§ Lacurile României, măsurate pe verticală · Date verificate pe 15 septembrie 2026
29 de metri sub oglinda apei.
Cele mai adânci lacuri naturale din România
Zănoaga, în Retezat, e cel mai adânc lac natural al țării: circa 29 m. Mai jos: scara verticală a tuturor celor 16 lacuri din clasament, fișele lor, harta, regulile de acces — și povestea adâncimilor, de la sonda de la 1900 la ecosondul cu GPS.
Zănoaga Mare, în căldarea glaciară din Retezat — cel mai adânc lac natural al țării.Foto: Dezidor · CC BY 3.0
§ Scara · 0 – 30 m
Șaisprezece lacuri, atârnate de oglinda apei
Fiecare coloană e un lac, coborât de la suprafață până la adâncimea lui maximă. Întrebarea se pune în două feluri: cât măsoară azi sau cât măsuram înainte? Bâlea — 11,3 m în valoarea clasică, 16,9 m în batimetria modernă — arată de ce întrebarea contează.
Comparație de adâncimi maxime, nu forma cuvetelor: lacurile nu sunt puțuri drepte. Scara ajunge la 30 m. Lacul Dracului (Cheile Nerei) nu intră în ierarhie — vezi cazul disputat.
1ZănoagaRetezat · clasic 29 m29 m
2Tăul NegruRetezat · clasic 24,5 m24,8 m
3GaleșRetezat · clasic 20,5 m20,1 m
4PodraguFăgăraș · clasic 15,5 m18,7 m
5Lacul UrsuDepresiunea Sovata · clasic 18,1 m18,4 m
6RoșiileParâng · clasic 17,6 m17,6 m
7BucuraRetezat · clasic 15,7 m17,5 m
8BâleaFăgăraș · clasic 11,3 m16,9 m
9CapraFăgăraș · clasic 8 m13,1 m
10CălțunFăgăraș · clasic 11,8 m11,8 m
11AnaRetezat · clasic 11,6 m11 m
12Lacul RoșuHășmaș · clasic 10,5 m10,5 m
13SlăveiuRetezat · clasic 6,1 m9,5 m
14GâlcescuParâng · clasic 9,6 m9,3 m
15TechirghiolLitoral / Dobrogea · clasic 9 m9 m
16Sfânta AnaMasivul Ciomadul · clasic 7 m6,4 m
§ Clasamentul · după adâncimea folosită aici
Cele mai adânci 16 lacuri naturale din România
Șaisprezece lacuri, în ordinea adâncimii folosite în clasament. Pentru fiecare: cât măsoară, cât măsura înainte, cum și când a fost măsurat, dacă se poate ajunge la el și ce îl face remarcabil.
Eticheta de lângă nume descrie sursa: batimetrie publicată · sursă stabilă sau instituțională · surse divergente.
1 Zănoagasursă stabilă
Zănoaga Mare, în căldarea glaciară din Retezat — cel mai adânc lac natural al țării.Foto: Dezidor · CC BY 3.0
Adâncime maximă
29 m Valoarea clasică: 29 m
Geneza · zona
Lac glaciar · Munții Retezat, jud. Hunedoara
Suprafața
6 ha
Volumul
Nu este publicat în sursele citate.
Altitudinea
2.010 m
Măsurătoare
Sursa citată nu precizează metoda.
Alte denumiri
Zănoaga Mare
Acces
Parc național Trasee marcate în Parcul Național Retezat (Gura Zlata – Zănoaga). Respectă regulamentul parcului; camparea doar în locuri amenajate.
Protecție
Parcul Național Retezat
De ce contează
Reperul absolut al adâncimii: cu circa 29 m, e cu 4 m peste următorul clasat.
Prima hartă batimetrică i-a fost ridicată de Lóczy, încă din 1904.
Valoare oficială stabilă, citată identic de parc și de literatura de specialitate.
Tăul Negru este prezentat fără fotografie: se află în Rezervația Științifică Gemenele, cu acces interzis publicului.
Adâncime maximă
24,8 m Valoarea clasică: 24,5 m
Geneza · zona
Lac glaciar · Munții Retezat, jud. Hunedoara
Suprafața
4 ha
Volumul
Nu este publicat în sursele citate.
Altitudinea
2.036 m
Măsurătoare
Sondări clasice (Pișota).
Acces
Acces interzis publicului Acces interzis publicului: se află în Rezervația Științifică Gemenele (1.932 ha), unde intră doar cercetătorii, cu permis special.
Protecție
Rezervația Științifică Gemenele, Parcul Național Retezat
De ce contează
Al doilea lac ca adâncime din țară — și printre cele mai puțin văzute, fiind în rezervație științifică.
Face parte din complexul Gemenele–Tăul Negru, nucleul strict protejat al Retezatului.
Unele compilații dau 26 m; valoarea 24,8 m e susținută de literatura de specialitate.
Batimetrii și tabele limnologice (2010); metoda de teren nu este descrisă în sursa citată.
Alte denumiri
Bear Lake
Acces
Stațiune balneară Lac de agrement și tratament în stațiunea Sovata; accesul la apă e gestionat de operatorii locali, sezonier.
Protecție
Stațiune balneară protejată prin legislația apelor minerale
De ce contează
Lac helioterm: apa sărată captează căldura soarelui în adâncime, unde poate fi mai cald decât la suprafață.
S-a format între 1875 și 1880, prin surparea unei ocne — un lac tânăr după standarde geologice.
Sursele serioase variază între 18,1 și 18,9 m; tabelele limnologice dau 18,4 m. Suprafața variază și ea: 4,6 ha (tabele limnologice) față de 4,02 ha (Visit Mureș). Altitudinea de 502 m este dată în același material limnologic.
Batimetrie cu ecosond + GPS + stație totală, rețea rectangulară (iulie 2006 – iulie 2007); publicată în Revista de Geomorfologie 10/2008.
Alte denumiri
Bâlea Lac
Acces
Arie protejată Acces rutier pe Transfăgărășan (sezonier) + telecabină de la Bâlea Cascadă; lacul e în rezervația naturală Bâlea — respectă marcajele și regulile rezervației.
Protecție
Rezervația naturală Bâlea
De ce contează
Cazul-școală al paginii: de la 11,3 la 16,9 m fără ca lacul să se schimbe — doar măsurătoarea.
Diferența de +5,6 m e cea mai mare din studiul din 2008.
Sursele citate nu precizează metoda; prima sondare (Martonne, 1900).
Alte denumiri
Lacul Galcescu
Acces
Tură montană Trasee marcate în Munții Parâng. Echipament și pregătire de tură alpină.
Protecție
Monument al naturii (din 1932)
De ce contează
Primul lac glaciar românesc sondat vreodată: Martonne, 1900.
Fotografia istorică a circului, din aceeași epocă, se păstrează la MédiHAL.
Două surse dau 9,3 m; o compilație dă 9,6 m. Folosim 9,3 m până apare o batimetrie modernă. Atribuit istoric Hunedoarei (Martonne, 1900); la coordonatele actuale ține de comuna Voineasa (Vâlcea).
Lacul Dracului, din Cheile Nerei (jud. Caraș-Severin), e un ochi carstic de circa 0,07 ha, alimentat prin canale subterane și galerii inundate. În documentații circulă valori între circa 9 și 12 m, fără metodă citată — iar întrebarea „cât e de adânc” depinde de definiție: cuveta lacului sau galeria submersă de dedesubt?
Rămâne în afara clasamentului până apare o batimetrie publicată cu metodă. Cazul arată de ce trebuie să știm ce anume a fost măsurat.
Acces: traseu marcat în Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița; lac strict protejat, fără acces în apă.
§ Istoria măsurătorii
Cum au fost măsurate adâncimile
Adâncimea unui lac pare un număr simplu. În realitate, ea păstrează urmele tehnologiei folosite la măsurare: fiecare generație de instrumente a rescris câteva valori.
1900 Emmanuel de Martonne sondează Lacul Gâlcescu, din Parâng — prima sondare a unui lac glaciar românesc — și îi analizează nămolul.
1903 – 1904 Primele hărți batimetrice din Retezat: Lóczy ridică Bucura (14,2 m) și Zănoaga.
1971 Marile compilații: Pișota și Gâștescu publică valori care vor circula decenii întregi (Bucura: 15,7, respectiv 17,1 m).
2005 Scafandri profesioniști și Organizația GeoEcologica ACCENT remăsoară Sfânta Ana: 6,4 m, sub valoarea clasică de 7 m.
2006 – 2007 Campania modernă: Vespremeanu și colaboratorii recartează 14 lacuri cu ecosond și GPS. Bâlea sare de la 11,3 la 16,9 m; Capra de la 8 la 13,1 m. Rezultatele apar în 2008.
2010 Tabelele limnologice fixează Lacul Ursu la 18,4 m, între surse care variază de la 18,1 la 18,9 m.
„Adâncimea unui lac pare un număr simplu. În realitate, ea păstrează urmele tehnologiei folosite la măsurare.”
§ Reguli
Cum ajungi — și unde nu ai voie
Adâncimea nu e singura ierarhie: lacurile diferă și prin cât de greu (sau interzis) e să ajungi la mal.
Interzis publicului
Tăul Negru, în Rezervația Științifică Gemenele (Retezat): intră doar cercetătorii, cu permis special.
Parcuri naționale
Cinci lacuri vizitabile în Retezat (Zănoaga, Galeș, Bucura, Ana, Slăveiu) — Tăul Negru e interzis publicului, vezi mai sus. Lacul Roșu în Cheile Bicazului–Hășmaș, Lacul Dracului în Cheile Nerei–Beușnița: trasee marcate, campare doar în locuri amenajate, regulamentul parcului.
Tură alpină
Făgăraș (Podragu, Bâlea, Capra, Călțun) și Parâng (Roșiile, Gâlcescu): marcaje, echipament de munte, verificarea vremii.
Stațiuni și rezervații
Ursu (Sovata) și Techirghiol: ștranduri și tratament balnear, sezonier, gestionate local. Sfânta Ana: rezervație naturală — reguli la fața locului.
§ Geografie · poziții aproximative
Unde se află
Șaisprezece puncte pe harta României, plus cazul disputat (D). Punctele aglomerate din Retezat și Făgăraș sunt dispersate cartografic pentru lizibilitate — pozițiile sunt la nivel de zonă, nu de mal. Atinge un punct pentru nume, poziție, masiv și adâncime.
1Zănoaga — Munții Retezat, jud. Hunedoara · 29 m
2Tăul Negru — Munții Retezat, jud. Hunedoara · 24,8 m
3Galeș — Munții Retezat, jud. Hunedoara · 20,1 m
4Podragu — Munții Făgăraș, jud. Sibiu · 18,7 m
5Lacul Ursu — Depresiunea Sovata, jud. Mureș · 18,4 m
6Roșiile — Munții Parâng, jud. Gorj · 17,6 m
7Bucura — Munții Retezat, jud. Hunedoara · 17,5 m
8Bâlea — Munții Făgăraș, jud. Sibiu · 16,9 m
9Capra — Munții Făgăraș, jud. Argeș · 13,1 m
10Călțun — Munții Făgăraș, jud. Argeș · 11,8 m
11Ana — Munții Retezat, jud. Hunedoara · 11 m
12Lacul Roșu — Munții Hășmaș, jud. Harghita · 10,5 m
13Slăveiu — Munții Retezat, jud. Hunedoara · 9,5 m
14Gâlcescu — Munții Parâng, jud. Vâlcea · 9,3 m
15Techirghiol — Litoral / Dobrogea, jud. Constanța · 9 m
16Sfânta Ana — Masivul Ciomadul, jud. Harghita · 6,4 m
DLacul Dracului — Munții Aninei / Cheile Nerei, jud. Caraș-Severin · caz disputat, în afara ierarhiei
§ Pe scurt
Întrebări frecvente
Care este cel mai adânc lac natural din România?
Lacul Zănoaga, din Retezat: aproximativ 29 m adâncime maximă, potrivit prezentării oficiale a Parcului Național Retezat.
Care este cel mai adânc lac glaciar?
Tot Zănoaga, care e un lac glaciar. Clasamentul adâncimii e dominat de lacurile glaciare din Retezat, Făgăraș și Parâng.
Este Bucura cel mai adânc lac glaciar?
Nu. Bucura e cel mai întins lac glaciar al țării (8,9 ha), dar la adâncime e pe locul 7, cu 17,5 m. Recordul adâncimii îl deține Zănoaga, cu circa 29 m.
Cât de adânc este Zănoaga?
Aproximativ 29 m. E valoarea oficială stabilă, citată de Parcul Național Retezat.
Cât de adânc este Bâlea?
16,9 m, potrivit batimetriei moderne din 2006–2007 (publicată în 2008). Valoarea clasică, de 11,3 m, provine din măsurători mai vechi și mai rare.
De ce există două valori pentru Bâlea?
Pentru că au fost măsurate diferit. Valoarea veche (11,3 m) vine din sondări punctuale, iar cea nouă (16,9 m) dintr-o batimetrie detaliată cu ecosond și GPS, care a cartat fundul cuvetei mult mai dens și a găsit punctul cel mai adânc, ratat anterior.
Cât de adânc este Lacul Ursu?
Aproximativ 18,4 m, cu surse serioase între 18,1 și 18,9 m. E un lac sărat helioterm: straturile de apă cu salinități diferite captează căldura soarelui în adâncime.
Cât de adânc este Lacul Roșu?
10,5 m adâncime maximă, potrivit prezentării oficiale a județului Harghita. S-a format în 1837, când o coastă a Muntelui Ghilcoș a alunecat și a barat valea.
Cât de adânc este Sfânta Ana?
6,4 m, potrivit măsurătorilor cu scafandri din 2005 — în scădere față de valoarea clasică, de 7 m. E singurul lac de crater vulcanic din România, alimentat doar din precipitații, la circa 949 m altitudine în Masivul Ciomadul.
§ Dovezi
De unde vin valorile
Pentru fiecare lac arătăm de unde vine adâncimea și, când este cunoscută, cum a fost măsurată. Clasamentul se bazează pe:
Vespremeanu, E. și colab. (2008), batimetria cu ecosond și GPS a 14 lacuri glaciare — Revista de Geomorfologie 10 (Bâlea, Capra, Podragu, Bucura, Galeș, Ana, Slăveiu).
Parcul Național Retezat — prezentarea oficială (Zănoaga 29 m; Tăul Negru în Rezervația Gemenele).
Tabelele limnologice 2010 (Lacul Ursu 18,4 m); Visit Harghita (Lacul Roșu 10,5 m); Primăria Techirghiol (9 m, peste 90 g/l); măsurătorile cu scafandri 2005 (Sfânta Ana 6,4 m).
Discrepanțele dintre surse sunt notate la fișa fiecărui lac.
