mariuscomper.ukEnglish

Recorduri · ANM · 1888–2026

Zilele extreme ale României: −38,5 °C la Bod și 44,5 °C la Ion Sion

Pe 25 ianuarie 1942, la Bod, termometrul a arătat −38,5 °C. Pe 10 august 1951, la Ion Sion, 44,5 °C. Între ele stau 83 de grade și toată istoria recordurilor României. Urcă termometrul pas cu pas, apoi află unde stă orașul tău pe scară.

Urcă termometrul Sari direct la orașul tău

2 recorduri oficiale · 30 de stații deschise · 7.153 de localități

120 de ani de recorduri, pe un singur termometru

Fiecare pas prezintă un record cu ziua lui: recorduri naționale, un record montan și extremul stațiilor de azi. Albastrul coboară spre frigul absolut, roșul urcă spre căldura absolută. La capăt te așteaptă orașul tău.

−40,0−30,0−20,0−10,00,010,020,030,040,044,5 Ion Sion−38,5 Bod
120 de ani de recorduri, pe un singur termometru. Termometru schematic: scara −40…+46 °C, arătătorul urmează pasul citit.

1 1–4 ianuarie 1888 · Șumuleu Ciuc

Primul frig pe harta de azi: −34,8 °C

La Șumuleu Ciuc (azi Miercurea Ciuc) se măsoară −34,8 °C. Pe atunci locul nu era în România, dar pe teritoriul de azi ăsta e primul minim absolut. În aceeași iarnă, București-Filaret își scrie minimul istoric: −30,5 °C.

Clima R.P.R. 1962 · Otetelișanu 1914

Pasul următor →

2 14 ianuarie 1893 · Pâncești-Dragomirești

Record de o singură zi: −35,0 °C

La școala de agricultură de la Pâncești-Dragomirești (azi în sudul Romanului) alcoolul coboară la −35,0 °C. Recordul național ține exact o zi.

Buletinele I.M.C. 1893, 1910

← Pasul dinainte Pasul următor →

3 15 ianuarie 1893 · Slatina-Strihareț

A doua zi, și mai frig: −35,6 °C

La Slatina-Strihareț, pe malul Oltului, se măsoară −35,6 °C — practic pe locul stației de azi. Recordul ține 36 de ani și rămâne minimul absolut al Olteniei.

Otetelișanu 1914

← Pasul dinainte Pasul următor →

4 7 august 1896 · Giurgiu

Prima căldură record: 42,8 °C

La Giurgiu se măsoară 42,8 °C, primul record național de căldură. Cu doi ani înainte tot aici se trecuse prima oară de 40 de grade. Recordul de august măsurat la Giurgiu avea să țină 116 ani, până pe 7 august 2012.

Buletinul I.M.C. 1896 · DWD SYNOP 2012

← Pasul dinainte Pasul următor →

5 5 iulie 1916 · Alexandria

În plin război, cu o zecime mai sus: 42,9 °C

La Alexandria se măsoară 42,9 °C — cu o zecime peste Giurgiu. Recordul național ține 30 de ani, iar recordul Alexandriei e valabil și azi.

Clima R.P.R. 1962 · Buletinul 1946

← Pasul dinainte Pasul următor →

6 10 februarie 1929 · Vârful Omu

Sus, pe munte: −38,0 °C

La stația Omu (2.504 m, înființată în 1927) se măsoară −38,0 °C. E record montan și azi — ținut separat de recordul de câmpie.

Buletinul I.M.C. 1929 · Clima R.P.R.

← Pasul dinainte Pasul următor →

7 1 februarie 1937 · Copou-Iași

Gerul de la Copou: −36,3 °C

La Copou-Iași se măsoară −36,3 °C — minimul lunii februarie sub 1.000 m, confirmat de ANM în Clima României. Buletinul din 1937 tipărise −36,0; Buletinul din 1942 a îndreptat valoarea.

Buletinul 1942 · Clima României 2008

← Pasul dinainte Pasul următor →

8 25 ianuarie 1942 · Bod, Brașov

Recordul absolut de frig: −38,5 °C

La Bod, în Țara Bârsei, se măsoară −38,5 °C. Buletinul lunar o recunoaște pe loc drept recordul de frig al țării. La Brașov, la 14–17 km (după coordonatele folosite), erau «doar» −25,1 °C — o inversiune termică pare să fi ținut frigul jos, la Bod.

Buletinul lunar ianuarie 1942

← Pasul dinainte Pasul următor →

9 20 august 1946 · Strehaia

Vara secetoasă: 43,5 °C, de două ori

La Strehaia, în Oltenia, se măsoară 43,5 °C. Peste 19 zile, pe 8 septembrie, tot aici, tot 43,5 °C — recordul național al lui septembrie, valabil și azi.

Buletinul I.M.C. 1946

← Pasul dinainte Pasul următor →

10 10 august 1951 · Ion Sion, Brăila

Recordul absolut de căldură: 44,5 °C

La stația Ion Sion, aflată la o fermă din Bărăganul Brăilei, termometrul arată 44,5 °C. În aceeași zi s-au măsurat 44,0 °C la Valea Argovei și la Amara. De atunci, nicio citire validată n-a mai egalat valoarea.

Buletinul 1951 · Clima R.P.R. · Clima R.S.R.

← Pasul dinainte Pasul următor →

11 14 ianuarie 1985 · Miercurea Ciuc

La o zecime de record: −38,4 °C

La Miercurea Ciuc se măsoară −38,4 °C — extremul stațiilor care funcționează azi, la o zecime sub recordul absolut. Clima României tipărește greșit ziua de 23 ianuarie; ANM și datele deschise spun 14.

ANM via legea 544/2001 · conducta paginii

← Pasul dinainte Pasul următor →

12 24 iulie 2007 · Calafat

Cel mai aproape de record: 44,3 °C

La Calafat se măsoară 44,3 °C — recordul lunii iulie, cu două zecimi sub maxima absolută. La Bechet 44,2 °C, la Băilești și Moldova Veche 44,0 °C. Valul din 15–25 iulie 2007 e cel mai intens măsurat între 1894 și 2012.

Burada & Sandu 2009 · Licurici ș.a. 2025

← Pasul dinainte

Ce arată termometrul
  • 12 repere datate cu ziua și stația, din 1888 până în 2007.
  • Arătătorul arată recordul pasului citit; cele două linii groase nu s-au mișcat.
  • Stația Vârful Omu e record montan, ținut separat de recordul de câmpie.
  • Valorile vin din Buletinele ANM și sintezele climatice, via Marinică 2017.

Termometru schematic: scara −40…+46 °C, arătătorul urmează pasul citit.

Unde stă orașul tău pe scară?

Scrie-ți localitatea. Pagina o așază pe termometru după iernile și verile normale de la cea mai apropiată stație cu șir deschis — și îi arată cea mai caldă zi și cea mai rece noapte măsurate acolo.

La București (București-Băneasa, la 10,1 km): nopțile de ianuarie măsoară în medie −5,0 °C, iar zilele de iulie 30,4 °C (normale 1991–2020). Cea mai caldă zi din șir: 42,2 °C, 5 iulie 2000. Cea mai rece noapte: −32,2 °C, 25 ianuarie 1942.

−40,0−30,0−20,0−10,00,010,020,030,040,0−38,5 Bod44,5 Ion SionBucurești −5,0…30,4

Verdictul e al stației, nu al străzii tale: altitudinea și distanța contează. Calafat, Bechet și Băilești — stațiile verilor celor mai fierbinți — nu sunt în datele deschise, așa că maximele recente pot fi sub cele din rețeaua ANM.

Toate reședințele de județ (41)
Localitateastațiaianuarie, nopțiiulie, zilecea mai caldă zicea mai rece noapte
Alba IuliaSibiu, 52,9 km−6,6 °C26,9 °C38,9 °C, 25 august 2012−31,8 °C, 23 ianuarie 1963
AlexandriaRoșiori de Vede, 30,9 km−5,0 °C30,8 °C42,7 °C, 24 iulie 2007−29,2 °C, 25 ianuarie 1963
AradArad, 6,1 km−3,3 °C29,4 °C40,8 °C, 5 august 2017−30,1 °C, 6 februarie 1954
BacăuBacău, 3,8 km−5,6 °C28,7 °C42,5 °C, 7 august 2012−30,8 °C, 18 ianuarie 1963
Baia MareBaia Mare, 5,2 km——39,0 °C, 17 iulie 1928−30,0 °C, 10 februarie 1929
BistrițaBistrița, 1,9 km—26,7 °C37,7 °C, 5 august 2017−33,8 °C, 18 ianuarie 1963
BotoșaniBotoșani, 7,8 km−5,2 °C28,0 °C40,9 °C, 7 august 2012−30,3 °C, 20 ianuarie 1963
BrașovVârful Omu, 25,2 km−12,5 °C9,9 °C25,8 °C, 22 iulie 1993−38,0 °C, 10 februarie 1929
BrăilaGalați, 25,7 km−3,8 °C30,1 °C40,5 °C, 22 iulie 2007−23,4 °C, 23 ianuarie 1963
BucureștiBucurești-Băneasa, 10,1 km−5,0 °C30,4 °C42,2 °C, 5 iulie 2000−32,2 °C, 25 ianuarie 1942
BuzăuBuzău, 2,3 km−4,3 °C29,9 °C40,3 °C, 23 iulie 2007−29,6 °C, 24 ianuarie 1942
CălărașiCălărași, 1,7 km−3,7 °C31,0 °C42,3 °C, 5 iulie 2000−30,0 °C, 8 ianuarie 1938
Cluj-NapocaCluj-Napoca, 3,1 km−5,2 °C26,7 °C38,5 °C, 25 august 2012−34,2 °C, 23 ianuarie 1963
ConstanțaConstanța, 4,4 km−1,2 °C27,9 °C38,5 °C, 25 iulie 2007−17,8 °C, 25 ianuarie 2010
CraiovaCraiova, 11,1 km−4,1 °C30,2 °C42,6 °C, 24 iulie 2007−29,4 °C, 25 ianuarie 1963
DevaDeva, 1,8 km−4,3 °C28,4 °C40,0 °C, 24 iulie 2007−31,6 °C, 24 ianuarie 1963
Drobeta-Turnu SeverinDrobeta-Turnu Severin, 1,7 km−2,6 °C31,1 °C42,6 °C, 4 iulie 2000−26,6 °C, 22 februarie 1929
FocșaniBuzău, 68,2 km−4,3 °C29,9 °C40,3 °C, 23 iulie 2007−29,6 °C, 24 ianuarie 1942
GalațiGalați, 7,4 km−3,8 °C30,1 °C40,5 °C, 22 iulie 2007−23,4 °C, 23 ianuarie 1963
GiurgiuBucurești-Băneasa, 70,7 km−5,0 °C30,4 °C42,2 °C, 5 iulie 2000−32,2 °C, 25 ianuarie 1942
IașiIași, 2,5 km−5,1 °C29,0 °C41,3 °C, 7 august 2012−30,6 °C, 20 ianuarie 1963
Miercurea CiucMiercurea Ciuc, 5,5 km−10,8 °C25,2 °C36,0 °C, 26 august 2012−38,4 °C, 14 ianuarie 1985
OradeaArad, 110,4 km−3,3 °C29,4 °C40,8 °C, 5 august 2017−30,1 °C, 6 februarie 1954
Piatra NeamțCeahlău-Toaca, 31,4 km−10,2 °C15,1 °C26,0 °C, 16 iulie 2024−30,4 °C, 19 februarie 1985
PiteștiRâmnicu Vâlcea, 47,9 km−4,0 °C29,4 °C40,7 °C, 7 august 2012−27,0 °C, 25 ianuarie 1963
PloieștiBucurești-Băneasa, 48,5 km−5,0 °C30,4 °C42,2 °C, 5 iulie 2000−32,2 °C, 25 ianuarie 1942
Râmnicu VâlceaRâmnicu Vâlcea, 0,3 km−4,0 °C29,4 °C40,7 °C, 7 august 2012−27,0 °C, 25 ianuarie 1963
ReșițaCaransebeș, 31,2 km−3,0 °C28,2 °C40,3 °C, 24 iulie 2007−26,8 °C, 25 ianuarie 1963
Satu MareBaia Mare, 49,9 km——39,0 °C, 17 iulie 1928−30,0 °C, 10 februarie 1929
Sfântu GheorgheVârful Omu, 53,1 km−12,5 °C9,9 °C25,8 °C, 22 iulie 1993−38,0 °C, 10 februarie 1929
SibiuSibiu, 0,0 km−6,6 °C26,9 °C38,9 °C, 25 august 2012−31,8 °C, 23 ianuarie 1963
SlatinaCraiova, 45,5 km−4,1 °C30,2 °C42,6 °C, 24 iulie 2007−29,4 °C, 25 ianuarie 1963
SloboziaCălărași, 40,6 km−3,7 °C31,0 °C42,3 °C, 5 iulie 2000−30,0 °C, 8 ianuarie 1938
SuceavaȘtefan cel Mare, 9,9 km——36,7 °C, 16 iulie 2024−29,8 °C, 28 decembrie 1996
TârgovișteVârful Omu, 58,3 km−12,5 °C9,9 °C25,8 °C, 22 iulie 1993−38,0 °C, 10 februarie 1929
Târgu JiuDrobeta-Turnu Severin, 69,1 km−2,6 °C31,1 °C42,6 °C, 4 iulie 2000−26,6 °C, 22 februarie 1929
Târgu MureșBistrița, 67,7 km—26,7 °C37,7 °C, 5 august 2017−33,8 °C, 18 ianuarie 1963
TimișoaraTimișoara-Traian Vuia, 10,7 km——40,0 °C, 16 august 1952−24,1 °C, 31 ianuarie 1987
TulceaGalați, 71,0 km−3,8 °C30,1 °C40,5 °C, 22 iulie 2007−23,4 °C, 23 ianuarie 1963
VasluiIași, 59,8 km−5,1 °C29,0 °C41,3 °C, 7 august 2012−30,6 °C, 20 ianuarie 1963
ZalăuCluj-Napoca, 60,7 km−5,2 °C26,7 °C38,5 °C, 25 august 2012−34,2 °C, 23 ianuarie 1963

Fiecare an, cu ziua lui cea mai caldă și noaptea lui cea mai rece

Alege un an și vezi extremele lui la stația orașului tău. Apasă Pornește anii ca să le derulezi pe toate, de la primul an cu date până la ultimul.

La București-Băneasa, în 2025: cea mai caldă zi 40,0 °C (26 iulie 2025; 365 de zile cu date), cea mai rece noapte −17,1 °C (23 februarie 2025; 365 de zile cu date).

Anii sunt din șirul deschis al stației (minim 300 de zile cu date pe an). Nu sunt serii omogenizate: mutări de stație și schimbări de aparatură rup comparabilitatea, așa că pagina nu trage nicio pantă din ele.

Deținătorii recordurilor, cu ziua și verificarea

Șapte repere pe care le poți cita: fiecare cu valoarea și sursa ei — ziua și stația unde se aplică.

Căldura absolută

44,5 °C

Ion Sion, județul Brăila — 10 august 1951, 44,5 °C. Buletinul meteorologic din 1951 o numește explicit; Clima R.P.R. (p. 70), Clima R.S.R. (p. 59) și Atlasul Climatologic o confirmă. În aceeași zi: 44,0 °C la Valea Argovei și la Amara.

Marinică 2017, din Buletine și sinteze

Frigul absolut

−38,5 °C

Bod, județul Brașov — 25 ianuarie 1942. Buletinul lunar din ianuarie 1942 o recunoaște pe loc drept minima record a țării; patru sinteze o confirmă, ultima Clima României (2008). La Brașov, în aceeași dimineață: −25,1 °C.

Buletinul lunar ianuarie 1942

Recordul lunii iulie

44,3 °C

Calafat — 24 iulie 2007, 44,3 °C: cu două zecimi sub maxima absolută; la Bechet 44,2 °C, la Băilești și Moldova Veche 44,0 °C. Valul din 15–25 iulie 2007 e cel mai intens măsurat între 1894 și 2012.

Burada & Sandu 2009 · Licurici ș.a. 2025

Frigul stațiilor de azi

−38,4 °C

Miercurea Ciuc — 14 ianuarie 1985. Extremul stațiilor care funcționează azi, la o zecime de recordul absolut (ANM, răspuns în baza legii 544/2001). Clima României tipărește greșit 23 ianuarie.

ANM via 544/2001 · conducta paginii

Cea mai ploioasă zi deschisă

224 mm

Drobeta-Turnu Severin — 12 iulie 1999. Maxima rețelei deschise de 30 de stații (calculul paginii). Recordul național oficial stă în arhiva ANM, nu într-o sursă deschisă.

calculul paginii, din GHCN-Daily

Cea mai groasă zăpadă deschisă

265 cm

Vârful Omu — 13 aprilie 1997, în mijlocul unei săptămâni cu strat peste 230 cm. Maxima rețelei deschise; doar 12 din cele 30 de stații au serii dese de zăpadă.

calculul paginii, din GHCN-Daily

Amplitudinea oficială

83,0 °C

Distanța dintre cele două recorduri absolute. Pe stațiile care funcționează azi (−38,4 / +44,3), amplitudinea ar fi 82,7 °C.

Marinică 2017

Vântul lipsește de pe listă: arhiva rafalelor maxime e la ANM, iar în date deschise nu există. Unde n-avem sursă, pagina lasă un gol declarat.

Cum se verifică un record

În spatele fiecărui record stau îndoielile pe care le-a supraviețuit.

Cine spune ultimul cuvânt

Pentru România, ultimul cuvânt e al ANM: registrele stațiilor ajung în arhiva națională (FNDM), de acolo în Buletinele lunare și anuale, iar sintezele climatice — Clima R.P.R. (1962), Clima R.S.R. (1966), Atlasul Climatologic (1966), Clima României (2008) — le verifică înainte de tipar. Arhiva Organizației Meteorologice Mondiale evaluează recorduri mondiale și continentale; pe cele naționale le ține serviciul național.

Marinică 2017 · wmo.asu.edu

Îndoiala de la Bod

Cum să fie −38,5 la Bod când la Brașov, la 14–17 km, erau −25,1? Explicația propusă: o inversiune termică ținea aerul rece jos, în depresiune — stația Bod era cu 50–94 de metri mai jos decât cea din oraș, după coordonatele folosite. Inversiuni de 6 grade pe câțiva kilometri se mai văzuseră (Iași 1937, Craiova 1963). Iar Buletinul lunii ianuarie 1942 a numit valoarea pe loc «minima record în țară la noi».

Buletinul lunar ianuarie 1942

Îndoiala de la Ion Sion

Stația Ion Sion nu era una de ordinul II a Institutului — funcționa într-o fostă fermă particulară. Dar Buletinul anului 1951 numește explicit valoarea de 44,5 °C, iar din 1952 tabelele Ion Sion intră în Buletin. Plus martorii: 44,0 °C în aceeași zi la Valea Argovei și la Amara.

Buletinul 1951 · Clima R.P.R. p. 70

Citiri respinse

Nu orice citire trece. Simionescu dădea −35,6 °C la Giurgiu pe 15 ianuarie 1893, dar Dissescu a arătat că stația Giurgiu măsura nesatisfăcător până în 1894 — seriile acceptate încep mai târziu. Iar −38,5 °C neoficiali de la Bod din 11 februarie 1929 au rămas neoficiali: Buletinul lunii spune −34,5 °C.

Dissescu 1931 · Buletinul februarie 1929

Greșeala de tipar

Clima României (2008) tipărește greșit data de 23 ianuarie 1985 pentru −38,4 °C de la Miercurea Ciuc. ANM (răspuns în baza legii 544/2001), baza europeană ECA&D și Bogdan & Niculescu (1999) spun 14 ianuarie. Conducta acestei pagini reproduce ambele jumătăți din datele deschise: pe 14, −38,4 °C; pe 23, −10,9 °C. E testul care ne spune că socotelile sunt bune.

Marinică 2017 · conducta paginii

Ce nu e record

Temperatura resimțită nu e temperatura aerului — recordurile se măsoară la umbră, la 2 metri, cu termometre verificate. Maximele din parcuri și de pe senzorii stradali nu sunt citiri de stație. Iar un record de stație (Târgu Jiu, 39,9 °C în august 2024) nu e record național.

metoda paginii · Licurici ș.a. 2025

Valoarea care nu se potrivește

Raportul ANM pe vara lui 2026 pomenește 44,6 °C pentru vara lui 2007 — fără stație și fără zi. Tabelele validate ale ANM spun 44,3 °C la Calafat (iulie) și 44,5 °C absolut la Ion Sion (august 2026). Până când o stație și o zi sunt numite și verificate, valoarea nu mișcă recordul: o mențiune nu e o măsurătoare.

ANM vara 2026 · ANM tabelele validate 2026

Cât ai reținut din termometru?

Patru întrebări din pagină. Răspunsurile sunt mai sus, cu surse cu tot.

1 Cât e maxima absolută oficială a României?

2 Unde s-au măsurat −38,5 °C?

3 Ce record s-a stabilit la Calafat pe 24 iulie 2007?

4 Cu cât a ratat Miercurea Ciuc recordul absolut de frig în 1985?

Întrebări pe care ți le-ai pus deja

Răspunsuri scurte, din fapte publicate mai sus pe pagină.

Care e cea mai mare temperatură măsurată vreodată în România?

44,5 °C, la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951. E recordul oficial: apare în Buletinul meteorologic din 1951 și în sintezele climatice naționale.

Dar cea mai mică?

−38,5 °C, la Bod (județul Brașov), pe 25 ianuarie 1942. Buletinul lunii ianuarie 1942 a recunoscut-o pe loc drept minima record a țării.

Au căzut recordurile în 2024, cel mai călduros an?

Nu. 2024 e cel mai călduros an din istoria măsurătorilor, cu media anuală 12,99 °C, dar maximele din iulie 2007 n-au fost depășite. Cel mai aproape de record rămâne Calafat, 44,3 °C pe 24 iulie 2007.

De ce nu mai există stațiile Bod și Ion Sion?

Au fost desființate acum mai bine de 50 de ani. Recordurile lor rămân oficiale: au fost măsurate, recunoscute și tipărite în sintezele climatice.

Ce înseamnă «normala» din verdictul orașului meu?

Media nopților de ianuarie și a zilelor de iulie din 1991–2020, la cea mai apropiată stație cu șir deschis. E clima obișnuită a locului, nu vremea unei zile.

Unde văd avertizările oficiale de caniculă și ger?

La Administrația Națională de Meteorologie și pe platforma Fii pregătit a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Legăturile sunt la Surse, mai jos.

Pe vreme extremă, ascultă-i pe cei oficiali

Două adrese oficiale pentru zilele cu coduri.

Avertizările ANM

Codurile galben, portocaliu și roșu, pe județe, în timp real.

Ghidurile Fii pregătit (IGSU)

Ce faci pe caniculă, ger și viscol, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Metoda, pe scurt

Anii și verdictele folosesc GHCN-Daily, arhiva zilnică globală a NOAA (Menne ș.a. 2012): toate cele 30 de stații românești, ferestre 1896–2026, rânduri cu QFLAG gol. Valorile sunt cele raportate zilnic, nu serii omogenizate.

O extremă anuală intră în joc cu minim 300 de zile cu date pe an; acoperirea e tipărită lângă fiecare an. Normalele 1991–2020 cer minim 20 de zile pe lună și minim 20 de ani pe stație-lună.

Patru stații n-au normale complete în 1991–2020 (Baia Mare, Ștefan cel Mare, Timișoara-Traian Vuia, Bistrița parțial; Sulina parțial) — șirurile lor deschise sunt rare în fereastră. Verdictele lor arată extremele și spun limpede ce lipsește.

Fiecare localitate (7.153, din GeoNames, CC BY 4.0) primește cea mai apropiată dintre cele 26 de stații cu serii lungi de maxime și minime. Distanța și altitudinea stației sunt în verdict — 372 de localități țin de Vârful Omu (2.504 m).

Stațiile verilor celor mai fierbinți — Calafat, Bechet, Băilești — nu sunt în datele deschise. De aceea glisorul anilor poate arăta sub maximele rețelei ANM; povestea lor e în Recorduri, cu sursa ei.

Zăpada se raportează rar: doar 12 din cele 30 de stații au serii dese. De aceea pagina citează o singură valoare de zăpadă (Omu, 265 cm, o săptămână peste 230 cm), nu un clasament. Rafalele de vânt lipsesc cu totul din datele deschise: aici pagina lasă un gol declarat.

Două seturi n-au intrat în pagină din motive de licență: E-OBS/ECA&D (rezervat proiectelor necomerciale de cercetare și educație; pentru o pagină publică, încadrarea trebuie clarificată cu echipa ECA&D) și ROCADA (licență necunoscută, acces la cerere). Ambele sunt numite aici, cu motivul.

Testul conductei: la Miercurea Ciuc, datele deschise dau −38,4 °C pe 14 ianuarie 1985 și −10,9 °C pe 23 ianuarie — exact cele două jumătăți ale poveștii cu greșeala de tipar. La Vârful Omu, −38,0 °C pe 10 februarie 1929 iese la fel.

Surse

Capitolul vecin: clima-ta-s-a-mutat.

Toate legăturile au fost verificate la publicare. Datele și regulile de calcul sunt în metoda de mai sus; oricine le poate reface.