# Norul de deasupra ta cântărește cât 80 de elefanți

Un nor pufos de vară adună vreo 500 de tone de apă, cât 80 de elefanți masculi, și tot nu cade. Pune-ți norul pe cântar și află ce îl ține sus.

De Marius Comper · 21 septembrie 2026 · fiecare număr își arată sursa; le găsești la [surse](#surse)

## Cât crezi că atârnă norul?

Un nor pufos de vară, cam de un kilometru pe fiecare latură. Potrivește pariul în tone, apoi apasă butonul. Răspunsul apare abia după ce te hotărăști.

**Răspunsul socotit: vreo 500 de tone de apă.** Atât adună un nor cumulus de un kilometru pe latură, cu jumătate de gram de apă pe metru cub. Asta înseamnă cât 80 de elefanți masculi.

Greutatea asta numără numai apa. Aerul norului, cu tot cu stropi, trece de un milion de tone, și tot plutește. Mecanismul e mai jos, la [De ce nu cade](#pluteste).

Socoteala cu umbra norului și kilometrul cub îi aparține meteorologei americane Peggy LeMone. Ea măsura lățimea norului după umbră, cu kilometrajul mașinii, când trecea pe sub el într-o zi cu soarele sus.

## Pune-ți norul pe cântar

Alege felul norului, lățimea și înălțimea lui. Cântarul socotește apa din el după conținuturi de apă măsurate, iar tu te așezi pe taler cu propria greutate.

- Apă în nor: 500 tone (1 km³, Cumulus de vreme bună)

- 83 elefanți masculi de 6 tone; 12.500 oameni ca tine; 500.000 litri de apă

De pildă, o pânză de stratus de 10 kilometri pe 10, groasă de 300 de metri, adună 6.000 de tone de apă, cât 1.000 de elefanți masculi. Pune valorile în cântar și vezi.

Iar un nor de furtună de 10 kilometri pe fiecare latură, socotit cu 2,5 grame pe metru cub, ar aduna 2,5 milioane de tone. Socoteala e largă: într-o furtună apa nu stă împărțită egal, iar pentru norii de furtună nu există o singură valoare măsurată.

## Un milion de stropi într-o picătură

Apa norului stă spartă în stropi atât de mici, încât un milion dintre ei încap într-o singură picătură de ploaie de 2 milimetri.

Sâmbure (0,2 µm), Strop obișnuit (20 µm), Strop mare (100 µm), Burniță (200 µm), Picătură (2 mm)

Strop de cumulus, rază de 4 micrometri: 2,0 mm/s; Strop de stratus, rază de 7 micrometri: 6,2 mm/s; Strop de cumulus turn, rază de 10 micrometri: 12,6 mm/s

Măsurătorile directe dau pentru norii de vreme bună stropi cu raza medie de 4 micrometri, adică un diametru de 8 micrometri. Față de ei, o picătură de 2 milimetri strânge apa din vreo 16 milioane de stropi. Un milion iese cu stropul tip de 20 de micrometri din manualele NASA; amândouă socotelile își arată intrările.

Atât de mici, stropii cad greu. Cel obișnuit coboară cu 2 milimetri pe secundă. În aer perfect nemișcat i-ar trebui aproape șase zile să coboare un kilometru, iar aerul nu stă pe loc.

## De ce nu cade?

Trei răspunsuri se aud des. Doar unul e corect. Alege-l înainte să citești mai departe.

**Răspunsul bun e al doilea.** Molecula de apă e mai ușoară decât cele de azot și oxigen pe care le înlocuiește, așa că aerul umed al norului e mai ușor decât aerul uscat de sub el. Stropii cad întruna, încet, iar aerul care urcă îi poartă.

Norul cu aerul lui: 1.003.500; Aerul uscat de alături: 1.007.000 (cu 3.500 de tone mai ușor)

Întâi, aerul. Molecula de apă cântărește 18, față de 28 a azotului și 32 a oxigenului. Când moleculele de apă iau locul celor de azot și oxigen, amestecul se ușurează. La 2 kilometri înălțime, meteorologii americani socotesc aerul uscat la 1,007 kilograme pe metru cub și aerul norului la 1,003.

Apoi, stropii, care cad cu 2 milimetri pe secundă. Aerul care urcă într-un cumulus turn trece de 3.000 de picioare pe minut, adică 15,24 metri pe secundă: de peste 7.500 de ori mai iute. Până și curenții slabi, de 5 metri pe secundă, sunt de vreo 2.500 de ori mai iuți.

Așadar norul nu stă nemișcat: aerul umed urcă întruna, iar stropii cad încet prin el. Ce vezi pe cer e forma pe care o ia urcușul.

## Norii grași și norii slabi

Nu toți norii țin la fel de multă apă. Barele arată mediile măsurate în trei feluri de nori.

Stratus: 0,2 grame pe metru cub, Cumulus de vreme bună: 0,5 grame pe metru cub, Cumulus turn: 2,5 grame pe metru cub

**Ce nu pot spune sursele**

Nicio sursă nu dă greutatea unui nor anume, cu nume și dată. Toate numerele paginii sunt socoteli cu volumul și conținutul de apă alese pe față, pe care le poți schimba în cântar.

Pentru norii de furtună nu există o singură valoare măsurată a apei pe metru cub, iar norii cirrus sunt de gheață, cu altă fizică. De aceea cântarul are numai trei nasturi.

Jumătate de gram pe metru cub e, cum spunea cercetătoarea care a cântărit norul, cât o bilă mică de apă într-un spațiu în care ai sta cu un prieten.

Paginile americane scriu pentru același nor 551 de tone. Ale lor sunt tone scurte, de 907 kilograme; în tone metrice ies tot 500.

## Adevărat sau fals: opt rânduri despre nori

Opt afirmații, fiecare cu dovada ei. Răspunde la toate, apoi trimite scorul unui prieten.

- **Un nor pufos de vreme bună, de un kilometru pe latură, ține vreo 500 de tone de apă.** Adevărat. Un miliard de metri cubi cu 0,5 grame pe metru cub dau 500.000 de kilograme. ([USGS](https://www.usgs.gov/water-science-school/science/how-much-does-a-cloud-weigh))

- **Norul plutește fiindcă apa din el e mai ușoară decât aerul.** Fals. Apa lichidă e mai grea; mai ușor e aerul umed din nor decât aerul uscat de sub el. ([USGS](https://www.usgs.gov/water-science-school/science/how-much-does-a-cloud-weigh))

- **Într-un nor de 500 de tone sunt mai mulți stropi decât ai număra într-un milion de vieți.** Adevărat. Cam 1,9 × 10 la 18 stropi; nici într-un milion de vieți nu i-ai termina. ([NASA](https://scool.larc.nasa.gov/lesson_plans/CloudDropletsRainDrops.pdf))

- **După socoteală ies 80 de elefanți sau 100, după elefant.** Adevărat. 500 de tone fac 100 de elefanți de 5 tone sau vreo 83 de masculi de 6 tone. ([ADW](https://animaldiversity.org/accounts/Loxodonta_africana/))

- **Stropii de nor stau pe loc în aer.** Fals. Cad întruna, cu vreo 2 milimetri pe secundă, iar aerul care urcă e de mii de ori mai iute. ([FAA](https://www.faasafety.gov/files/events/SO/SO15/2024/SO15129441/FAA-H-8083-28-Chpt22.pdf))

- **Aerul uscat e mai greu decât aerul umed al norului.** Adevărat. La 2 kilometri înălțime: 1,007 față de 1,003 kilograme pe metru cub. ([NOAA](https://d9-wret.s3.us-west-2.amazonaws.com/assets/palladium/production/s3fs-public/media/files/NOAA_How_much_does_a_cloud_weigh_0.pdf))

- **Paginile americane spun că norul are 551 de tone metrice.** Fals. Spun 551 de tone scurte, de 907 kilograme; în tone metrice ies tot 500. ([USGS](https://www.usgs.gov/water-science-school/science/how-much-does-a-cloud-weigh))

- **O picătură de ploaie adună apa din cel puțin un milion de stropi de nor.** Adevărat. Un milion, cu stropul de 20 de micrometri; vreo 16 milioane, cu diametrul mediu măsurat, de 8 micrometri. ([LeMone](https://www.mentalfloss.com/article/49786/how-much-does-cloud-weigh))

## De unde vin numerele

Socotelile pornesc de la metoda meteorologei Peggy LeMone: un nor cumulus obișnuit, cam de un kilometru pe latură, cu jumătate de gram de apă pe metru cub. Conținuturile de apă pe fel de nor sunt medii măsurate în atmosferă liberă, publicate în 1950. Vitezele de cădere ies din legea lui Stokes, cu razele măsurate și viscozitatea standard a aerului; pagina își arată intrările lângă fiecare rezultat.

Echivalențele pun mase față în față: elefantul mascul de 6 tone stă în vârful intervalului publicat pentru masculi, omul de 70 de kilograme e o valoare rotundă declarată, litrul iese din apa însăși. Unde sursele tac, pagina tace: nu dă greutatea niciunui nor anume și nu pune pe cântar norii de furtună sau de gheață.

- Soniak, M., interviu cu Peggy LeMone (NCAR), Mental Floss: How Much Does a Cloud Weigh? https://www.mentalfloss.com/article/49786/how-much-does-cloud-weigh — metoda umbrei și a kilometrului cub: 0,5 grame pe metru cub, 100 de elefanți
- Live Science: How much does a cloud weigh? (LeMone, Sorooshian) https://www.livescience.com/how-much-does-a-cloud-weigh — 550 de tone scurte, adică 499 de tone metrice; picătura de 2 milimetri
- Visibility and liquid water content in clouds in the free atmosphere, 1950 (rezumatul editorului) https://journals.ametsoc.org/view/journals/atsc/7/1/1520-0469_1950_007_0054_valwci_2_0_co_2.xml — mediile măsurate: 0,2 / 0,5 / 2,5 grame pe metru cub; raze de 4, 7 și 10 micrometri
- USGS Water Science School: How Much Does a Cloud Weigh? https://www.usgs.gov/water-science-school/science/how-much-does-a-cloud-weigh — socoteala de 500.000 de kilograme; figura numără numai stropii
- NOAA National Weather Service: How much does a cloud weigh? (exemplu lucrat) https://d9-wret.s3.us-west-2.amazonaws.com/assets/palladium/production/s3fs-public/media/files/NOAA_How_much_does_a_cloud_weigh_0.pdf — aer uscat 1,007 cu aer de nor 1,003 kilograme pe metru cub, la 2 kilometri
- FAA Aviation Weather Handbook, capitolul 22: Thunderstorms https://www.faasafety.gov/files/events/SO/SO15/2024/SO15129441/FAA-H-8083-28-Chpt22.pdf — curenți ascendenți de peste 3.000 de picioare pe minut
- EUMETSAT: Convective Updraft Detection Product, ATBD (Mecikalski, 2024) https://www-cdn.eumetsat.int/files/2024-10/Convective%20Updraft%20Detection%20Product%20for%20FCI%20RSS%20Day-1%20ATBD.pdf — curenții slabi, până la 5 metri pe secundă
- NASA Glenn Research Center: Air properties https://www.grc.nasa.gov/www/k-12/airplane/airprop.html — viscozitatea standard a aerului la nivelul mării
- Animal Diversity Web: Loxodonta africana (elefantul african de savană) https://animaldiversity.org/accounts/Loxodonta_africana/ — masculi de 4.500–6.100 de kilograme, femele de 2.000–3.500
- NASA Space Math: Cloud Droplets and Rain Drops https://scool.larc.nasa.gov/lesson_plans/CloudDropletsRainDrops.pdf — stropul tip de 20 de micrometri; densitatea apei, 1.000 kg/m³
- HO JJ, Nori cumulus congestus (CC0), Wikimedia Commons https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cumulus_congestus_clouds_(27075262952).jpg — fotografia norilor pufoși
- GerritR, Cumulus congestus bei Limburg (CC BY-SA 4.0), Wikimedia Commons https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cumulus_congestus_bei_Limburg.jpg — fotografia turnului de cumulus