1 Avenul de sub Vârful Grind
Intrarea a fost găsită în 1985, iar avenul a crescut din campanie în campanie: 23 de puțuri consecutive pe parcursul principal, cu afluenți puțini și scurți, tipic pentru un aven alpin. Recordul național a venit pe 8 decembrie 2019, iar din 2023 lupta se dă la −775 m, în jurul unui bivuac avansat, cu drenaje, derocări și scufundări repetate în sifon.
- Denivelare totală
- 815 m (−804 / +11)
- Dezvoltare
- 1.500 m Măsurată; galeriile noi din 2025 (peste 60 m) încă nu sunt topografiate integral.
- Masiv · zonă
- Piatra Craiului · Dâmbovicioara, jud. Argeș
- Intrarea
- 1.922 m altitudine
- Descoperire
- Intrarea, descoperită în 1985; explorări sistematice din anii '90.
- Alte denumiri
- Avenul de sub Colții Grindului; Avenul din Colții Grindului
- Echipe
- Silex Brașov · Focul Viu București · Avenul Brașov
- Explorare
- Activă. Tabăra Grind Explo 2026 s-a desfășurat între 11 septembrie și 5 octombrie. Pe 23 septembrie, Radu Pușcaș a făcut o scufundare la cota −815 m față de intrare, record național de scufundare speologică. Adâncimea apei în sifon este sub un metru, dar pasajul îngust nu a putut fi traversat și a rămas blocat la încheierea taberei.
- Acces
- Cercetare / explorare autorizată Intrarea se află în Parcul Național Piatra Craiului. Orice tură necesită autorizație CPS și avizul administrației parcului; nu există acces public.
- Protecție
- Parcul Național Piatra Craiului; clasa B; importanță paleoclimatică.
De ce contează
- Recordul național de denivelare din 8 decembrie 2019, bătut apoi chiar de el, în același aven.
- Un bivuac avansat la −775 m, unde o echipă a stat 9 zile consecutive în 2025.
- Un singur puț de 69 m (puțul Walter Gutt) coborât dintr-o bucată.
Clasamentul păstrează cei 815 m din fișa Speologie.org (−804 m sub intrare și +11 m deasupra). Comunicatul Silex descrie o scufundare la −815 m față de intrare, dar nu oferă o nouă descompunere a denivelării totale. Nu adunăm cele două repere și nu schimbăm clasamentul fără o măsurătoare topografică comparabilă.
Surse
- Speologie.org — fișa Avenul de sub Vârful Grind (815 m; −804; +11; 1.500 m; alt. 1.922 m; clasa B)
- Speologie.org — Tabăra #grind2025 (26.09–14.10.2025): terminus −804 m estimativ, sifon nou mai adânc, bivuac 9 zile la −775 m
- Clubul de Speologie Silex Brașov — comunicatul Grind Explo 2026 (publicat 7 octombrie, actualizat 8 octombrie 2026)
- avenulgrind.ro — Despre (descoperire 1985, 23 de puțuri, puț −69 m, sinonime)
- Bună ziua Brașov — Grind Explo 2026: scufundarea la −815 m, 9 octombrie 2026 (relatare care citează organizatorii)
Ultima verificare: 10 octombrie 2026.
2 Sistemul Vărășoaia (V5–V24)
V5 a fost multă vreme sinonim cu recordul: cel mai adânc punct cunoscut al României, până când Grind l-a depășit în decembrie 2019. Între timp, joncțiunile cu avenele vecine l-au transformat în Sistemul Vărășoaia (V5–V24), cu 28 de kilometri de galerii și explorări care continuă sub umbrela informală „Vărășoaia Team”.
- Denivelare totală
- 653 m (−653 / +0)
- Dezvoltare
- 28.000 m
- Masiv · zonă
- Munții Bihor · Padiș, jud. Bihor
- Intrarea
- 1.367 m altitudine
- Descoperire
- Explorat sistematic din anii '70–'80 (în 1992 atinge −273 m); record național de adâncime până în decembrie 2019.
- Alte denumiri
- Avenul V5; Sistemul Vărășoaia
- Echipe
- CS Z Oradea · Politehnica Cluj · Cristal Oradea · Vărășoaia Team
- Explorare
- Activă. Tabăra Internațională Vărășoaia 2026 a reunit 63 de participanți din 11 cluburi și instituții: explorare, topografiere, cercetare și scufundări în carstul Padiș–Vărășoaia.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Sistemul e în Parcul Natural Apuseni. Accesul cere acordul administratorului și, după caz, autorizație CPS; parcurgerea e tehnică, pe coardă.
- Protecție
- Parcul Natural Apuseni.
De ce contează
- Recordul național de dinainte de Grind: −653 m, integral sub intrare.
- 28 de kilometri de galerii — al treilea sistem ca lungime din țară.
- Unul dintre puținele sisteme românești explorate în tabere internaționale anuale.
Surse
- Speologie.org — fișa Sistemul Vărășoaia (653 m; −653; 28.000 m; alt. 1.367 m)
- Speologie.org — Tabăra Internațională Vărășoaia 2026, raport (63 participanți, 11 cluburi)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
3 Peștera Șura Mare
Cu portalul ei enorm de la Ohaba-Ponor, Șura Mare e cunoscută de peste un secol, iar explorările documentate încep în 1929. Râul subteran urcă prin domuri și săli mari, iar sifoanele din amonte (al Englezilor, Verde, Afluent 6) au fost trecute de scafandri.
- Denivelare totală
- 425 m (−0 / +425)
- Dezvoltare
- 11.694 m
- Masiv · zonă
- Munții Șureanu · Ohaba-Ponor, jud. Hunedoara
- Intrarea
- 460 m altitudine
- Descoperire
- Explorări documentate din 1929 (Toma Ienciu); parcurgeri și cartări în anii următori.
- Echipe
- SpeoTimiș · Focul Viu
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunțate în 2025–2026; monitorizată ca rezervație științifică.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Clasa A: activități doar în regimurile autorizate de CPS, cu acordul custodelui. Nu e peșteră turistică.
- Protecție
- Rezervație științifică; clasa A.
De ce contează
- Cazul-școală al paginii: 425 m denivelare, dar zero metri sub intrare.
- Un râu subteran navigabil în amonte, cu sifoane trecute prin scufundare.
- A zecea peșteră ca lungime din România (11.694 m).
Surse
- Speologie.org — fișa Șura Mare (425 m; 0; +425; 11.694 m; alt. 460 m; clasa A)
- Springer, Cave and Karst Systems of Romania — vertical range +425 m
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
4 Peștera de la Izvorul Tăușoare
Găsită în 1955 de un învățător din zonă, Tăușoare a devenit o legendă a mineralogiei: gipsuri, mirabilit și minerale rare, oase de urs de cavernă, galerii lungi și greu accesibile. În unele surse apare cu 19 kilometri — până când recartarea completă din 2014 a reașezat-o la 8.650 m și 409 m.
- Denivelare totală
- 409 m (−328 / +81)
- Dezvoltare
- 8.650 m Valoare post-recartare 2014.
- Masiv · zonă
- Munții Rodnei · Rebrișoara, jud. Bistrița-Năsăud
- Intrarea
- 942 m altitudine
- Descoperire
- Descoperită în 1955 de învățătorul Leon Bârte.
- Alte denumiri
- Peștera Tăușoare; Izvorul Tăușoarelor
- Echipe
- Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud (custode)
- Explorare
- Activă. Primul grup de speoturism ar fi intrat în mai 2026, cu autorizație CPS (informație din brief, fără document public dedicat identificat). Monitorizare și cercetare continuă sub custodele complexului muzeal.
- Acces
- Speoturism autorizat Clasa A, dar cu traseu de speoturism autorizat: grupuri mici, ghizi ai custodelui (Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud), autorizație CPS. Nu e atracție turistică obișnuită — accesul se programează și se aprobă.
- Protecție
- Clasa A; sit Natura 2000 ROSCI0193; custode Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
De ce contează
- Minerale care au făcut-o celebră în literatura de specialitate (mirabilit, sulfați rari).
- Singura din top 10 cu speoturism autorizat.
- Studiul de caz al paginii despre cum se corectează valorile vechi.
Recartarea completă din 2014: 8.650 m și 409 m extensie verticală — valorile din clasament. Surse mai vechi dau 18–20 km și 413–479 m.
Surse
- Speologie.org — fișa Tăușoare (409 m; −328; +81; 8.650 m; alt. 942 m; clasa A)
- Planul de management al sitului (recartare 2014: 8.650 m, 409 m)
- Autorizații CPS pe mmediu.ro (echipe mici, ghizi ai custodelui)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
5 Peștera din Dealul Secăturii
Peștera din Dealul Secăturii face parte dintr-un sistem cu Peștera Coliboaia, din bazinul Văii Sighiștel — o legătură care a unit eforturile mai multor generații de speologi arădeni și a fost publicată ca sistem în 2008.
- Denivelare totală
- 390 m (−390 / +0)
- Dezvoltare
- 2.990 m
- Masiv · zonă
- Munții Bihor · Valea Sighiștel, jud. Bihor
- Intrarea
- Altitudinea intrării nu e publicată în fișa Speologie.org.
- Descoperire
- Sistemul Secăturii–Coliboaia, publicat în 2008 (Speomond 13); explorări ale cluburilor arădene.
- Alte denumiri
- Sistemul Secăturii–Coliboaia
- Echipe
- Speodava · Speowest · CSA · Liliacul Arad
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunțate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Acces speologic, cu acordul custodelui/administratorului și autorizație CPS acolo unde e cerută. Fără acces public.
- Protecție
- Parcul Natural Apuseni; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- Sistem comun cu Peștera Coliboaia.
- 390 m cădere integrală sub intrare — a cincea din țară.
- Explorată prin derocări susținute de cluburile arădene.
Surse
- Speologie.org — fișa Secăturii (390 m; −390; 2.990 m)
- Speomond 13 (2008) — sistemul Secăturii–Coliboaia
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
6 Peștera din Valea Rea
Valea Rea e un muzeu mineralogic de talie mondială: peste 30 de minerale identificate, patru semnalate pentru prima oară în lume în mediu de peșteră, și cea mai mare bogăție de speleoteme de gips din România. Tocmai de aceea accesul e limitat la cercetare.
- Denivelare totală
- 372 m (−372 / +0)
- Dezvoltare
- 16.357 m
- Masiv · zonă
- Munții Bihor · Padiș, jud. Bihor
- Intrarea
- 1.350 m altitudine
- Descoperire
- Atestată cel târziu în Catalogul sistematic al peșterilor (1982); cercetări ale CS Z Oradea.
- Echipe
- CS Z Oradea
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunțate în 2025–2026; statut de laborator mineralogic protejat.
- Acces
- Cercetare / explorare autorizată Regim foarte strict în Parcul Natural Apuseni: doar cercetare și conservare, cu aprobările administratorului și CPS. Echipările vechi sunt degradate; Salvaspeo Bihor o listează cu risc ridicat.
- Protecție
- Parcul Natural Apuseni; importanță mineralogică excepțională.
De ce contează
- Peste 30 de minerale, dintre care 4 premiere mondiale în peșteri.
- Cele mai bogate speleoteme de gips din țară.
- 16,3 km de galerii — a șaptea dezvoltare din România.
Surse mai vechi dau circa 20 km dezvoltare; fișa actuală: 16.357 m.
Surse
- Speologie.org — fișa Valea Rea (372 m; −372; 16.357 m; alt. 1.350 m)
- Onac et al. — mineralogia Văii Rea (Theoretical and Applied Karstology)
- Salvaspeo Bihor — Lista roșie (risc ridicat, echipări degradate)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
7 Avenul din Stanul Foncii
Avenul din Stanul Foncii coboară −339 m printr-un sistem dublu: avenul principal și un „sistem paralel”, intrat printr-o gaură îngustă aflată la 7 m de gura principală, cu Sala Mare — 60 pe 20 m, peste 20 m înălțime — și oase de urs de cavernă.
- Denivelare totală
- 339 m (−339 / +0)
- Dezvoltare
- 4.106 m
- Masiv · zonă
- Munții Pădurea Craiului · Roșia, jud. Bihor
- Intrarea
- 660 m altitudine
- Descoperire
- Descriere publicată în 1984 (CSER Cluj); explorări anterioare în zonă.
- Echipe
- CSER Cluj
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunțate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Acces speologic, cu acordul custodelui/administratorului și autorizație CPS acolo unde e cerută. Nu e peșteră turistică.
- Protecție
- Parcul Natural Apuseni; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- Două avene într-unul: sistem principal + sistem paralel.
- Sala Mare: 60 × 20 m și peste 20 m înălțime.
- Oase de Ursus spelaeus într-un diverticul al sălii.
Surse
- Speologie.org — fișa Stanul Foncii (339 m; −339; 4.106 m; alt. 660 m)
- CSER Cluj, Peștera nr. 1/1984 — descrierea avenului
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
8 Sistemul Humpleu
Humpleu e un gigant orizontal care intră în topul adâncimii aproape în treacăt: 36,6 kilometri de galerii îl fac al doilea sistem ca lungime din România, iar dintre ele se adună și −314 m. Avenul din Poienița face parte din același complex.
- Denivelare totală
- 314 m (−314 / +0)
- Dezvoltare
- 36.600 m
- Masiv · zonă
- Munții Bihor · Răchițele, jud. Cluj
- Intrarea
- 1.165 m altitudine
- Descoperire
- Primele explorări sistematice în 1978 (CS Z Oradea); Politehnica Cluj din 1984.
- Alte denumiri
- Peștera Humpleu
- Echipe
- CS Z Oradea · Politehnica Cluj
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Explorări istorice susținute (Z Oradea din 1978, Politehnica Cluj din 1984); fără campanii anunțate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Clasa A: doar activități autorizate de CPS, cu avizul administratorului. Fără acces public.
- Protecție
- Clasa A; importanță mineralogică, paleoclimatică, urs de cavernă.
De ce contează
- Al doilea sistem ca lungime din țară: 36.600 m.
- Adâncime de −314 m într-un sistem preponderent orizontal.
- Cercetat pentru minerale, paleoclimat și faună cavernicolă.
Surse
- Speologie.org — fișa Humpleu (314 m; −314; 36.600 m; alt. 1.165 m; clasa A)
- Speomond 13; humpleu.ro (istoric explorări)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
9 Peștera Jgheabul lui Zalion
Jgheabul lui Zalion curge pe același versant cu Tăușoare, în bazinul Telcișorului: −298 m sub intrare și 5 m deasupra, 4.513 m de galerii. Face parte din același complex protejat Tăușoare–Zalion din Munții Rodnei.
- Denivelare totală
- 303 m (−298 / +5)
- Dezvoltare
- 4.513 m
- Masiv · zonă
- Munții Rodnei · Telciu, jud. Bistrița-Năsăud
- Intrarea
- 830 m altitudine
- Descoperire
- Prezentă în Catalogul sistematic din 1981; cercetări publicate în 1996.
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunțate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Acces speologic, cu acordul custodelui/administratorului și autorizație CPS acolo unde e cerută. Fără acces public.
- Protecție
- Complexul protejat Tăușoare–Zalion; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- Vecina de versant a Tăușoarei, în același bazin.
- −298 m sub intrare, +5 m deasupra — aproape integral negativă.
- 4.513 m de galerii într-o peșteră puțin cunoscută publicului.
Surse
- Speologie.org — fișa Zalion (303 m; −298; +5; 4.513 m; alt. 830 m)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
10 Avenul de Rezervă
În 2018, Avenul de Rezervă era o fisură în care piatra cădea câțiva metri. Au urmat peste 75 de zile de derocări ale Politehnicii Cluj, iar în iunie 2026 echipa a spart terminusul și a intrat în colectorul principal, la circa −300 m — exact pragul topului național.
- Denivelare totală
- 300 m (−300 / +0)
- Dezvoltare
- 1.500 m Aproximativ; galeria nouă e estimată la ~800 m.
- Masiv · zonă
- Munții Bihor · Pietroasa, jud. Bihor
- Intrarea
- 1.050 m altitudine
- Descoperire
- Descoperit în 2018 ca fisură impenetrabilă cu curent puternic de aer.
- Echipe
- Politehnica Cluj
- Explorare
- Activă. Tabăra Păuleasa (25.05–01.06.2026): bivuac de 3 zile, depășirea strâmtorilor din terminus, colectorul principal explorat la circa −300 m. Galeria nouă (~800 m estimativ) încă netopografiată.
- Acces
- Cercetare / explorare autorizată Șantier de explorare activ: acces doar pentru echipa de explorare, cu autorizații. Fără acces public.
- Protecție
- Parcul Natural Apuseni; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- De la fisură impenetrabilă la −300 m în 8 ani de derocări.
- Cea mai proaspătă intrare din top 10.
- Posibilă legătură cu Izbucul Păuleasa, deocamdată nedemonstrată.
Dezvoltarea (~1.500 m) include estimarea galeriei noi, netopografiate.
Surse
- Speologie.org — fișa Rezervă (300 m; −300; 1.500 m; alt. 1.050 m)
- Speologie.org — Noi explorări în Avenul de Rezervă (3.06.2026): colector la −300 m, galerie ~800 m
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
_1.jpg){kind=link}