mariuscomper.uk

Bugetul general consolidat, din execuția oficială

Ce face statul cu 1.000 de lei?

Dacă toate veniturile statului român dintr-un an ar încăpea în 1.000 de lei, de unde ar veni și pe ce s-ar duce — inclusiv leii pe care statul îi cheltuiește deși nu i-a încasat.

Anul de referință: 2025 · ultimul an complet de execuție

Întâi

De unde vin cei 1.000 de lei

Fiecare pătrățel de mai jos e o unitate — 0,1% din veniturile totale ale bugetului general consolidat din 2025. Apasă pe o categorie ca să vezi cât reprezintă exact.

1000 de lei încasați, din 2025

Metodologie

Ce e „statul” aici și de unde vin cifrele

Bugetul general consolidat

„Statul” înseamnă aici bugetul general consolidat (BGC): bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de șomaj, Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, instituțiile finanțate din venituri proprii și celelalte componente incluse de Ministerul Finanțelor în consolidare. Transferurile dintre aceste bugete sunt eliminate, ca să nu fie numărat de două ori același leu — de-asta suma categoriilor de mai sus se potrivește exact cu totalul, nu doar aproximativ.

Execuție, nu buget aprobat

Toate cifrele sunt din execuția efectivă (cât s-a încasat și s-a cheltuit cu adevărat), nu din legea bugetului sau din rectificări. Anul 2025 e cel mai recent an pentru care execuția pe 12 luni a fost publicată; valorile lui rămân provizorii („date operative”) până la nota Ministerului Finanțelor din anul următor, care le finalizează. Toți ceilalți ani din grafic (2015–2024) folosesc deja valoarea finalizată.

Ce înseamnă „diferența de 220 de lei”

Diferența dintre cheltuieli și venituri este deficitul cash al bugetului general consolidat pe anul respectiv. Ea trebuie finanțată — prin emisiuni de datorie, împrumuturi, operațiuni de trezorerie sau alte mișcări financiare — dar asta nu înseamnă că fiecare leu din diferență a fost împrumutat individual pentru o cheltuială anume. Banii din bugetul general consolidat sunt fungibili: intră într-un fond comun înainte de a fi cheltuiți, așa că nu poți spune că un anumit venit (de exemplu TVA) a plătit o anumită cheltuială (de exemplu pensiile) — sau că deficitul a plătit exact o categorie.

Deficit cash, nu deficit ESA

Cifra de deficit folosită aici este deficitul cash — diferența dintre încasări și plăți efective, așa cum apare în execuția lunară a Ministerului Finanțelor. România mai raportează și un deficit conform metodologiei europene ESA 2010 (contabilitate de angajamente, nu de casă), folosit în statisticile Eurostat — o cifră apropiată, dar nu identică. Toate valorile de mai sus sunt cash, nu ESA.

Fondurile europene, pe componente

Categoria „Sume primite de la UE” adună mai multe fluxuri distincte: rambursări pentru cadrul financiar în vigoare, rambursări pentru cadrul 2014-2020 și componenta nerambursabilă (grant) a PNRR. Componenta de împrumut a PNRR nu apare aici ca venit — apare doar în cheltuieli, la categoria „Proiecte cu finanțare externă”, unde poți vedea separat cât e grant și cât e împrumut.

Ce nu e inclus

Aici nu apare clasificația funcțională a cheltuielilor (educație, sănătate, apărare etc.). Notele lunare de execuție ale Ministerului Finanțelor, sursa acestui proiect, publică doar clasificația economică (ce fel de cheltuială e — personal, bunuri, dobânzi). O clasificație funcțională corectă ar trebui să pornească dintr-un tabel oficial consolidat pe capitole; nu poate fi reconstruită sigur din bucăți disparate, iar un asemenea tabel, care să acopere exact același perimetru cash, nu există public.

Sursă

Ministerul Finanțelor, notele lunare „Execuția bugetului general consolidat”, Anexa nr. 2 (sinteza), realizări 1.01–31.12, decembrie 2015–2025. Pagina oficială de execuție bugetară.