Inundații de râu în România

# Cât de sus ajunge apa la tine?

Scrie satul sau orașul tău, pune pinul pe casă și vezi ce arată modelul european pentru inundațiile de râu care se repetă la 10, 100 și 500 de ani. Apoi urcă Dunărea pe mira de la Galați și vezi în 3D unde ajunge apa.

## Harta cu adâncimea apei

Unde locuiești?

sub 0,5 m
0,5–1 m
1–2 m
2–4 m
peste 4 m
apă permanentă (râu, lac)

Localitățile se caută într-o listă din această pagină, fără a trimite nimic în altă parte. Butonul „Caută strada” trimite textul scris către OpenStreetMap, iar „Locația mea” nu pleacă de pe dispozitivul tău. Celulele au aproximativ 90 m, așa că modelul nu deosebește două case vecine.

O inundație „la 100 de ani” are, în orice an, o șansă din 100 să fie atinsă sau depășită. Nu vine o dată pe secol: două pot veni la câțiva ani distanță.

## Apa pe teren, la Galați și Brăila

Aici se întâlnesc Dunărea, Siretul și Prutul. Bara de mai jos fixează nivelul Dunării pe mira portului Galați, în centimetri. Apa se întinde din albia Dunării numai spre terenul la care ajunge fără să treacă peste o ridicătură mai înaltă decât nivelul ei, iar suprafața apei coboară cu 3,2 cm pe kilometru spre mare. Atinge terenul ca să vezi la ce nivel al mirei ajunge apa acolo, după model.

Atinge terenul ca să vezi la ce nivel al mirei ajunge apa acolo, după model.

Nivelul Dunării la Galați, în cm pe mira portului 450 cm

sub 0,5 m
0,5–1 m
1–2 m
2–4 m
peste 4 m
hașurat: harta europeană, 100 de ani

Zonele îndiguite, ca Insula Mare a Brăilei, Brateșul de Jos și incinta Brăila–Dunăre–Siret, apar inundate de la un anumit nivel, pentru că modelul nu are diguri.

Terenul în 3D nu poate fi afișat pe acest dispozitiv. Harta de mai sus și tabelul de la verificare arată aceleași informații.

## Am rulat modelul pentru aprilie 2006

Pe 26 aprilie 2006 Dunărea a ajuns la 661 cm pe mira de la Galați și la 699 cm la Brăila. Am pus aceeași cotă în model și am comparat rezultatul cu apa văzută din satelit în aceeași lună. Sursa e Global Flood Database, construită din imagini MODIS de 250 m: apă nouă, în afara albiilor și lacurilor permanente, pe 41 km² din cei 3446 km² ai zonei.

Cât din apa observată în aprilie 2006 acoperă fiecare model, și cât arată în total

Model Arată în total (km²) Din apa observată, acoperă Din ce arată, coincide cu apa observată

Modelul din pagină, cu terenul fără copaci, la 661 cm 1022 72% 3%

Același model, cu suprafața brută a terenului (copacii incluși) 892 34% 2%

Harta europeană JRC, inundația la 100 de ani 1158 91% 3%

Harta europeană JRC, inundația la 10 ani 1106 82% 3%

Suprafața arătată de fiecare model, față de apa observată din satelit în aprilie 2006, în zona Galați–Brăila. Suprafața satelitului e scrisă pe bara ei. Sursele sunt la capătul paginii.

### Ce a mers

Modelul acoperă 72% din apa observată, iar harta europeană 91%. Corecția contează mult: cu suprafața brută a terenului, acoperirea e de doar 34%, probabil pentru că suprafața văzută din satelit include coroanele salciilor din luncă, nu pământul de dedesubt. Corecția are două părți, copacii și zonele construite, iar efectul lor nu a fost despărțit. Am pus sub copaci altitudinea celui mai apropiat teren deschis și am scăzut 2 m în zonele construite; harta europeană folosește o corecție asemănătoare, de 8 m sub păduri și 2 m în orașe, potrivit documentației seriei anterioare.

### Ce nu a mers

La cota de vârf, modelul arată de aproximativ 25 de ori mai multă apă decât a văzut satelitul în tot intervalul 7 aprilie–24 mai 2006. Ultima coloană a tabelului arată același lucru: doar 3% din ce arată modelul coincide cu apa observată. Diferența vine, cel puțin în parte, din ce modelul nu știe. Insula Mare a Brăilei, cu circa 720 km², e îndiguită din 1964–1965 și nu a cedat în aprilie 2006; potrivit stațiunii de cercetare din Brăila, pe 15 aprilie comandamentul de urgență era dispus să decidă inundarea ei controlată, pentru a scădea presiunea asupra Dunării și a apăra portul Galați, dar incinta a fost cruțată. Stațiunea a lucrat împotriva inundării, deci e un martor interesat. Digurile din sectorul Călărași–Galați au fost proiectate în 1965 pentru inundații cu probabilitate anuală de 10%, nu de 1%. Înainte de îndiguire, Balta Brăilei se inunda o dată la unu până la trei ani. Alte incinte îndiguite din zonă sunt Brateșul de Jos, cu 136 km², și Brăila–Dunăre–Siret, cu 53 km². Împreună cu Insula Mare, incintele acestea însumează aproximativ 910 km², dar o parte din Insula Mare cade în afara zonei, iar conturul lor exact nu e la îndemână, așa că nu se poate spune cât din diferență se explică prin ele.

Satelitul are și el limite. Imaginile de 250 m pot să nu vadă apa de sub copaci și prin nori, deci cei 41 km² sunt probabil un minim.

### Cât de sensibil e rezultatul

Dacă relieful din model e cu 1 m mai sus față de nivelul la care e măsurată mira, acoperirea scade de la 72% la 59%; dacă e cu 0,5 m mai jos, crește la 75%. Panta de 3,2 cm pe kilometru nu îmbunătățește acest rezultat: fără pantă, acoperirea e de 76%. Am păstrat-o pentru că scăderea de nivel între Brăila și Galați apare în cele două vârfuri din 26 aprilie 2006, dar proba de față nu o confirmă.

### Ce nu se vede aici

Printre zonele cel mai grav afectate în 2006 au fost, în amonte de această zonă, în Dolj, la Rast și Bistreț, unde un dig a cedat: pe polderul Bistreț au fost inundate 11.126 ha de teren arabil și 8.322 de oameni au fost strămutați (WWF, 2006). Pe Dunărea românească au fost inundate în total circa 73.000 ha de câmpie, în principal în poldere (Gâștescu și Țuchiu, 2012). Galațiul a fost inundat în iulie 2010, când Dunărea a revărsat și rețeaua de canalizare nu a mai făcut față ploilor abundente. Potrivit lucrării stațiunii Brăila, Siretul, cu un debit de 2,5 până la 5 ori mai mare decât în 2006, a ridicat atunci nivelul Dunării la Brăila și Galați: la confluență, apa lui stătea cu 1,80 m mai sus decât la Galați. Modelul aplică nivelul Dunării și pe Siret și pe Prut, așa că nu poate arăta un asemenea reflux.

## Ce nu poate ști pagina asta

Digurile și polderele. Modelul din pagină nu are diguri, iar documentația seriei anterioare a hărții europene spune același lucru despre ea. Într-o incintă îndiguită, culoarea arată unde ar ajunge apa dacă digul n-ar exista.

Pâraiele și viiturile rapide. Harta europeană se bazează pe debitele râurilor mari; documentația seriei anterioare exclude bazinele sub 500 km². O viitură pe un pârâu mic nu apare aici, deși poate fi cea mai periculoasă.

Ploaia și canalizarea. Apa care se adună dintr-o ploaie puternică sau iese din canalizare nu e în model. Galațiul a fost inundat și astfel în iulie 2010.

Clădirile și copacii. Relieful vine dintr-un model al suprafeței, Copernicus GLO-30, care include acoperișurile și coroanele. Am scos copacii, dar clădirile rămân în model: în oraș, altitudinea reală a străzii poate fi mai mică decât cea din model.

Altitudinea. Nu am putut măsura aici eroarea reliefului, iar altitudinea din model și mira nu au o transformare între ele: le-am tratat ca identice, cu altitudinile din modelul Terrei EGM2008 și mira legată de Marea Neagră la Constanța. Pe o câmpie inundabilă, o eroare de un metru în altitudine poate muta cu kilometri limita terenului inundat.

Mira de la Galați. Cota zero, de 0,42 m peste Marea Neagră la Constanța, vine din declarația unui inginer al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, citată de presa locală în august 2026; aceeași sursă spune că lucrările la faleză ar putea cere o nouă verificare.

Panta apei. Cei 3,2 cm pe kilometru sunt calculați din două vârfuri, la Brăila și la Galați, pe 26 aprilie 2006, și din distanța dintre mire, pe care nu am verificat-o. Panta reală depinde de debit.

Siretul și Prutul. Aici primesc doar nivelul Dunării. Debitul lor propriu nu e în model.

Pagina nu e o determinare oficială a riscului și nu înlocuiește hărțile ANAR, avizele de amplasament sau recomandările Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Pentru o decizie despre o casă, o cumpărare sau o asigurare, folosește harta oficială și cere un aviz.

## Întrebări frecvente

Cum aflu dacă locuiesc într-o zonă inundabilă în România?
Hărțile oficiale sunt hărțile de hazard și risc la inundații ale Apelor Române (ANAR), la portalul harticiclul2.inundatii.ro. Pagina aceasta arată alături un model european, la 90 m, care nu ține cont de diguri și nu este o hartă oficială.
Ce înseamnă inundație la 100 de ani?
O inundație la 100 de ani are, în orice an, o șansă din 100 să fie atinsă sau depășită. Nu înseamnă că vine o singură dată pe secol: două pot veni la câțiva ani distanță.
Cât a urcat Dunărea la Galați în aprilie 2006?
Pe 26 aprilie 2006 Dunărea a ajuns la 661 cm pe mira portului Galați, cu 61 cm peste cota de inundație de 600 cm, și la 699 cm la Brăila (Gâștescu și Țuchiu, 2012).
Care e cota zero a mirei de la Galați?
Cota zero a mirei portuare de la Galați este la 0,42 m peste nivelul Mării Negre la Constanța, potrivit unui inginer al Administrației Fluviale a Dunării de Jos, citat în presa locală în august 2026; aceeași sursă spune că valoarea ar putea cere o nouă verificare.

## Surse și licențe

Adâncimea apei la 10, 100 și 500 de ani: Copernicus Emergency Management Service / Comisia Europeană, JRC, „River flood hazard maps for Europe and the Mediterranean Basin region”, versiunea 3.1.1, celule de 3 secunde de arc (aproximativ 90 m), licență [CC BY 4.0](https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/). Am decupat harta pentru România și am colorat adâncimile. [Set de date](https://jeodpp.jrc.ec.europa.eu/ftp/jrc-opendata/CEMS-EFAS/flood_hazard/). Documentația seriei anterioare: Dottori și colab., 2022, [Earth System Science Data 14](https://essd.copernicus.org/articles/14/1549/2022/), care precizează că hărțile nu includ digurile.

Relief: Copernicus DEM GLO-30 (ESA / Airbus), 30 m. Acoperirea terenului: ESA WorldCover 2021, 10 m, [CC BY 4.0](https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/).

Harta oficială: Administrația Națională „Apele Române”, hărțile de hazard și risc la inundații, ciclul II, [harticiclul2.inundatii.ro](https://harticiclul2.inundatii.ro/). Doar legătură, fără reproducere.

Aprilie 2006, cote și pagube: Gâștescu, P., Țuchiu, E., 2012, lucrare la conferința „Water resources and wetlands”, Tulcea, [limnology.ro](https://www.limnology.ro/water2012/Proceedings/001.pdf) (cotele de 661 cm la Galați și 699 cm la Brăila, cota de inundație de 600 cm, incintele cedate); WWF, 2006, [2006 Floods in the Danube River Basin](https://wwfeu.awsassets.panda.org/downloads/2006_floods_in_the_danube_river_basin_wwf_working_paper.pdf).

Incinte îndiguite: SCDA Brăila, „Incinte îndiguite la Dunăre: probleme actuale”, [asas.ro](https://www.asas.ro/noutati/interes-public/Incintele%20indiguite%20la%20Dunare%20-%20probleme%20actuale%20si%20de%20perspectiva.pdf); planul de management al riscului la inundații, [inundatii.ro](https://inundatii.ro/).

Cota zero a mirei de la Galați: Adrian Maizel, Biroul Hidrografic RIS, AFDJ Galați, citat de [Viața Liberă](https://www.viata-libera.ro/economie/263525-cota-dunarii-la-galati,-la-minimul-ultimilor-30-de-ani-cat-este-diferenta-fata-de-nivelul-marii), 18 august 2026.

Apa văzută din satelit, aprilie 2006: Global Flood Database (Tellman și colab., Nature, 2021), evenimentul 2839 al Dartmouth Flood Observatory, folosit doar pentru a calcula numerele de la verificare; nu e publicat aici.

Localități: GeoNames, [CC BY 4.0](https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/). Contururi: Natural Earth, domeniu public.

Trimite mai departe