mariuscomper.uk

7.258 de exemplare de muzeu · 1801–1950 · 3.203 specii

Ce trăia lângă tine acum o sută de ani

Botaniști, entomologi și ornitologi au adunat plante, insecte și păsări din toată țara, iar exemplarele lor au ajuns în muzee din Cluj, București, Viena, Paris sau Zürich. Scrie-ți satul și vezi ce au găsit acolo și dacă specia mai e raportată azi în zonă.

exemplare culese până în 1950specia e raportată în zonă și după 2000

„Neraportată” nu înseamnă „dispărută”

Pentru 1.766 dintre cele 7.258 de exemplare (24%), GBIF are o înregistrare a aceleiași specii în aceeași zonă din 2000 încoace. Pentru celelalte nu are, dar asta nu înseamnă că au dispărut. Cinteza, una dintre cele mai comune păsări din țară, nu apare în GBIF după 2000 în 51 dintre cele 372 de zone de pe hartă: aproape sigur nu pentru că lipsește, ci pentru că acolo n-a raportat-o nimeni.

Înseamnă că natura României e puțin consemnată în arhivele publice. O plantă culeasă în 1882 lângă satul tău poate să crească și azi la marginea drumului fără să apară în datele de aici.

Dacă găsești una de pe lista ta, fotografiaz-o și pune poza pe iNaturalist. Observațiile confirmate de comunitate („Research Grade”) și publicate cu o licență deschisă ajung în GBIF, arhiva din care e făcută pagina.

Despre exemplare

Exemplarele vin din GBIF, rețeaua internațională care adună date despre biodiversitate de la muzee, ierbare și institute: plante presate pe coli de ierbar, insecte în cutii cu ace, piei de păsări, ciuperci și licheni în plicuri. Căutarea a dat 12.797 de fișe de exemplare culese în România până în 1950, cu an și coordonate. Au rămas 7.258 de exemplare după ce au fost scoase punctele din afara României de azi, cele cu o incertitudine de peste 10 km sau rotunjite la o zecime de grad, cele neidentificate până la specie și dublurile (aceeași specie, același an, aceleași coordonate la două zecimale).

Lista arată exemplarele culese în raza aleasă în jurul satului. Pentru comparație, fiecare exemplar are zona lui: un pătrat de un sfert de grad, cam 28 de kilometri de la nord la sud și 19 de la est la vest. „Raportată în zonă și după 2000” înseamnă că GBIF are cel puțin o înregistrare a aceleiași specii în același pătrat din 2000 încoace: o observație, o fotografie sau un exemplar.

Numele românești și englezești vin din Wikidata; unde nu există unul, rămâne numele științific. Imaginile de referință sunt de pe Wikimedia Commons (fotografii, uneori ilustrații vechi sau alte exemplare), fiecare cu autorul și licența ei. Scanările exemplarelor sunt ale muzeelor care le păstrează; apar doar cele publicate de muzeu cu o licență deschisă.

Colecția Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București se poate răsfoi separat pe Europeana; fotografiile ei arată mai ales exemplare aduse din alte țări.

Surse

GBIF: exemplare de muzeu culese în România, 1801–1950, și înregistrările din 2000–2026 pentru aceleași pătrate, descărcate la 22 noiembrie 2026. Fișele GBIF sunt publicate cu licențele CC0, CC BY sau CC BY-NC; scanările arătate aici sunt doar cele publicate de muzeu cu CC0, CC BY sau CC BY-SA.

Wikidata: nume românești și englezești (CC0). Wikimedia Commons: fotografii de specii (licența fiecărei imagini e trecută lângă ea).

GeoNames (CC BY 4.0): numele și coordonatele satelor și orașelor. Limitele administrative din 2025 (ANCPI, prin geo-spatial.org): județul și unitatea administrativă a fiecărui loc.