Ai numărat 9 secunde între fulger și tunet. Cât de departe a fost?

Între fulger și tunet trec secunde lungi. Alege numărul tău și vezi cercul pe harta orașului tău.

Vezi fulgerul aproape instantaneu și auzi tunetul mult mai târziu. Întârzierea e timpul în care sunetul străbate aerul până la tine.

Sunetul străbate aerul cu 344 de metri pe secundă la 20 de grade și cu 331,5 de metri pe secundă la zero grade. Un kilometru îi ia 2,91 secunde vara și 3,02 secunde iarna. De aceea regula spune trei: iarna e exactă, vara rotunjește cu vreo trei procente sub distanța reală.

Lumina nu te pune să aștepți. Cu 299.792.458 de metri pe secundă, parcurge trei kilometri în 10 milionimi de secundă. Ce numeri tu e doar drumul sunetului.

Regula presupune că sunetul merge drept, cu aceeași viteză tot drumul. Temperatura schimbă viteza, cum vezi mai sus, iar număratul din cap nu e un cronometru. Ia rezultatul drept ce este: o aproximare bună.

Ghicește, apoi verifică-te pe bare: aerul din jurul fulgerului, față de suprafața Soarelui, e mai fierbinte sau mai rece?

Serviciul american spune că aerul din jurul fulgerului ajunge la 50.000 de grade Fahrenheit, adică 27.760 de grade Celsius. Suprafața Soarelui are vreo 5.500 de grade. Împarte și obții cinci.

Cu o precizare pe care tot el o face: fulgerul însuși n-are temperatură, fiindcă e o mișcare de sarcini electrice. Ce se încinge e aerul străbătut.

Când fulgerul lovește un copac, căldura preface apa din lemn în abur pe loc, iar copacul poate plesni sau își poate pierde o fâșie de scoarță.

Între 2010 și 2022, aparatele au prins în medie 760.000 de fulgere pe an deasupra României. Cele mai multe cad peste Carpații Meridionali, cele mai puține la est și sud-est.

Trei sferturi dintre fulgere cad între iunie și august, cu vârful în iunie: 32,5% din totalul anului. Iarna, între decembrie și februarie, cad 0,027%, atât de puține că pe grafic nici nu se văd. Sezonul furtunilor ține din mai până în septembrie, iar ora de vârf e după-amiaza, în jurul orelor 15–16.

Anul cu cele mai multe fulgere din perioada măsurată a fost 2010, cu circa 1,1 milioane. Într-un an obișnuit, în miezul verii cad cam 6.200 de fulgere pe zi.

Pe pagina asta apar două totaluri anuale: 440.000 și 760.000. Nu e o creștere. Primul numără doar fulgerele care ating pământul, între 2003 și 2007 (fără 2006). Al doilea le adaugă și pe cele dintre nori, între 2010 și 2022. Cantități diferite, perioade diferite.

Zicala spune că fulgerul nu lovește de două ori în același loc. Aparatele spun altceva: locurile înalte și izolate sunt lovite iar și iar.

Clădirea Empire State din New York e lovită cam de 25 de ori pe an, adică aproape o dată la două săptămâni.

Un turn instrumentat nu e un acoperiș obișnuit, iar numărul de 25 nu spune cât de des e lovită o casă. Dovedește doar că loviturile repetate se întâmplă.

Regulile de mai jos sunt ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cuvânt cu cuvânt. Am îndreptat o singură literă greșită din pliant.

1. Întrerupeți orice activități în aer liber.
2. Intrați în locuință, într-o construcție ori într-un autoturism (deși s-ar putea să fiți rănit în cazul în care trăsnetul lovește mașina, sunteți mult mai protejat în interiorul vehiculului decât în exterior).
3. Închideți ferestrele și ușile.
4. Deconectați de la rețea aparatele și alte echipamente electrice, de exemplu computerele și aparatele de aer condiționat. Acestea pot fi defectate ca urmare a descărcărilor electrice atmosferice.
5. Evitați: obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în spațiu deschis, câmpurile, plajele sau ambarcațiunile pe apă, obiectele metalice (utilaje agricole, stâlpi, echipamente de fermă, motociclete, biciclete, etc.).
6. Dacă nu ați reușit să vă adăpostiți și simțiți că părul vi s-a electrizat, este un indiciu că există pericolul unui trăsnet. Așezați-vă ghemuit, puneți-vă mâinile pe urechi și cap, lipiți călcâiele!
7. Dacă vă aflați în pădure, căutați adăpost într-o zonă cu copaci mai puțin înalți.
8. Dacă sunteți într-un spațiu deschis, deplasați-vă spre o zonă joasă (o vale).
9. Dacă sunteți pe un lac, ajungeți la mal de urgență și adăpostiți-vă imediat.
10. Dacă sunteți un grup, mențineți minim 5 metri distanță față de alte persoane.
11. Dacă ați identificat persoane inconștiente, lovite de trăsnet: Solicitați imediat ajutor medical la numărul de urgență 112 !

Americanii adaugă o regulă despre statul la adăpost: 30 de minute după ultimul tunet.

Între 1999 și 2015, România a înregistrat 724 de morți din cauza trăsnetului, în medie 42,6 pe an. Numărul mediu pe an a scăzut de la 65, între 1999 și 2003, la 23,2, între 2011 și 2015, adică cu aproape două treimi, dar rămâne una dintre cele mai ridicate rate din Europa. Majoritatea victimelor, 78%, erau oameni de la țară.

Opt afirmații, fiecare dovedită de sursele paginii. Răspunde, apoi trimite scorul mai departe.

Cinci lucruri pe care pagina asta nu le știe, deși ar fi vrut.

1. Nicio hartă de pe pagină nu dă valori pe județe, fiindcă niciun studiu nu publică valori pe județe. Zonele sunt orientative, după cele trei benzi din literatură.
2. Pagina nu spune de la ce distanță maximă se aude tunetul. Nicio sursă citită nu dă un număr, iar sunetul depinde de trăsnet, de teren și de zgomotul din jur.
3. Cele 50.000 de grade sunt valoarea pe care o dă Serviciul american pentru aerul din jurul unui fulger, nu măsurătoarea unui fulger anume. Trăsnetele diferă între ele.
4. Cele 25 de lovituri pe an sunt ale unei clădiri înalte, izolate și pline de instrumente. Dovada e că loviturile repetate se întâmplă. Cât de des lovește un acoperiș obișnuit e altă socoteală.
5. Cele 760.000 de fulgere pe an amestecă fulgerele care ating pământul cu cele dintre nori. Cele 440.000 le numără doar pe primele. Ambele depind de cât de bine prinde fiecare rețea ce cade.