# Ciroza fără nume

La aceeași structură pe vârste, în România se moare de boli cronice de ficat de 3,3 ori mai des decât în restul Uniunii Europene, cea mai mare rată din UE. În 2023, 7.850 de oameni din România au murit astfel: 12% dintre decesele de acest fel din Uniune, într-o țară cu 4% din populația UE.

În statisticile cauzelor de deces, cauza cirozei e rar codificată. Dintre decesele din România codificate ca ciroză și fibroză sau ca boală alcoolică de ficat, doar 14% sunt codificate ca alcoolice; în restul UE, 56%, iar în Ungaria, 88%. Aproape toate celelalte apar ca „alte ciroze ale ficatului și cele nespecificate”. Doar Bulgaria are o proporție mai mică decât România.

## Ce scrie pe certificat

Ciroza are mai multe cauze posibile: alcoolul, hepatitele virale, ficatul gras, bolile autoimune. Clasificarea internațională a maladiilor are coduri separate pentru ciroza alcoolică și pentru hepatitele cronice; pentru ciroza din ficatul gras sau fără cauză cunoscută nu are un cod aparte. Pe certificatul de deces, una dintre boli devine cauza principală a decesului, iar ea intră în statistici.

În România, aproape toate decesele codificate K74 sunt „alte ciroze ale ficatului și cele nespecificate” (K74.6): 96%, în 2021–2023. Boala alcoolică de ficat apare de 3.388 de ori, codul K74.6 de 20.488 de ori. În Ungaria, Polonia, Slovacia și Croația, țări cu rate mari de deces prin boli de ficat, cele mai multe astfel de decese sunt codificate ca alcoolice. Bulgaria seamănă cu România.

Și alte coduri legate de alcool sunt mai rare. Decesele codificate ca boală alcoolică de ficat, tulburări prin consumul de alcool sau intoxicație cu alcool sunt 8,1 la 100.000 de locuitori pe an în România și 12,3 în restul UE. Hepatitele cronice B și C, ca și cauză principală, apar și ele mai rar (0,24 față de 0,63 la 1.000 de decese).

Datele nu spun ce ar fi trebuit scris. Codul K74.6 poate ascunde ciroze de la alcool, de la hepatite sau de la ficatul gras; o ciroză din hepatită ar trebui codificată la hepatită doar dacă certificatul leagă cele două boli. Ce arată datele e că, în statisticile românești, cauza celor mai multe decese prin ciroză nu apare.

## Câți mor

Ratele de mai jos sunt standardizate pe vârstă, ca o țară cu mai mulți bătrâni să nu pară mai afectată decât e. În 2021–2023, România are cea mai mare rată din UE, 43,8 la 100.000; urmează Estonia (34,3) și Slovacia (31,9). Rata restului UE, luat împreună, e 13,3. Raportul a fost între 3,1 și 3,7 în fiecare an între 2011 și 2023, în scădere din 2018.

Diferența e aproape la fel de mare la bărbați (3,4 ori) ca la femei (3,2 ori) și începe devreme: între 45 și 64 de ani, rata din România e de 3,5–3,8 ori mai mare decât cea din restul UE.

## Județul tău

INS nu publică decesele prin boli de ficat pe județe, doar pe cele prin boli digestive, din care, la nivelul țării, bolile cronice de ficat sunt 57%. Aici sunt ratele brute ale deceselor prin boli digestive, după reședința obișnuită, adunate pe 2016–2025. Media țării: 77 la 100.000 pe an. Ratele sunt brute, fără ajustare pentru vârsta locuitorilor, iar ordinea județelor nu e o ordine a bolilor de ficat.

| Județul | Decese | La 100.000 pe an (brut) | Interval 95% | Față de media țării (brut) |
|---|---|---|---|---|
| Bacău | 7.729 | 130,6 | 127,7–133,6 | peste |
| Neamț | 5.085 | 113,9 | 110,8–117,1 | peste |
| Galați | 5.711 | 113,6 | 110,7–116,6 | peste |
| Vaslui | 4.136 | 110,4 | 107,0–113,8 | peste |
| Buzău | 4.229 | 103,1 | 100,0–106,2 | peste |
| Vrancea | 3.364 | 103,0 | 99,5–106,5 | peste |
| Tulcea | 1.941 | 100,1 | 95,7–104,7 | peste |
| Prahova | 7.082 | 99,8 | 97,5–102,2 | peste |
| Teleorman | 3.239 | 98,1 | 94,7–101,5 | peste |
| Maramureș | 4.296 | 93,8 | 91,1–96,7 | peste |
| Botoșani | 3.608 | 93,5 | 90,4–96,6 | peste |
| Brăila | 2.618 | 91,6 | 88,2–95,2 | peste |
| Giurgiu | 2.378 | 89,8 | 86,3–93,5 | peste |
| Satu Mare | 2.925 | 88,0 | 84,8–91,2 | peste |
| Ialomița | 2.200 | 86,3 | 82,7–90,0 | peste |
| Olt | 3.358 | 86,0 | 83,1–89,0 | peste |
| Dolj | 5.173 | 83,9 | 81,6–86,2 | peste |
| Dâmbovița | 3.921 | 80,4 | 77,9–83,0 | peste |
| Călărași | 2.245 | 79,1 | 75,8–82,4 | – |
| Constanța | 5.278 | 79,1 | 76,9–81,2 | – |
| Mehedinți | 1.879 | 78,7 | 75,2–82,3 | – |
| Gorj | 2.443 | 77,6 | 74,5–80,7 | – |
| Iași | 5.939 | 75,6 | 73,7–77,5 | – |
| Hunedoara | 2.825 | 75,5 | 72,7–78,3 | – |
| Sălaj | 1.594 | 75,1 | 71,5–78,9 | – |
| Arad | 3.075 | 74,0 | 71,4–76,7 | sub |
| Argeș | 4.197 | 72,9 | 70,7–75,2 | sub |
| Vâlcea | 2.369 | 68,1 | 65,4–70,9 | sub |
| Brașov | 3.700 | 66,9 | 64,8–69,1 | sub |
| Bihor | 3.741 | 66,8 | 64,7–69,0 | sub |
| Covasna | 1.327 | 65,8 | 62,3–69,4 | sub |
| Mureș | 3.401 | 64,2 | 62,0–66,4 | sub |
| Harghita | 1.904 | 63,7 | 60,9–66,7 | sub |
| Alba | 1.979 | 60,6 | 58,0–63,3 | sub |
| București | 10.684 | 59,8 | 58,6–60,9 | sub |
| Cluj | 4.010 | 57,3 | 55,5–59,1 | sub |
| Caraș-Severin | 1.470 | 56,1 | 53,2–59,0 | sub |
| Sibiu | 2.221 | 55,9 | 53,6–58,3 | sub |
| Suceava | 3.455 | 54,5 | 52,7–56,4 | sub |
| Timiș | 3.159 | 46,1 | 44,5–47,7 | sub |
| Ilfov | 2.356 | 45,7 | 43,9–47,6 | sub |
| Bistrița-Năsăud | 1.236 | 43,2 | 40,8–45,6 | sub |

## Ce nu arată aceste date

- Datele nu arată cauza reală a cirozelor nespecificate: poate fi alcoolul, o hepatită, ficatul gras sau altceva. Pagina nu presupune niciuna.
- Țările completează certificatele diferit; o parte din diferența de etichete vine din obiceiuri de completare, nu din boli diferite.
- Datele Organizației Mondiale a Sănătății acoperă ultimii trei ani raportați de fiecare țară până în 2023 (pentru România 2021–2023); Germania are doar 2018–2020, iar Portugalia și Croația au ani neconsecutivi. Cipru lipsește; Finlanda și Slovenia raportează doar coduri de trei caractere. Pe aceeași fereastră, 2020–2022, pentru toate țările, rezultatul e aproape același (12% față de 56%).
- Ratele pe județe sunt brute și includ toate bolile digestive, nu doar ficatul.

## Cum a fost făcută analiza

- Etichetele: baza de date a Organizației Mondiale a Sănătății privind mortalitatea, coduri CIM-10 detaliate, ultimii trei ani raportați de fiecare țară până în 2023. Partea „alcoolică” = decese K70 împărțite la decese K70 + K74. Doar țările cu cel puțin 200 de astfel de decese.
- Codurile legate de alcool: decese F10 (tulburări prin consumul de alcool), K70 și X45 (intoxicație accidentală cu alcool), la 100.000 de locuitori pe an, aceiași ani, cu populația Eurostat.
- Ratele: Eurostat, hlth_cd_aro, „boli cronice de ficat” (K70, K73, K74), pe vârste, și populația din demo_pjangroup; standardizare directă cu populația standard europeană 2013, 2021–2023 adunați. „Restul UE” = celelalte 26 de țări.
- Pragurile stabilite înainte de calcul: titlul folosește raportul standardizat doar dacă e cel puțin 2 (a fost 3,3); o afirmație despre rata deceselor cu coduri legate de alcool se face în titlu doar dacă raportul e sub 0,5; nu a fost atins (raportul a fost 0,66), de aceea valoarea e doar raportată.
- Județe: INS TEMPO, decedați cu reședința obișnuită pe cauze și județe (POP206I, „boli ale aparatului digestiv”) și populația rezidentă (POP105A), 2016–2025 adunați; interval Poisson exact de 95%. Partea bolilor cronice de ficat din bolile digestive e calculată din datele OMS pentru România, 2021–2023, și nu e cunoscută pe județe.

## Întrebări

### Înseamnă că cirozele din România sunt de la alcool?

Datele nu spun asta. Spun doar că, în România și în Bulgaria, cauza cirozei e rar codificată, în timp ce în multe alte țări e codificată.

### De ce contează ce cauză e codificată?

Decesele cu „ciroză nespecificată” apar în statisticile despre bolile de ficat, dar nu pot fi atribuite, din statistici, alcoolului sau unei hepatite.

### De ce sunt atât de diferite județele?

Ratele sunt brute și cuprind toate bolile digestive. Pot ține și de vârsta locuitorilor, și de felul în care se completează certificatele în fiecare județ.

## Surse

- Organizația Mondială a Sănătății, baza de date privind mortalitatea (fișierele CIM-10 detaliate, versiunea din februarie 2026).
- Eurostat, Cauze de deces pe grupe de vârstă și sexe, rezidenți (hlth_cd_aro), boli cronice de ficat, 2011–2023; populația pe grupe de vârstă.
- Institutul Național de Statistică, TEMPO: POP206I (decedați pe cauze de deces și județe), POP105A (populația rezidentă).
- Organizația Mondială a Sănătății, Clasificarea internațională a bolilor, CIM-10, capitolul K70–K77.
- Eurostat, Revision of the European Standard Population (2013).