Cenușăreasa, din China secolului IX până în 1893

# Cenușăreasa pe care o știi tu e o raritate

Zâna-nașă, dovleacul, miezul nopții. În 1893, folclorista engleză Marian Roalfe Cox a adunat 345 de povești înrudite cu Cenușăreasa, din Islanda până în Vietnam. Pe 134 dintre ele le-a clasat drept Cenușăreasa propriu-zisă: o fată chinuită acasă, recunoscută după pantoful pierdut. Spune-ne cum ți-o amintești pe a ta și vezi câte dintre ele seamănă cu ea.

134 povești pe hartă

Fiecare punct e o variantă, pusă în regiunea în care a notat-o culegătorul. Harta arată unde s-au cules povești în secolul XIX, nu unde se spuneau mai des. În afara hărții: Antile (Martinica), Chile, India, Vietnam (Annam).

Harta de mai sus are câte un punct pentru fiecare din cele 134 de variante. Mai jos, la „Ce spune lumea”, găsești aceleași numere pentru fiecare întrebare.

## Cine o ajută, de fapt, pe Cenușăreasa?

În variantele lui Cox, aproape niciodată o zână-nașă. Dintre cele 134 de povești pe care le-a clasat drept Cenușăreasa, o nașă apare în 4, iar două dintre ele sunt basme de autor, nu povești culese din popor: Cendrillon a lui Perrault și Finette Cendron a doamnei d'Aulnoy, amândouă din Franța anilor 1690 (Cox o are pe a doua într-o traducere germană din 1845).

De obicei o ajută mama ei moartă, printr-un copac crescut pe mormânt, ori un animal (o vacă, o oaie, un pește, un porumbel), care uneori e chiar mama, preschimbată. Un animal sau mama ajută în 82 din 134 de variante (69 cu un animal, 25 cu mama, iar 12 au și una, și alta).

Cine o ajută pe fată, în cele 134 de variante. Unele au mai mulți ajutători, așa că totalul trece de 134.
un animal 69 mama ei moartă 25 o bătrână sau un bătrân 21 altcineva (un pitic, o vrăjitoare, darurile tatălui) 15 o zână 8 un sfânt, un înger sau Maica Domnului 6 nimeni, sau nu se spune 6 o zână-nașă 4 o doică, o moașă sau o rudă 1

### Unde îl întâlnește pe prinț?

Mai des la biserică decât la bal. De obicei fata vine trei duminici la rând, tot mai frumos îmbrăcată, și pleacă în grabă după slujbă. Uneori prințul pune smoală pe prag, ca să-i rămână pantoful lipit.

Unde se întâlnesc, în cele 134 de variante.
la biserică 81 la bal 28 la un ospăț sau o nuntă 7 altundeva (palat, grădină, curse) 9 nu se spune 11

### Și surorile?

În 65 de variante, aproape jumătate, una dintre surori (uneori altă rivală) își mutilează piciorul ca să încapă în pantof, iar adesea o pasăre îl avertizează pe prinț că în pantof e sânge. Ora fixă de plecare apare în 2 variante. Cea mai obișnuită combinație, cu un animal care ajută, întâlnirea la biserică și piciorul tăiat, o au 27 de variante. Nicio formă nu e „cea adevărată”. Dar zâna-nașă, balul și miezul nopții, toate trei, se găsesc într-o singură variantă: chiar a lui Perrault.

Cele 4 variante cu o nașă

Zamarashka Imperiul Rus · 1860 · Cox 55
Finette Aschenbrödel Franța · 1845 · Cox 56
Cendrillon Franța · 1697 · Cox 91
The young Countess and the Water-nymph. Germania · 1852 · Cox 309

## Oasele care fac minuni

În 23 dintre variantele lui Cox, oasele unui ajutor ucis îi dau fetei ce-i trebuie. Mama vitregă taie vaca, oaia sau capra care o hrănea pe ascuns, ori surorile o omoară chiar pe mamă. Fata strânge oasele și le îngroapă sau le ascunde, iar din ele îi vin rochiile, caii și pantofii. Le găsești în Scoția, Serbia, Grecia, Rusia, Liguria, India și Vietnam.

Punctele sunt variantele lui Cox în care oasele unui ajutor ucis îi dau fetei ce-i trebuie. Steluțele nu fac parte din colecția ei.

Cox nu avea nicio variantă din China. Povestea care se potrivește cel mai bine cu acest grup fusese totuși scrisă cu vreo mie de ani înainte, în chineză.

女用其言，金璣衣食隨欲而具。
„Fata a făcut cum i s-a spus, și aur, perle, haine și mâncare i-au venit după cum le dorea.” Duan Chengshi, Youyang zazu , partea a doua, cartea I

Ye Xian, fiica unei căpetenii din sud, își crește în taină un pește cu aripioare roșii și ochi de aur. Mama vitregă se îmbracă în hainele ei, cheamă peștele, îl omoară, îl mănâncă și ascunde oasele sub gunoi. Un om coborât din cer îi spune fetei să ia oasele și să se roage la ele. La sărbătoarea satului, ea vine îmbrăcată într-o haină de mătase albastră ca pana pescărușului albastru și în pantofi de aur, pierde unul, iar oamenii satului îl vând regelui unui regat de pe o insulă. E prea mic pentru orice femeie din țară, „ușor ca un fulg, fără zgomot pe piatră”. Regele o găsește pe Ye Xian și o ia de soție. Mama vitregă și fiica ei mor lovite de pietre zburătoare.

Duan Chengshi, un învățat din dinastia Tang mort în 863, scrie la sfârșit cine i-a spus povestea: Li Shiyuan, un fost om al casei, „de baștină din «peșterile» de la Yongzhou”, cum numeau chinezii satele popoarelor din sud, în jurul orașului Nanning de azi. Povestea vine deci, după toate aparențele, de la popoarele din sud; unii cercetători, ca Fay Beauchamp, o leagă de neamul zhuang. Duan o așază „înainte de dinastiile Qin și Han”.

În varianta vietnameză din colecția lui Cox (nr. 68, publicată în 1886), peștele e un gobiu, iar oasele lui sunt puse în patru oale îngropate la colțurile patului. Din ele ies haine și o pereche de pantofi. Un corb fură unul și îl duce la palat.

Cele 23 de variante cu oase

Catarina Italia · 1892 · Cox 3
Ashpitel Marea Britanie și Irlanda · 1889 · Cox 4
Sa Bitella de sos corros d'oro Sardinia · Cox 5
Σταχτοπούτα (Stachtopouta) Balcani · 1832 · Cox 17
fără titlu India · 1870 · Cox 25
The Sharp(horned) Grey Sheep Marea Britanie și Irlanda · Cox 26
Papalluga, or the Golden Slipper Balcani · 1874 · Cox 31
Aschenputtel Balcani · 1864 · Cox 50
Aschenbrödel Cipru · 1870 · Cox 53
Aschenzuttel Balcani · 1854 · Cox 54
Histoire de Con Tâm et de Con Câm Vietnam (Annam) · 1886 · Cox 68
Kajong and Halœk Vietnam (Annam) · 1887 · Cox 69
La Pecorella Sicilia · Cox 92
Rashin Coatie Marea Britanie și Irlanda · Cox 93
The Wonderful Birch Imperiul Rus · 1871 · Cox 95
Le Taureau Bleu Franța · 1880 · Cox 99
fără titlu Imperiul Rus · Cox 102
Kraake Lange Scandinavia · Cox 110
La Cuzza tzenere Austro-Ungaria · Cox 124
Cinderella Balcani · 1880 · Cox 127
Kroshechka-Khavroshichka Imperiul Rus · 1861 · Cox 227
The Golden Pear-tree Franța · Cox 232
The Golden Bells Franța · Cox 233

## Care a fost prima Cenușăreasă?

Depinde ce socotești Cenușăreasă. Bifează ce trebuie să aibă o poveste ca s-o numești așa.
Ce trebuie să aibă povestea Un pantof pierdut o mărită Acasă e chinuită Cineva o ajută prin farmece Zână-nașă și miezul nopții

scrisă între 7 î.Hr. și 23 d.Hr.
### Rhodopis, la Strabon

Un vultur îi fură o sandală cât se scaldă și i-o aruncă în poală regelui, la Memphis. Regele o caută în toată țara și o ia de soție. Nici mamă vitregă, nici ajutor fermecat: doar întâmplarea.
scrisă după 845, înainte de 863
### Ye Xian, la Duan Chengshi

Mama vitregă îi omoară peștele. Oasele peștelui îi dau haine și pantofi de aur. Pierde unul la sărbătoarea satului, iar regele unei insule le pune pe toate femeile să-l încerce, până o găsește.
tipărită la Napoli, 1634
### Cenerentola, la Giambattista Basile

Zezolla e chinuită de mama vitregă și de surori. Un curmal fermecat o îmbracă, iar regele o găsește după pantoful înalt pe care îl pierde.
tipărită la Paris, 1697
### Cendrillon, la Charles Perrault

Zâna-nașă, dovleacul făcut caleașcă, șoarecii făcuți cai, miezul nopții, pantofii de sticlă. Varianta pe care o știe aproape toată lumea.
tipărită la Berlin, 1812
### Aschenputtel, la frații Grimm

Un pom pe care l-a sădit pe mormântul mamei îi dă rochiile, iar porumbeii o ajută și îi spun să se întoarcă de la bal înainte de miezul nopții. Surorile își taie un deget și un călcâi ca să încapă în pantof. Porumbeii le scot ochii abia în ediția din 1819.

Povestea cu sandala e mult mai veche decât Ye Xian, dar îi lipsește restul: nu are casă rea și nici ajutor. Dintre textele scrise comparate aici, Ye Xian e cea mai veche cunoscută care le are pe toate trei. În cartea lui Cox chiar se greșește aici: Andrew Lang scrie în introducere că pantoful lui Rhodopis e „la Herodot”. Herodot vorbește despre Rhodopis, dar nu pomenește nicio sandală; povestea e la Strabon și la Aelian.

## Cenușăreasa la români: Pipelcuța și cocoșul

Cox nu avea aproape nimic românesc. Sub „Roumania” a trecut trei povești: două culese în Banat, publicate în germană de Arthur Schott în 1845, în care fata e recunoscută după un inel, nu după pantof, și una dintr-o carte londoneză din 1881, al cărei basm (cu un văcar în loc de fată) e aproape cuvânt cu cuvânt basmul francez al lui Charles Deulin din 1874.

Variantele românești le-a înșirat și comparat Lazăr Șăineanu în Basmele române (1895), sub numele de „tipul Cenușăreasa”. Fata se numește Pipelcuța, „adică Cenușăreasa”, explică Șăineanu, care leagă numele de slavul pepel , cenușă. O ajută un corb, la a treia petrecere „îi căzu din picior un condur de aur”, iar împăratul o găsește „într-un strat de cenușă”. În povestea lui Ispirescu „Zâna munților”, prințul pune smoală pe drum ca să-i rămână condurul, iar condurul „era turnat pe piciorul” găinăresei.

În varianta din Bucovina publicată de Simion Florea Marian, mama vitregă cere să fie tăiat vițelul care o ajuta pe fată. Fata îi strânge oasele într-o scorbură, iar acolo găsește apoi hainele cu care merge la biserică: aceeași putere a oaselor ca la Ye Xian. Când feciorul boierului din sat vine cu papucul, mama vitregă o ascunde sub o covată. Cocoșul n-o lasă:

Cucurigu gagu! Minciuni spune baba! C-a moșului fată Șede sub covată, În tindă după ușă, În colb și cenușă! varianta lui S. Fl. Marian, din Bucovina, după Lazăr Șăineanu, Basmele române , 1895

Același rol îl au porumbeii la Grimm și păsările din zeci de variante ale lui Cox. Iar în unele variante românești, după folclorista Silvia Ciubotaru, mama moartă se întoarce ca alun sau nuc pe mormânt, ca vacă neagră, în cornul și în oasele vacii.

## Cum a aflat restul lumii de Ye Xian

Când Cox și-a publicat cele 345 de variante, în 1893, Ye Xian nu era printre ele. Primul despre care știm că a scris despre ea ca despre o Cenușăreasă a fost japonezul Minakata Kumagusu, în martie 1911, în revista Societății de Antropologie din Tokio. În China, Zhou Zuoren a pus-o alături de Cenușăreasa într-un eseu din 1914, după istoricul folclorului Liu Xicheng. Americanul R. D. Jameson a vorbit despre ea, în engleză, la Beijing, în 1932, iar studiul lui Arthur Waley din revista Folklore , din 1947, a făcut-o cunoscută unui public larg de limbă engleză.

## Trei lucruri pe care le știm greșit

### Pantoful de sticlă

Se spune des că Perrault ar fi scris „vair” (blană de veveriță) și că un tipograf l-a făcut „verre” (sticlă). În ediția din 1697 scrie pantoufles de verre . Ideea cu blana apare la Balzac în 1841, care o pune pe seama unui poet nenumit, și apoi în dicționarul lui Littré. În 2023, Academia Franceză a respins și ea explicația cu „vair”.

### Ochii scoși

În prima ediție a fraților Grimm (1812), surorile își taie degetul și călcâiul, dar ochii le rămân. Porumbeii care le scot ochii apar în ediția din 1819.

### Piciorul mic și picioarele legate

Se scrie că pantoful lui Ye Xian vorbește despre obiceiul chinezesc de a lega picioarele fetelor. Povestea e mai veche decât cele mai vechi mărturii despre acest obicei, care îl duc în secolul al X-lea. Nici nu pomenește de un picior mic: spune doar, în lectura obișnuită, că pantoful era cu un cun (vreo trei centimetri) mai mic chiar și pentru femeile cu cele mai mici picioare.

## Diseară, spune-o pe cea mai veche

Citită cu voce tare, durează două minute.

Demult, înainte de primii împărați, o căpetenie din sud avea două neveste. Una a murit și i-a lăsat o fată, Ye Xian, isteață și pricepută la lucru. Apoi a murit și tatăl, iar mama vitregă o trimitea să taie lemne pe stânci și să scoată apă din fântâni adânci.

Într-o zi, Ye Xian a prins un pește lung de vreo șapte centimetri, cu aripioare roșii și ochi de aur. L-a crescut într-un vas, apoi în altul mai mare, apoi în iaz. Peștele ieșea doar pentru ea și își punea capul pe mal.

Mama vitregă a aflat. I-a dat fetei haine noi, a trimis-o după apă departe, s-a îmbrăcat în zdrențele ei și a chemat peștele. L-a omorât, l-a gătit și a ascuns oasele sub gunoi.

Ye Xian a plâns pe câmp, până când un om cu părul despletit a coborât din cer: „Ia oasele, ascunde-le în casă și cere-le ce-ți trebuie.” Așa a făcut, și n-a mai dus lipsă de nimic.

La sărbătoarea satului a venit într-o haină albastră ca pana pescărușului albastru și cu pantofi de aur. Sora ei vitregă a zis: „Seamănă cu Ye Xian.” Fata a fugit și a pierdut un pantof.

Pantoful a ajuns la regele unui regat de pe o insulă. Era ușor ca un fulg și nu făcea zgomot pe piatră, și nu i se potrivea nicio femeie. Regele a căutat din casă în casă până a găsit-o pe Ye Xian. Ea a încălțat pantoful, s-a îmbrăcat în albastru și a apărut frumoasă ca o zână.

Regele a luat-o de soție și a dus oasele cu ei. Iar mama vitregă și fiica ei au murit lovite de pietre zburătoare.

Repovestire scurtă după textul lui Duan Chengshi. Am lăsat deoparte sfârșitul: regele își cere comori de la oase, care, după un an, nu-i mai răspund.
Trimite mai departe

## Cum am numărat

Marian Roalfe Cox, Cinderella: Three Hundred and Forty-Five Variants (Londra, Folk-Lore Society, 1893), rezumă fiecare poveste ca un șir de episoade cu nume fixe („Ill-treated heroine — Help at grave — Lost shoe — Shoe marriage test…”). Rezumatele numerotate sunt 341. Până la 345 se ajunge cu trei povești finlandeze și una gaelică, adăugate la sfârșitul cărții. Le-am grupat cum le-a grupat ea: 134 de Cenușărese (o fată chinuită, recunoscută după pantof), 78 de povești de tip „Piele de măgar” (fata fuge de tatăl care vrea s-o ia de soție), 26 de tip „Cap o' Rushes” (fata alungată de tatăl ei), 80 de povești nedeterminate și 23 de povești cu un erou în loc de eroină.

Întrebările de mai sus folosesc doar cele 134 de Cenușărese. Pentru fiecare, am citit în rezumatul lui Cox cine ajută, unde are loc întâlnirea, dacă surorile își taie din picior și dacă e o oră fixă de plecare. Cinci dintre aceste 134 de rezumate spun doar „ca nr. X”; pentru ele am folosit povestea la care trimite Cox. Cox își notează episoadele cu grijă: ce nu apare în rezumat am numărat ca absent, iar la ajutor și la locul întâlnirii ca „nu se spune”. Ye Xian, Rhodopis și variantele românești ale lui Șăineanu nu sunt în colecția lui Cox, așa că nu intră în aceste numere.

Toate cele 134 de Cenușărese din colecția lui Cox

Dom tri flikkona som sku ti Kungsgaln o tjena Imperiul Rus · 1887 · Cox 1
Flickorna, som foro till Kungens Gård Imperiul Rus · 1887 · Cox 2
Catarina Italia · 1892 · Cox 3
Ashpitel Marea Britanie și Irlanda · 1889 · Cox 4
Sa Bitella de sos corros d'oro Sardinia · Cox 5
Sa Contanscia de Chiginera Sardinia · Cox 6
La Cenerentola Italia · Cox 7
The Brother Ram Armenia · 1887 · Cox 8
Step-Mother Story Islanda · 1862 · Cox 9
The Story of Mjadveig, Daughter of Mani Islanda · 1866 · Cox 10
Kari Træstak Scandinavia · 1837 · Cox 11
Kari Træstak Scandinavia · 1852 · Cox 12
Kari Træstak Scandinavia · 1852 · Cox 13
Kari Træstak Scandinavia · 1852 · Cox 14
Lindedronningen Scandinavia · 1852 · Cox 15
Chernushka Imperiul Rus · Cox 16
Σταχτοπούτα (Stachtopouta) Balcani · 1832 · Cox 17
La Gatta Cenerentola Italia · 1846 · Cox 18
Aschenbrödel Germania · 1846 · Cox 19
La Conza-Senare Italia · 1873 · Cox 20
María la Cenicienta Chile · Cox 21
Askungen Scandinavia · 1882 · Cox 22
La Cenorientola Italia · 1874 · Cox 23
Vaccarella Italia · 1874 · Cox 24
fără titlu India · 1870 · Cox 25
The Sharp(horned) Grey Sheep Marea Britanie și Irlanda · Cox 26
The Snow-white Maiden, and the Fair Maid, and the Swarthy Maid, and Frizzle or Bald-Pate their Mother Marea Britanie și Irlanda · Cox 27
La Cenerentola Italia · 1875 · Cox 28
Fair, Brown, and Trembling Marea Britanie și Irlanda · 1890 · Cox 29
Katie Woodencloak Scandinavia · 1888 · Cox 30
Papalluga, or the Golden Slipper Balcani · 1874 · Cox 31
Popelusa Austro-Ungaria · 1880 · Cox 32
Manndottere i Grisehusi Scandinavia · 1870 · Cox 33
La Brutta Cenerelle Italia · 1882 · Cox 34
The Red Calf Marea Britanie și Irlanda · Cox 35
fără titlu Imperiul Rus · 1862 · Cox 36
Aschenputtel Germania · Cox 37
Stifdatteren Scandinavia · 1884 · Cox 38
Ludse Lurvehætte Scandinavia · Cox 39
Den hvide Hund, el. Put i Gryde Scandinavia · Cox 40
Den lille Handske Scandinavia · Cox 41
Askepot Scandinavia · Cox 42
Guldskoen Scandinavia · Cox 43
Mette Træhætte Scandinavia · Cox 44
Den lille røde Kalv Scandinavia · Cox 45
Hasselbroder Scandinavia · Cox 46
Mette Skindkjole Scandinavia · Cox 47
Hanen og Hønen der gik til Things Scandinavia · Cox 48
The Three Sisters Germania · 1825 · Cox 49
Aschenputtel Balcani · 1864 · Cox 50
La Cenerentola Italia · 1877 · Cox 51
El pumo de uoro e la Conçaçenara Austro-Ungaria · 1888 · Cox 52
Aschenbrödel Cipru · 1870 · Cox 53
Aschenzuttel Balcani · 1854 · Cox 54
Zamarashka Imperiul Rus · 1860 · Cox 55
Finette Aschenbrödel Franța · 1845 · Cox 56
The Mysterious Lady of the Fir-tree Imperiul Rus · 1885 · Cox 57
The Princess with the Pigskin Cloak Imperiul Rus · 1887 · Cox 58
Den lille Guldsko Scandinavia · 1888 · Cox 59
Guldskoen Scandinavia · 1890 · Cox 60
Den lille Guldsko Scandinavia · Cox 61
Askenbasken, der blev Dronning Scandinavia · 1881 · Cox 62
Pisk-i-Aske Scandinavia · Cox 63
Pisk-i-Aske Scandinavia · Cox 64
Guldskoen Scandinavia · Cox 65
Fedte-Mette Scandinavia · Cox 66
Tahier-Tahaer Scandinavia · Cox 67
Histoire de Con Tâm et de Con Câm Vietnam (Annam) · 1886 · Cox 68
Kajong and Halœk Vietnam (Annam) · 1887 · Cox 69
Von dem Mädchen das eine Hexe zur Stiefmutter hatte Austro-Ungaria · 1882 · Cox 70
Le Chat Noir Franța · 1887 · Cox 71
La Ventafochs Spania și Portugalia · 1871 · Cox 72
fără titlu Islanda · 1860 · Cox 73
Aschengrittel Germania · Cox 74
Eschenfidle Germania · Cox 75
La Cenicienta Spania și Portugalia · Cox 76
Fjøs-Lubba Scandinavia · Cox 77
Kælldottera Scandinavia · Cox 78
Manddottera Scandinavia · Cox 79
Aaskepot Scandinavia · Cox 80
Kaddedotteri Scandinavia · Cox 81
Lita Kjersti Scandinavia · Cox 82
Kari Trestakk (1) Scandinavia · Cox 83
Kari Trestakk (2) Scandinavia · Cox 84
Kari Trestakk (3) Scandinavia · Cox 85
Kari Trestakk (4) Scandinavia · Cox 86
Sjukdottera Scandinavia · Cox 87
O Popelušce Austro-Ungaria · 1857 · Cox 88
The Hearth Cat Spania și Portugalia · Cox 89
The Maiden and the Fish Spania și Portugalia · Cox 90
Cendrillon Franța · 1697 · Cox 91
La Pecorella Sicilia · Cox 92
Rashin Coatie Marea Britanie și Irlanda · Cox 93
The Story of an Orphan Austro-Ungaria · Cox 94
The Wonderful Birch Imperiul Rus · 1871 · Cox 95
The Marvellous Oak Imperiul Rus · 1871 · Cox 96
The Three Sisters Imperiul Rus · 1871 · Cox 97
Cinderella Scandinavia · 1887 · Cox 98
Le Taureau Bleu Franța · 1880 · Cox 99
Den lille Sko Scandinavia · Cox 100
fără titlu Imperiul Rus · Cox 101
fără titlu Imperiul Rus · Cox 102
The Beggar's Daughter Housed Free Imperiul Rus · Cox 103
The Two Young Ladies and Cinderella Imperiul Rus · Cox 104
The Servants' Places Imperiul Rus · Cox 105
Cinderella Imperiul Rus · Cox 106
Finette, The Swineherd Imperiul Rus · Cox 107
The Swineherd Imperiul Rus · Cox 108
Sikeri-Sokeri, Cowskin Imperiul Rus · Cox 109
Kraake Lange Scandinavia · Cox 110
Die Drei Königstöchter Austro-Ungaria · 1850 · Cox 111
The Little Gold Shoe Scandinavia · Cox 112
fără titlu Scandinavia · Cox 113
Krak-Pels Scandinavia · Cox 114
Aske-Pjeske Scandinavia · Cox 115
fără titlu Scandinavia · Cox 116
Fröken Skinn-pels ror i Askan Scandinavia · Cox 117
Kråknäbba Pelsen Scandinavia · Cox 118
Kråkskinns-Maja Scandinavia · Cox 119
Cendrillon Antile (Martinica) · Cox 120
fără titlu Scandinavia · 1873 · Cox 121
La Cenerentola Italia · 1879 · Cox 122
Van den Koning en van Jenne zijn zoet Liefken Belgia · Cox 123
La Cuzza tzenere Austro-Ungaria · Cox 124
The Three Sisters Austro-Ungaria · 1860 · Cox 125
The Oak-tree and the Sheepskin Imperiul Rus · 1850 · Cox 126
Cinderella Balcani · 1880 · Cox 127
The Three Sisters Austro-Ungaria · 1852 · Cox 128
The Orphan and the Fairy Imperiul Rus · Cox 129
fără titlu Austro-Ungaria · Cox 130
Bapkhadi India · 1891 · Cox 307
La Maestra e la Figliastra Sardinia · 1890 · Cox 308
The young Countess and the Water-nymph. Germania · 1852 · Cox 309
La Cendrouse Franța · 1891 · Cox 310

## Surse

Marian Roalfe Cox, Cinderella: Three Hundred and Forty-Five Variants of Cinderella, Catskin, and Cap o' Rushes , Folk-Lore Society, Londra, 1893, cu o introducere de Andrew Lang. [archive.org](https://archive.org/details/cinderellathreeh00coxmuoft) (copia Universității din Toronto; două pagini lipsă, completate din [copia Cornell](https://archive.org/details/cu31924007918299)).

Duan Chengshi, Youyang zazu (酉陽雜俎), partea a doua (續集), cartea I, „Zhi Nuogao I”. [Wikisource, ediția Siku quanshu](https://zh.wikisource.org/wiki/%E9%85%89%E9%99%BD%E9%9B%9C%E7%88%BC_(%E5%9B%9B%E5%BA%AB%E5%85%A8%E6%9B%B8%E6%9C%AC)/%E7%BA%8C%E9%9B%86%E5%8D%B701). Anul morții, 863: [China Biographical Database](https://cbdb.fas.harvard.edu/cbdbapi/person.php?id=21751). Aceeași carte povestește o întâmplare din 845, deci e scrisă după acest an.

Fay Beauchamp, „Asian Origins of Cinderella: The Zhuang Storyteller of Guangxi”, Oral Tradition 25/2 (2010), pp. 447–496. [PDF](https://journal.oraltradition.org/wp-content/uploads/files/articles/25ii/10_25.2.pdf).

Minakata Kumagusu, 「西暦九世紀の支那書に載たる「シンダレラ」物語」, Tōkyō Jinruigakkai zasshi 26/300 (martie 1911), pp. 215–228. [doi:10.1537/ase1887.26.215](https://doi.org/10.1537/ase1887.26.215).

Liu Xicheng, despre eseul lui Zhou Zuoren „Gu tonghua shiyi” (1914): [周作人的故事研究](https://blog.sina.com.cn/s/blog_6312a10e0103003s.html). Arthur Waley, „The Chinese Cinderella Story”, Folklore 58/1 (1947), pp. 226–238, [doi](https://doi.org/10.1080/0015587x.1947.9717844).

Strabon, Geografia 17.1.33, trad. H. L. Jones (Loeb, 1932): [LacusCurtius](https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/17A3*.html); datarea în [introducerea lui Jones](https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Strabo/Introduction*.html). Aelian, Varia Historia 13.33. Herodot 2.134–135.

Giambattista Basile, „La gatta cennerentola”, Lo cunto de li cunti I.6 (1634); Charles Perrault, „Cendrillon ou la petite pantoufle de verre”, Histoires ou contes du temps passé (1697), [Wikisource](https://fr.wikisource.org/wiki/Histoires_ou_Contes_du_temps_pass%C3%A9_(1697)/Original/Cendrillon); frații Grimm, „Aschenputtel”, ediția [1812](https://de.wikisource.org/wiki/Aschenputtel_(1812)) și [1819](https://de.wikisource.org/wiki/Aschenputtel_(1819)).

A. Landes, Contes et légendes annamites , Saigon, 1886, nr. XXII (Cox nr. 68). [archive.org](https://archive.org/details/contesetlgende00landuoft).

Lazăr Șăineanu, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice , București, 1895, „Ciclul mamei vitrege”, pp. 723 și urm. [archive.org](https://archive.org/details/basmeleromnenco00goog). Petre Ispirescu, „Zâna munților”, [Wikisource](https://ro.wikisource.org/wiki/Z%C3%A2na_mun%C8%9Bilor). Arthur și Albert Schott, Walachische Mährchen , Stuttgart, 1845, nr. 3 și 4 (Cox nr. 195 și 298).

Despre pantoful de sticlă: Académie française, „Dire, ne pas dire”, 5 ianuarie 2023, [„Vair” ou „verre”?](https://www.dictionnaire-academie.fr/article/DNP1217); Littré, [„vair”](https://www.littre.org/definition/vair). Despre legarea picioarelor: Zhang Bangji, Mozhuang manlu , cartea 8; Dorothy Ko, Cinderella's Sisters (University of California Press, 2005).