„Bătrânul Carpaților” are 900 de ani în ziare și vreo 560 după datarea cu radiocarbon. Cel mai bătrân stejar datat din România stă la 190 de kilometri mai la nord.

Cel mai apropiat arbore multisecular de tine

Apasă butonul și pagina caută, pe telefon sau pe laptop, cei mai apropiați arbori a căror circumferință depășește pragul prevăzut de lege pentru specia lor. Poziția nu pleacă de pe aparatul tău. Dacă nu vrei să o dai, alege județul. Filtrele de la hartă se aplică și aici.

Distanța e în linie dreaptă. Arborii de pe pășuni și din păduri nu au adresă; ia coordonatele cu tine.

Cei mai bătrâni copaci din România: ce se știe despre vârsta lor

Nouă arbori pe care îi găsești în ghiduri și în manuale. Pentru patru dintre ei există o datare cu radiocarbon făcută de echipa lui Adrian Pătruț de la Universitatea Babeș-Bolyai; pentru ceilalți, vârsta e o estimare, și scriem de unde vine. Tisa din Ineu nu apare în baza Arbori Remarcabili și este adăugată separat, din surse locale și instituționale. Castanii seculari de la Baia Mare, des pomeniți alături de ei, formează o rezervație de 500 de hectare de castan comestibil pe versantul Munților Igniș; fiind o pădure, iar nu un singur arbore, nu au un punct pe hartă.

Stejarul din Cajvana

Cajvana, județul Suceava · Arbori Remarcabili

Circumferință	11,11 m (2015)
Vârstă	în jur de 810 ani datare cu radiocarbon
Specie	stejar pedunculat (Quercus robur)
Cum ajungi	În oraș, într-un loc public, cu gard în jur; Cajvana e la vreo 30 de kilometri vest de Suceava, pe DJ 178D.

Cel mai bătrân stejar datat din România și unul dintre cei mai groși din Europa. Legenda orașului îl leagă de Ștefan cel Mare, care s-ar fi oprit sub el în 1476; o altă legendă, mai veche, spune că a fost sădit peste groapa comună a bărbaților uciși la năvălirea tătară din 1241. Datarea cu radiocarbon, publicată în 2011, a găsit pentru cea mai veche probă de lemn din scorbură o vârstă calibrată de aproximativ 735 de ani; estimând și lemnul dispărut până în centrul trunchiului, arborele ar avea aproximativ 810 ani și ar fi răsărit în jurul anului 1200. Trunchiul e scorburos, cu ramuri moarte și cu un gard în jur.

• Pătruț et al., „AMS radiocarbon dating of the very large pedunculate oak of Cajvana”, Studia UBB Chemia 56(1), 2011
• Fișa arborelui pe Arbori Remarcabili (nr. 90)
• Cajvana, Wikipedia în română

Gorunul lui Horea

Țebea, comuna Baia de Criș, județul Hunedoara · Arbori Remarcabili

Circumferință	în jur de 9 m; trunchiul e cimentat din 1947
Vârstă	în jur de 800 de ani la moarte, în 2005 datare cu radiocarbon
Specie	stejar pedunculat (Quercus robur), deși e numit gorun
Cum ajungi	În Cimitirul Eroilor (Panteonul Moților) din Țebea, pe DN76 între Brad și Vața de Jos; acces liber, oricând.

Sub acest copac, în 1784, Horea i-a chemat pe moți la răscoală; la 15 metri de el e mormântul lui Avram Iancu. Este monument istoric. Declinul a început în anii 1890, când cărămizile pentru noua biserică au fost depozitate lângă rădăcini; în 1924 a fost legat cu cercuri de oțel, în 1947 trunchiul a fost îmbrăcat aproape complet în ciment, sculptat să imite scoarța. A murit într-o furtună, în 2005, iar trunchiul cimentat stă în picioare. Cea mai veche probă de lemn datată cu radiocarbon are o vârstă calibrată de aproximativ 580 de ani; cu lemnul dispărut din centrul trunchiului, arborele ar fi avut în jur de 800 de ani.

• Pătruț et al., „Old ages of two historical Romanian trees assessed by AMS radiocarbon dating”, Nuclear Instruments and Methods in Physics Research B, 2013
• Gorunul lui Horea, Wikipedia în română
• Fișa arborelui pe Arbori Remarcabili (nr. 4699)

Teiul lui Eminescu

Parcul Copou, Iași

Circumferință	în jur de 4 m la nivelul consolelor; trunchi despicat și susținut
Vârstă	în jur de 540 de ani (estimare din probe de lemn, 2013) sau 458 de ani (tabelele Agenției pentru Protecția Mediului Iași) estimare
Specie	tei argintiu (Tilia tomentosa)
Cum ajungi	În Parcul Copou, lângă bustul poetului și Muzeul „Mihai Eminescu”; acces liber.

Cel mai cunoscut arbore-monument din România, la umbra căruia poetul ar fi scris în anii 1870. O furtună l-a despicat în 1953; de atunci stă pe console metalice, a fost tratat în 1990 și 2014 și supraviețuiește printr-un fenomen rar: rădăcini adventive crescute prin interiorul trunchiului putrezit, până în pământ. Vârsta nu a fost determinată prin datare cu radiocarbon. O expertiză din 2013 a biologului Ionel Lupu, pe două carote de lemn, a estimat 540 de ani (± 3%); tabelele Agenției pentru Protecția Mediului Iași dau 458. E pe lista arborilor ocrotiți ai județului din 1994.

• Teiul lui Eminescu, Wikipedia în română
• Mediafax, „Teiul lui Eminescu din Iași, punct major de atracție turistică”, 2018

Stejarul lui Avram Iancu

Parcul „Avram Iancu”, Blaj, județul Alba

Circumferință	6,40 m
Vârstă	„peste 600 de ani” în tradiția locală; după circumferință, 250–500 de ani estimare
Specie	stejar pedunculat (Quercus robur)
Cum ajungi	În Parcul „Avram Iancu” din centrul Blajului, fosta grădină a Castelului Mitropolitan; acces liber.

În fosta grădină a Castelului Mitropolitan din Blaj. Numele datează de după 1849: Avram Iancu și episcopul Alexandru Sterca-Șuluțiu ar fi discutat zile întregi la umbra lui. Potrivit tradiției locale, stejarul ar avea peste 600 de ani și ar fi existat la încheierea Tratatului de la Blaj din 1687; cu 6,40 metri circumferință, ritmul de creștere folosit pe această pagină îi dă între 250 și 500 de ani, dar vârsta nu a fost confirmată prin datare. E monument al naturii.

• Stejarul lui Avram Iancu din Blaj, Wikipedia în română

Stejarul lui Cuza

Pădurea Vorona, județul Botoșani

Circumferință	nicio măsurătoare publicată
Vârstă	„peste 500 de ani”, estimare locală estimare
Specie	stejar
Cum ajungi	Pe drum forestier, din DJ Botoșani–Vorona sau de pe „drumul mănăstirilor”, între Mănăstirea Vorona și Sihăstria Voronei.

Într-o poiană la mai puțin de 2 kilometri de Mănăstirea Vorona, cu o legendă despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care s-ar fi odihnit sub el. Declarat monument al naturii, cu panou de informare și loc de popas, inclus într-un traseu tematic al Direcției Silvice Botoșani. Vârsta de „peste 500 de ani” e o estimare locală; nu există datare publicată.

• Stejarul lui Cuza din Vorona, Wikipedia în română

Pomul gros

Strada Pomiculturii, Timișoara

Circumferință	4,47 m
Vârstă	în jur de 345 de ani, dacă a fost plantat în 1681, cum se presupune estimare
Specie	platan
Cum ajungi	Pe strada Pomiculturii; acces liber, din stradă.

Considerat cel mai bătrân copac al Timișoarei, stă pe o stradă de cartier, cu gard galben în jur. Ar fi fost plantat pe la 1681, când orașul era sub administrație otomană; pe lângă el se oprea cisterna cu petrol lampant și era o fântână. Are 21 de metri înălțime și 4,47 metri circumferință. În 2011 a ajuns în finala concursului „Arborele anului” din România.

• Pomul gros, Wikipedia în română

Cât de bătrân e un copac, de fapt

Trunchiurile bătrâne sunt scorburoase, deci inelele din mijloc, cele mai vechi, au putrezit demult și nu pot fi numărate. Rămân trei căi. Prima e legenda: „a poposit Ștefan cel Mare sub el”, deci are 550 de ani. A doua e regula de trei: un stejar crește, în medie, cu vreo doi centimetri și jumătate în circumferință pe an cât e tânăr, tot mai încet apoi, deci un trunchi de nouă metri „ar avea” 400 sau 700 de ani, după cum alegi rata. A treia e laboratorul: se iau bucăți de lemn din cel mai adânc loc al scorburii, se măsoară carbonul-14 rămas în ele, ca să se afle vârsta lemnului din probe, apoi se estimează cât de vechi era lemnul dispărut din centrul trunchiului.

A treia cale a fost aplicată la patru stejari din România și a dat rezultate care contrazic primele două. Cel de la Mercheașa, cu 10,16 metri circumferință, are în jur de 560 de ani: a crescut repede, într-o pășune deschisă, cu apă și lumină. Cel din Cajvana, cu 11,11 metri, are în jur de 810. Cel de la Țebea, sub care Horea a chemat moții la răscoală în 1784, avea în jur de 800 de ani când a murit, în 2005. Stejarul din Botoșana, aflat în grădina unei case la 3 kilometri de Cajvana, are o vârstă estimată la 645 de ani, cu o marjă de 50. Un trunchi gros arată mai degrabă un copac care a trăit bine decât unul care a trăit mult.

De aceea filtrul „vârstă orientativă” de pe această pagină e prudent și larg. Pentru fiecare arbore calculăm un interval din circumferință și din ritmul de creștere al speciei, iar la filtrare folosim capătul de jos al intervalului. „Probabil peste 300 de ani” înseamnă că și cu o creștere rapidă, în condiții bune, copacul tot ar avea nevoie de trei secole ca să ajungă la grosimea măsurată. Pentru cei patru stejari datați folosim vârsta estimată prin radiocarbon.

Ce e, legal, un arbore remarcabil

Din aprilie 2023, România are Legea nr. 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili. Un arbore din afara fondului forestier, inclusiv din orașe și sate, intră sub protecție dacă îndeplinește una din trei condiții: are circumferința minimă din anexa legii, măsurată la 1,30 metri de la sol, din amonte; are cel puțin 160 de ani, stabiliți din documente și determinări la înregistrare; sau e legat de un eveniment, o personalitate ori o legendă locală. Legea nu se aplică proprietăților private din intravilan. Tăierea unui arbore protejat e permisă numai dacă e uscat complet, dezrădăcinat de natură sau periculos fără altă soluție, după o evaluare și cu avizul Gărzii Forestiere. Legea cere un Catalog al arborilor remarcabili, public, ținut de agenția națională pentru arii protejate; normele de aplicare au apărut abia în iunie 2026.

Pe această hartă, 3.743 din cei 5.703 arbori au circumferința peste pragul din anexa legii pentru specia lor. Pragul e doar o condiție de mărime; arborii din păduri și cei de pe proprietăți private din intravilan rămân în afara legii. Potrivit Europa Liberă, amendamentul care ar fi inclus arborii din păduri a fost retras în 2022, după avizul negativ al Guvernului.

Metoda și limitele

Punctele vin din baza de date publică a platformei Arbori Remarcabili, pornită în 2015 de Tibor Hartel, Viorel Arghiuș și Réka Tamás, cu Asociația Agri-Cultura-Natura Transylvaniae; primul arbore a fost măsurat la lansare de prințul Charles, azi regele Charles al III-lea. Am folosit datele disponibile la 14 septembrie 2026: 5.703 arbori cu coordonate și circumferință. Pentru cei 2.364 de arbori cu circumferința trunchiului de cel puțin 4,5 metri am citit și fișa individuală, de unde vine coloana „unde stă”; pentru ceilalți, locul rămâne neprecizat. Fiecare rând trimite la fișa originală, cu fotografii, pe arboriremarcabili.ro, iar orice arbore lipsă se poate adăuga acolo.

Județul și localitatea administrativă le-am atribuit din coordonate, cu limitele unităților administrative de la geo-spatial.org (versiunea 2025). Localitatea scrisă de voluntar apare separat, așa cum a fost înregistrată. Circumferințele sunt cele raportate de voluntari, cu ruleta, la 1,30 metri; pentru arborii cu tulpini multiple sau înclinate, măsurătoarea poate diferi de la o persoană la alta. Intervalul de vârstă orientativă se obține împărțind circumferința la două valori ale creșterii anuale, socotite ca medii pe întreaga viață a arborelui: 1,3–2,5 cm pentru stejar, fag, tei, frasin și alte specii cu lemn tare; 2,5–5 cm pentru plop, salcie, platan și alte specii cu creștere rapidă; 0,9–1,8 cm pentru carpen, păr, măr, tisă și alte specii cu creștere lentă; 1,1–2,2 cm pentru conifere. Ritmurile urmează ordinea de mărime din îndrumarul Comisiei Forestiere britanice pentru arborii veterani (White, 1998) și tabelele de referință ale platformei Arbori Remarcabili; sunt orientative, cum arată cei patru stejari datați.

Pragurile legale sunt cele din anexa Legii nr. 97/2023, pe specii; pentru speciile pe care legea nu le numește am folosit pragul de 300 cm pentru arbori exotici. Legea se aplică numai în afara fondului forestier și nu acoperă proprietățile private din intravilan, deci un arbore „peste prag” din pădure sau dintr-o curte nu e neapărat protejat de ea. Pozițiile sunt cele înregistrate de voluntari și pot fi la câteva zeci de metri de trunchi. Arborii de pe teren privat se vizitează doar cu acordul proprietarului.

Surse

• Arbori Remarcabili din România — harta și baza de date a arborilor bătrâni (instantaneu din 14 septembrie 2026)
• Arbori Remarcabili — instrucțiuni de măsurare și reperele de mărime pe specii
• Legea nr. 97/2023 privind protecția arborilor remarcabili, Monitorul Oficial nr. 320 din 18 aprilie 2023
• Ministerul Mediului — „Arborii remarcabili ai României vor fi protejați printr-un catalog național public”, 21 mai 2026
• Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 97/2023, Monitorul Oficial nr. 476 din 8 iunie 2026
• Europa Liberă — „Povestea fascinantă a arborilor remarcabili din România, promovați de Regele Charles. De ce legea care îi apără nu a mers până la capăt”, 1 iunie 2023
• Pătruț, A. et al. — AMS radiocarbon dating of the very large pedunculate oak of Cajvana, Studia UBB Chemia 56(1), 2011
• Pătruț, A. et al. — Old ages of two historical Romanian trees assessed by AMS radiocarbon dating, Nuclear Instruments and Methods in Physics Research B 294, 2013
• Pătruț, A. et al. — Radiocarbon investigation of the pedunculate oak of Botoșana, Romania, Studia UBB Chemia 63(4), 2018
• Pătruț, A. et al. — AMS radiocarbon dating of the large pedunculate oak of Mercheașa, Romania, Studia UBB Chemia 66(3), 2021
• White, J. — Estimating the age of large and veteran trees in Britain, Forestry Commission Information Note 12, 1998
• geo-spatial.org / ANCPI — limitele unităților administrativ-teritoriale (ro_admin_lau_polygon, 2025), CC BY-SA 4.0
• Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Arad — Parcul dendrologic din Ineu
• Agricultura, nr. 35, 1973 — mențiunea tisei din parcul orașului Ineu
• Aurel Dragoș, Arealul Ineu — repere istorice, 2021
• Ghid turistic al județului Arad — denumirea locală «arborele lui Mihai Viteazul»