1 Avenul de sub Vârful Grind
Intrarea a fost găsită în 1985, iar avenul a crescut din campanie în campanie: 23 de pușuri consecutive pe parcursul principal, cu afluenși pușini și scurși, tipic pentru un aven alpin. Recordul nașional a venit pe 8 decembrie 2019, iar din 2023 lupta se dă la −775 m, în jurul unui bivuac avansat, cu drenaje, derocări și scufundări repetate în sifon.
- Denivelare totală
- 815 m (−804 / +11)
- Dezvoltare
- 1.500 m Măsurată; galeriile noi din 2025 (peste 60 m) încă nu sunt topografiate integral.
- Masiv · zonă
- Piatra Craiului · Dâmbovicioara, jud. Argeș
- Intrarea
- 1.922 m altitudine
- Descoperire
- Intrarea, descoperită în 1985; explorări sistematice din anii '90.
- Alte denumiri
- Avenul de sub Colșii Grindului; Avenul din Colșii Grindului
- Echipe
- Silex Brașov · Focul Viu București · Avenul Brașov
- Explorare
- Activă. Tabăra internașională din 26 septembrie – 14 octombrie 2025 a dus terminusul la −804 m (estimativ) și a deschis un sifon nou, mai adânc. Expedișia Grind 2026 e programată pentru 19 septembrie – 4 octombrie 2026.
- Acces
- Cercetare / explorare autorizată Intrarea se află în Parcul Nașional Piatra Craiului. Orice tură necesită autorizașie CPS și avizul administrașiei parcului; nu există acces public.
- Protecșie
- Parcul Nașional Piatra Craiului; clasa B; importanșă paleoclimatică.
De ce contează
- Recordul nașional de denivelare din 8 decembrie 2019, bătut apoi chiar de el, în același aven.
- Un bivuac avansat la −775 m, unde o echipă a stat 9 zile consecutive în 2025.
- Un singur puș de 69 m (pușul Walter Gutt) coborât dintr-o bucată.
Surse
- Speologie.org — fișa Avenul de sub Vârful Grind (815 m; −804; +11; 1.500 m; alt. 1.922 m; clasa B)
- Speologie.org — Tabăra #grind2025 (26.09–14.10.2025): terminus −804 m estimativ, sifon nou mai adânc, bivuac 9 zile la −775 m
- Speologie.org — calendar Grind 2026 (19.09–04.10.2026, Silex Brașov + Focul Viu București)
- avenulgrind.ro — Despre (descoperire 1985, 23 de pușuri, puș −69 m, sinonime)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
2 Sistemul Vărășoaia (V5–V24)
V5 a fost multă vreme sinonim cu recordul: cel mai adânc punct cunoscut al României, până când Grind l-a depășit în decembrie 2019. Între timp, joncșiunile cu avenele vecine l-au transformat în Sistemul Vărășoaia (V5–V24), cu 28 de kilometri de galerii și explorări care continuă sub umbrela informală „Vărășoaia Team”.
- Denivelare totală
- 653 m (−653 / +0)
- Dezvoltare
- 28.000 m
- Masiv · zonă
- Munșii Bihor · Padiș, jud. Bihor
- Intrarea
- 1.367 m altitudine
- Descoperire
- Explorat sistematic din anii '70–'80 (în 1992 atinge −273 m); record nașional de adâncime până în decembrie 2019.
- Alte denumiri
- Avenul V5; Sistemul Vărășoaia
- Echipe
- CS Z Oradea · Politehnica Cluj · Cristal Oradea · Vărășoaia Team
- Explorare
- Activă. Tabăra Internașională Vărășoaia 2026 a reunit 63 de participanși din 11 cluburi și institușii: explorare, topografiere, cercetare și scufundări în carstul Padiș–Vărășoaia.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Sistemul e în Parcul Natural Apuseni. Accesul cere acordul administratorului și, după caz, autorizașie CPS; parcurgerea e tehnică, pe coardă.
- Protecșie
- Parcul Natural Apuseni.
De ce contează
- Recordul nașional de dinainte de Grind: −653 m, integral sub intrare.
- 28 de kilometri de galerii — al treilea sistem ca lungime din șară.
- Unul dintre pușinele sisteme românești explorate în tabere internașionale anuale.
Surse
- Speologie.org — fișa Sistemul Vărășoaia (653 m; −653; 28.000 m; alt. 1.367 m)
- Speologie.org — Tabăra Internașională Vărășoaia 2026, raport (63 participanși, 11 cluburi)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
3 Peștera Șura Mare
Cu portalul ei enorm de la Ohaba-Ponor, Șura Mare e cunoscută de peste un secol, iar explorările documentate încep în 1929. Râul subteran urcă prin domuri și săli mari, iar sifoanele din amonte (al Englezilor, Verde, Afluent 6) au fost trecute de scafandri.
- Denivelare totală
- 425 m (−0 / +425)
- Dezvoltare
- 11.694 m
- Masiv · zonă
- Munșii Șureanu · Ohaba-Ponor, jud. Hunedoara
- Intrarea
- 460 m altitudine
- Descoperire
- Explorări documentate din 1929 (Toma Ienciu); parcurgeri și cartări în anii următori.
- Echipe
- SpeoTimiș · Focul Viu
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunșate în 2025–2026; monitorizată ca rezervașie știinșifică.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Clasa A: activităși doar în regimurile autorizate de CPS, cu acordul custodelui. Nu e peșteră turistică.
- Protecșie
- Rezervașie știinșifică; clasa A.
De ce contează
- Cazul-școală al paginii: 425 m denivelare, dar zero metri sub intrare.
- Un râu subteran navigabil în amonte, cu sifoane trecute prin scufundare.
- A zecea peșteră ca lungime din România (11.694 m).
Surse
- Speologie.org — fișa Șura Mare (425 m; 0; +425; 11.694 m; alt. 460 m; clasa A)
- Springer, Cave and Karst Systems of Romania — vertical range +425 m
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
4 Peștera de la Izvorul Tăușoare
Găsită în 1955 de un învășător din zonă, Tăușoare a devenit o legendă a mineralogiei: gipsuri, mirabilit și minerale rare, oase de urs de cavernă, galerii lungi și greu accesibile. În unele surse apare cu 19 kilometri — până când recartarea completă din 2014 a reașezat-o la 8.650 m și 409 m.
- Denivelare totală
- 409 m (−328 / +81)
- Dezvoltare
- 8.650 m Valoare post-recartare 2014.
- Masiv · zonă
- Munșii Rodnei · Rebrișoara, jud. Bistrișa-Năsăud
- Intrarea
- 942 m altitudine
- Descoperire
- Descoperită în 1955 de învășătorul Leon Bârte.
- Alte denumiri
- Peștera Tăușoare; Izvorul Tăușoarelor
- Echipe
- Complexul Muzeal Bistrișa-Năsăud (custode)
- Explorare
- Activă. Primul grup de speoturism ar fi intrat în mai 2026, cu autorizașie CPS (informașie din brief, fără document public dedicat identificat). Monitorizare și cercetare continuă sub custodele complexului muzeal.
- Acces
- Speoturism autorizat Clasa A, dar cu traseu de speoturism autorizat: grupuri mici, ghizi ai custodelui (Complexul Muzeal Bistrișa-Năsăud), autorizașie CPS. Nu e atracșie turistică obișnuită — accesul se programează și se aprobă.
- Protecșie
- Clasa A; sit Natura 2000 ROSCI0193; custode Complexul Muzeal Bistrișa-Năsăud.
De ce contează
- Minerale care au făcut-o celebră în literatura de specialitate (mirabilit, sulfași rari).
- Singura din top 10 cu speoturism autorizat.
- Studiul de caz al paginii despre cum se corectează valorile vechi.
Recartarea completă din 2014: 8.650 m și 409 m extensie verticală — valorile din clasament. Surse mai vechi dau 18–20 km și 413–479 m.
Surse
- Speologie.org — fișa Tăușoare (409 m; −328; +81; 8.650 m; alt. 942 m; clasa A)
- Planul de management al sitului (recartare 2014: 8.650 m, 409 m)
- Autorizașii CPS pe mmediu.ro (echipe mici, ghizi ai custodelui)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
5 Peștera din Dealul Secăturii
Peștera din Dealul Secăturii face parte dintr-un sistem cu Peștera Coliboaia, din bazinul Văii Sighiștel — o legătură care a unit eforturile mai multor generașii de speologi arădeni și a fost publicată ca sistem în 2008.
- Denivelare totală
- 390 m (−390 / +0)
- Dezvoltare
- 2.990 m
- Masiv · zonă
- Munșii Bihor · Valea Sighiștel, jud. Bihor
- Intrarea
- Altitudinea intrării nu e publicată în fișa Speologie.org.
- Descoperire
- Sistemul Secăturii–Coliboaia, publicat în 2008 (Speomond 13); explorări ale cluburilor arădene.
- Alte denumiri
- Sistemul Secăturii–Coliboaia
- Echipe
- Speodava · Speowest · CSA · Liliacul Arad
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunșate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Acces speologic, cu acordul custodelui/administratorului și autorizașie CPS acolo unde e cerută. Fără acces public.
- Protecșie
- Parcul Natural Apuseni; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- Sistem comun cu Peștera Coliboaia.
- 390 m cădere integrală sub intrare — a cincea din șară.
- Explorată prin derocări susșinute de cluburile arădene.
Surse
- Speologie.org — fișa Secăturii (390 m; −390; 2.990 m)
- Speomond 13 (2008) — sistemul Secăturii–Coliboaia
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
6 Peștera din Valea Rea
Valea Rea e un muzeu mineralogic de talie mondială: peste 30 de minerale identificate, patru semnalate pentru prima oară în lume în mediu de peșteră, și cea mai mare bogășie de speleoteme de gips din România. Tocmai de aceea accesul e limitat la cercetare.
- Denivelare totală
- 372 m (−372 / +0)
- Dezvoltare
- 16.357 m
- Masiv · zonă
- Munșii Bihor · Padiș, jud. Bihor
- Intrarea
- 1.350 m altitudine
- Descoperire
- Atestată cel târziu în Catalogul sistematic al peșterilor (1982); cercetări ale CS Z Oradea.
- Echipe
- CS Z Oradea
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunșate în 2025–2026; statut de laborator mineralogic protejat.
- Acces
- Cercetare / explorare autorizată Regim foarte strict în Parcul Natural Apuseni: doar cercetare și conservare, cu aprobările administratorului și CPS. Echipările vechi sunt degradate; Salvaspeo Bihor o listează cu risc ridicat.
- Protecșie
- Parcul Natural Apuseni; importanșă mineralogică excepșională.
De ce contează
- Peste 30 de minerale, dintre care 4 premiere mondiale în peșteri.
- Cele mai bogate speleoteme de gips din șară.
- 16,3 km de galerii — a șaptea dezvoltare din România.
Surse mai vechi dau circa 20 km dezvoltare; fișa actuală: 16.357 m.
Surse
- Speologie.org — fișa Valea Rea (372 m; −372; 16.357 m; alt. 1.350 m)
- Onac et al. — mineralogia Văii Rea (Theoretical and Applied Karstology)
- Salvaspeo Bihor — Lista roșie (risc ridicat, echipări degradate)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
7 Avenul din Stanul Foncii
Avenul din Stanul Foncii coboară −339 m printr-un sistem dublu: avenul principal și un „sistem paralel”, intrat printr-o gaură îngustă aflată la 7 m de gura principală, cu Sala Mare — 60 pe 20 m, peste 20 m înălșime — și oase de urs de cavernă.
- Denivelare totală
- 339 m (−339 / +0)
- Dezvoltare
- 4.106 m
- Masiv · zonă
- Munșii Pădurea Craiului · Roșia, jud. Bihor
- Intrarea
- 660 m altitudine
- Descoperire
- Descriere publicată în 1984 (CSER Cluj); explorări anterioare în zonă.
- Echipe
- CSER Cluj
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunșate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Acces speologic, cu acordul custodelui/administratorului și autorizașie CPS acolo unde e cerută. Nu e peșteră turistică.
- Protecșie
- Parcul Natural Apuseni; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- Două avene într-unul: sistem principal + sistem paralel.
- Sala Mare: 60 × 20 m și peste 20 m înălșime.
- Oase de Ursus spelaeus într-un diverticul al sălii.
Surse
- Speologie.org — fișa Stanul Foncii (339 m; −339; 4.106 m; alt. 660 m)
- CSER Cluj, Peștera nr. 1/1984 — descrierea avenului
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
8 Sistemul Humpleu
Humpleu e un gigant orizontal care intră în topul adâncimii aproape în treacăt: 36,6 kilometri de galerii îl fac al doilea sistem ca lungime din România, iar dintre ele se adună și −314 m. Avenul din Poienișa face parte din același complex.
- Denivelare totală
- 314 m (−314 / +0)
- Dezvoltare
- 36.600 m
- Masiv · zonă
- Munșii Bihor · Răchișele, jud. Cluj
- Intrarea
- 1.165 m altitudine
- Descoperire
- Primele explorări sistematice în 1978 (CS Z Oradea); Politehnica Cluj din 1984.
- Alte denumiri
- Peștera Humpleu
- Echipe
- CS Z Oradea · Politehnica Cluj
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Explorări istorice susșinute (Z Oradea din 1978, Politehnica Cluj din 1984); fără campanii anunșate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Clasa A: doar activităși autorizate de CPS, cu avizul administratorului. Fără acces public.
- Protecșie
- Clasa A; importanșă mineralogică, paleoclimatică, urs de cavernă.
De ce contează
- Al doilea sistem ca lungime din șară: 36.600 m.
- Adâncime de −314 m într-un sistem preponderent orizontal.
- Cercetat pentru minerale, paleoclimat și faună cavernicolă.
Surse
- Speologie.org — fișa Humpleu (314 m; −314; 36.600 m; alt. 1.165 m; clasa A)
- Speomond 13; humpleu.ro (istoric explorări)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
9 Peștera Jgheabul lui Zalion
Jgheabul lui Zalion curge pe același versant cu Tăușoare, în bazinul Telcișorului: −298 m sub intrare și 5 m deasupra, 4.513 m de galerii. Face parte din același complex protejat Tăușoare–Zalion din Munșii Rodnei.
- Denivelare totală
- 303 m (−298 / +5)
- Dezvoltare
- 4.513 m
- Masiv · zonă
- Munșii Rodnei · Telciu, jud. Bistrișa-Năsăud
- Intrarea
- 830 m altitudine
- Descoperire
- Prezentă în Catalogul sistematic din 1981; cercetări publicate în 1996.
- Explorare
- Stinsă în sursele recente. Fără campanii anunșate în 2025–2026 în sursele consultate.
- Acces
- Acces speologic / tehnic Acces speologic, cu acordul custodelui/administratorului și autorizașie CPS acolo unde e cerută. Fără acces public.
- Protecșie
- Complexul protejat Tăușoare–Zalion; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- Vecina de versant a Tăușoarei, în același bazin.
- −298 m sub intrare, +5 m deasupra — aproape integral negativă.
- 4.513 m de galerii într-o peșteră pușin cunoscută publicului.
Surse
- Speologie.org — fișa Zalion (303 m; −298; +5; 4.513 m; alt. 830 m)
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
10 Avenul de Rezervă
În 2018, Avenul de Rezervă era o fisură în care piatra cădea câșiva metri. Au urmat peste 75 de zile de derocări ale Politehnicii Cluj, iar în iunie 2026 echipa a spart terminusul și a intrat în colectorul principal, la circa −300 m — exact pragul topului nașional.
- Denivelare totală
- 300 m (−300 / +0)
- Dezvoltare
- 1.500 m Aproximativ; galeria nouă e estimată la ~800 m.
- Masiv · zonă
- Munșii Bihor · Pietroasa, jud. Bihor
- Intrarea
- 1.050 m altitudine
- Descoperire
- Descoperit în 2018 ca fisură impenetrabilă cu curent puternic de aer.
- Echipe
- Politehnica Cluj
- Explorare
- Activă. Tabăra Păuleasa (25.05–01.06.2026): bivuac de 3 zile, depășirea strâmtorilor din terminus, colectorul principal explorat la circa −300 m. Galeria nouă (~800 m estimativ) încă netopografiată.
- Acces
- Cercetare / explorare autorizată Șantier de explorare activ: acces doar pentru echipa de explorare, cu autorizașii. Fără acces public.
- Protecșie
- Parcul Natural Apuseni; clasă nepublicată în fișa consultată.
De ce contează
- De la fisură impenetrabilă la −300 m în 8 ani de derocări.
- Cea mai proaspătă intrare din top 10.
- Posibilă legătură cu Izbucul Păuleasa, deocamdată nedemonstrată.
Dezvoltarea (~1.500 m) include estimarea galeriei noi, netopografiate.
Surse
- Speologie.org — fișa Rezervă (300 m; −300; 1.500 m; alt. 1.050 m)
- Speologie.org — Noi explorări în Avenul de Rezervă (3.06.2026): colector la −300 m, galerie ~800 m
Ultima verificare: 14 septembrie 2026.
_1.jpg){kind=link}