pe unde ajung berzele din România până în Africa](https://mariuscomper.uk/berzele-care-pleaca/)[Cel mai îndepărtat lucru făcut de oameni duce cu el un salut în română](https://mariuscomper.uk/voyager-1/)

## Mai departe

Fiecare punct de pe hartă are pagina lui, cu drumul întreg, sursele și îndoielile. Titlurile și rezumatele de mai jos sunt ale paginilor.

- [Pytheas: reconstruit din citatele celor care s-au îndoit de el](https://mariuscomper.uk/pytheas/)Cartea lui Pytheas despre Marea Britanie și Thule s-a pierdut acum peste 2.000 de ani.
- [Egeria: pelerinajul unei femei la Ierusalim, Sinai și Edessa, 381–384](https://mariuscomper.uk/egeria/)Egeria, o femeie de la capătul apusean al Imperiului, a scris prietenelor de acasă despre trei ani în Țara Sfântă.
- [Exploratori chinezi din Evul Mediu: șapte călătorii din China până în India, Bagdad, Paris și Africa (399–1433)](https://mariuscomper.uk/exploratori-chinezi/)Faxian, Xuanzang, Du Huan, Changchun, Rabban Bar Sauma, Zhou Daguan și Zheng He: șapte călătorii pornite din China între 399 și 1433, pe o singură hartă, cu ce au scris ei înșiși despre ce au văzut.
- [Unde au ajuns vikingii? 120 de locuri dovedite în Europa, 793–1066](https://mariuscomper.uk/vikingii-in-europa/)O hartă cu 120 de locuri unde sursele îi atestă pe scandinavi, de la Dublin la Sevilla și de la Kiev la Caspica.
- [Harald Hardrada: de la Stiklestad la Kyiv, Constantinopol și Stamford Bridge, cu nouăsprezece zile înainte de Hastings](https://mariuscomper.uk/harald-hardrada/)Drumul din 1030–1066 pe hartă: de la Stiklestad la Kiev, garda bizantină din Sicilia, o evadare peste un lanț de fier și tronul Norvegiei, până la câmpul de la Stamford Bridge.
- [Carpini și Rubruck: doi călugări la curtea Marelui Han, după invazia mongolă din 1241 (1245–1255)](https://mariuscomper.uk/calugari-la-hanul-mongol/)Carpini și Rubruck, doi franciscani la curtea mongolă după invazia din 1241: scrisoarea lui Güyük, Karakorum, argintarul din Paris și disputa din fața trimișilor hanului.
- [Marco Polo n-a pomenit niciodată Marele Zid. A fost totuși în China?](https://mariuscomper.uk/marco-polo/)Drumul din 1271 până în 1295 pe hartă, capitol cu capitol: banii de hârtie, cărbunele și ștafetele pe care cartea le descrie, ceaiul și Marele Zid care lipsesc din ea, și dovezile care i-au convins pe istorici că a fost acolo.
- [Șapte oameni care au desenat lumea · Exploratori medievali](https://mariuscomper.uk/exploratori-medievali/)De la Vinland la Beijing și de la Karakorum la Capul Bunei Speranțe: șapte călătorii medievale adevărate, desenate pe hartă pas cu pas.
- [Ibn Battuta pe hartă, 1325–1354](https://mariuscomper.uk/ibn-battuta/)Ibn Battuta, de la Tanger la Kilwa, Constantinopol, Delhi, Maldive, China și Mali: 108.800 de kilometri, măsurați pe hartă.
- [Cine a plătit Moldova medievală? Drumul genovez (1261–1484)](https://mariuscomper.uk/drumul-genovez/)Două veacuri de vămi de la Liov la Caffa.
- [Nikitin în India, 1466–1472: negustorul din Tver dincolo de trei mări](https://mariuscomper.uk/nikitin-in-india/)Afanasie Nikitin a plecat din Tver în 1466 și a ajuns în India cu 29 de ani înaintea lui da Gama.
- [În jurul lumii cu Pigafetta: jurnalul primei circumnavigații, 1519–1522](https://mariuscomper.uk/in-jurul-lumii-pigafetta/)Antonio Pigafetta a scris tot drumul: strâmtoarea, foamea din Pacific, moartea lui Magellan la Mactan, ziua pierdută la linia de schimbare a datei.
- [John Leland: comisia neterminată a lui Henric VIII](https://mariuscomper.uk/john-leland/)John Leland a călătorit un deceniu prin Anglia și Țara Galilor cu o comisie regală și o mie de întrebări.
- [Evliya Çelebi în Moldova, Țara Românească și Transilvania (1659–1661): ce-a numărat și unde-a exagerat](https://mariuscomper.uk/evliya-celebi/)Evliya Çelebi a scris 20.000 de case la Iași și 100.000 de oameni în cetatea Brașovului.
- [Nicolae Milescu (Spătarul) în China: solia rusă la împăratul Kangxi, 1675–1678](https://mariuscomper.uk/milescu-in-china/)Nicolae Milescu a traversat Siberia și a ajuns la Beijing în 1676.
- [Celia Fiennes: 1.551 de mile prin Anglia, 1698](https://mariuscomper.uk/celia-fiennes/)Celia Fiennes călătorea ca să se pună pe picioare, la început cu trăsura, apoi călare.
- [A ascuns un număr care nu se potrivea](https://mariuscomper.uk/meridianul-care-a-facut-metrul/)Metrul s-a născut dintr-un drum de 1.075 de kilometri, măsurat din turn în turn între Dunkerque și Barcelona, în anii războiului și ai Terorii.
- [Un persan la Londra, 1809–10 — jurnalul lui Mirza Abul Hassan Khan](https://mariuscomper.uk/un-persan-la-londra/)Jurnalul lui Mirza Abul Hassan Khan, ambasadorul persan care a cucerit — și a judecat aspru — Londra anului 1810.
- [Călătoriile europene ale lui Dinicu Golescu, 1824–1826: ce-a văzut un boier muntean și ce-a scris despre acasă](https://mariuscomper.uk/dinicu-golescu/)Felinare toată noaptea la Viena, țărani care citesc ziare în Elveția și, acasă, oameni ținuți în soare cu o bârnă pe burtă pentru bir.
- [Au plecat spre Polul Nord cu un balon, în 1897. Filmul lor a fost developat în 1930](https://mariuscomper.uk/balonul-lui-andree/)Andrée, Strindberg și Frænkel au zburat 65 de ore, au coborât pe gheață la 786 de kilometri de Pol și au mers pe jos aproape două luni, în timp ce gheața îi ducea spre sud-est.
- [Un român, o corabie și prima iarnă din Antarctica: Racoviță și Belgica (1897–1899)](https://mariuscomper.uk/racovita-belgica/)Treisprezece luni prinși în banchiza antarctică.
- [Cum a supraviețuit bricul Mircea furtunii din Biscaya?](https://mariuscomper.uk/bricul-mircea/)Bricul Mircea, nava-școală a Marinei Române din mai 1939: furtuna din Biscaya, patru marșuri pe o singură hartă și numerele verificate — 87 de ani, 29.305 mile pe rutele desenate, 1.750 de metri pătrați de vele.
- [Cel mai îndepărtat lucru făcut de oameni duce cu el un salut în română](https://mariuscomper.uk/voyager-1/)Româna este una dintre cele 55 de limbi de pe discul de aur al sondei Voyager 1.
- [Berzele care pleacă: pe unde ajung berzele din România până în Africa](https://mariuscomper.uk/berzele-care-pleaca/)O barză din Rusia, una din Polonia și una din Germania au purtat un emițător GPS un an întreg.
- [Un fluture de 5 centimetri. O migrație de până la 15.000 km. Nicio generație nu vede drumul întreg.](https://mariuscomper.uk/fluturele-din-africa/)Fluturele de scaieți leagă Europa de Africa într-o ștafetă de 8–10 generații: harta anului lună de lună, traversarea Atlanticului, calibrare la mărime reală și datele din România.
- [Hansa în Anglia: Bergen, Steelyard, King's Lynn și Boston, c.1380](https://mariuscomper.uk/hansa/)Bergen, Steelyard-ul Londrei, King's Lynn și Boston: patru popasuri ale unui comerț hanseatic din Anglia secolului al XIV-lea.

## Cum s-a făcut

Eseul se sprijină pe 26 de pagini de pe mariuscomper.uk. Din fiecare am scos datele, locurile, citatele și rezervele, iar textul de aici e scris numai pe baza lor. Titlurile și rezumatele din raft sunt ale paginilor.

Calendarul pune fiecare punct doar între datele pe care le dă pagina lui. Unde pagina numește un loc fără dată, poziția e pusă de noi, între două date sigure. Unde pagina nu dă coordonate, cum e cazul taberelor lui Batu, Güyük și Möngke, locul de pe hartă e tot o alegere a noastră. Harta e o proiecție simplă, cu meridianele și paralelele drepte, iar liniile dintre popasuri sunt drepte, nu drumuri.

Suprapunerile au fost calculate din datele de început și de sfârșit ale fiecărei călătorii, în limita preciziei fiecărei pagini. Am socotit numai călători din pagini diferite; tovarășii de drum de pe aceeași pagină (Carpini și Benedict, Delambre și Méchain, cei trei suedezi) nu se numără. Zheng He n-a intrat: pagina îi dă expedițiile între 1405 și 1433, dar nu anul fiecăreia; anii lui se suprapun oricum cu ai lui Conti. Pero Tafur, a cărui carte acoperă anii 1435–1439, cade tot în anii lui Conti și ține de aceeași suprapunere. Am numărat numai călătorii care au pe pagina lor un drum cu date; raidurile pomenite doar cu anul, cum e flota rusă de la Constantinopol din 1043, nu intră. Animalele și sonda Voyager apar pe calendar, dar nu în numărătoarea celor patru suprapuneri. Dintre ele, doar la cea din 1897 se știe ziua exactă la ambele capete.

### Cele patru suprapuneri

- Unul · Celălalt · Împreună pe drum · Cât

- [Marco Polo, 1271–1295](https://mariuscomper.uk/marco-polo/) · [Rabban Bar Sauma, c. 1275–1288](https://mariuscomper.uk/exploratori-chinezi/) · c. 1275–1288 · cam 13 ani
- [Ibn Battuta, prima călătorie, 1325–1349](https://mariuscomper.uk/ibn-battuta/) · [Odoric de Pordenone, 1318–1330](https://mariuscomper.uk/exploratori-medievali/) · iunie 1325 – mai 1330 · aproape 5 ani
- [Johann Schiltberger, 1427](https://mariuscomper.uk/drumul-genovez/) · [Niccolò de’ Conti, 1419?–1444](https://mariuscomper.uk/exploratori-medievali/) · 1427 · anul 1427
- [Andrée, Strindberg, Frænkel, 1897](https://mariuscomper.uk/balonul-lui-andree/) · [Belgica, 1897–1899](https://mariuscomper.uk/racovita-belgica/) · 16 august – 7 octombrie 1897 · 52 de zile

Publicat pe 27 septembrie 2026.

[mariuscomper.uk](https://mariuscomper.uk/) · Marius Comper