Și ca gĭudecatū veînreri a 7. sîptămănă fū se nūtămū noi înntru Italïa, pridădiră Pavelū și alțïi ōarecarïi fūgli sūtașu- lūi celūĭa ce’i erà nūmele Iūlïū, gloateei sevastïĭa- sca. Și înntrămu înntru cūrabïa Adramitēscă. Vrēmū se nū- tămū întru locūrele Asïesci. Văînslămū, și erà cu nnoi Aristar- hū Machidōnēnūlū dï în Solunu. Ĭară întru altă sosimū întru Si- donū. Ōmūĭubire Iūlïe lu Pavelu făceà, ḑise cătră so- țïi ce erà merși, prileji- re se’i nemerēscă. Dēci de aco- lo văînslămū și trecūmū în Chi- pru, derepce erà văntūlū într’a- lēnu. Gerurē Chilichïască și Pamfiliĭasca nūtămū. Dēci desciînnsemū înntru Mira Lichïĭasca, și acïe aflâ su- tașūlū corabïe Alecsăndrēscă cē ce nūtà întru Italïa, și pūse-nă înntru ĭa. Înntru mūlte ḑile căteliînru nūtăndu, abïà fūmū înntrū Chnidu, că nū nă lăsà noi văntūlu. Dē- ci nūtămū în Critū, și ce- ĭea dïînntru Salmonū abïà alē- semū margirē. Dēci veînrimu în locūlū cela ce se chïeamă Bū- ra-pristanisce, ĭuō e aproa- pe de cetatĭea Lasïeei. Și mul- tă vrēme trecū, fïindu săblaz- nă nūtariei, derepce po- stūlū erà amū veînritu, și se rūgà Pavelu, grăiĭeà loru: Bărbați! văḑū, cūmū cū înpū- tare și cū mūltă deșer- țïe nū numai tarūlūi și corabïeei, ce șì sūfle- teloru noastre va se fïe nūta- rē. Sūtașūlū crămacïi și nafticïi ascūltà mai vră- tosu de cēlĭea de Pavelū grăite- le. Nū būînră pristanisce că- tră ernare, corabnicïi sfă- tūiră-se, cūmū se văînsleḑe de a- cïe, doară voru putĭeà cūmūva a- gĭuînnge în Finichïĭea, cūmū se er- nĭeaḑe în pristaniscē Critūlūi, ce căūtà spre Liva și cătru Horu. Sūflâ Aūstrulu; părē-lă că voĭa sa voru nemerì. Dēci luară vētrila și veînreră înn- tru Critū. Nū amănatu elū, mai sūflâ protivni- cū văntū, cela ce’i e nūmele Vrocnidonŭ. Și răpită fū corabïa de nū pūtē se pro- tivĭească-se văntūlūi; dēderă- se, și pūrtați eramū, și cūrsemū pre lăîngă ū ōstro- vū, cela ce se chïamă Clavdïi, și abïĭeà pūtūmū țïînrē co- rabïĭea. E lū luōmū, agĭutorĭu aĭbăndu, corabïile, teme- măndu-se, cūmū se nu caḑă în Sir- tū, spănḑurară vētrila, și așà pūrtați eramū. Foarte vihoriți noi, de- măînrēța lepădare făceà, și a treĭa ḑi cū ale noastre măînru vētrila corabïiei lepădă- mū, și nece soarele, nece stĭea- lele se iviră în mūlte ḑile. și căḑū frigū nū puținu. Dēci după aceà luō-se nădējdĭea toată a noastră, cūmū se nă măn- tuimū noi. Și mūltu nemăîncați fūmu. Atūn- ce stătū Pavelu prïîn mij- locū de ei și ḑise: Ò băr- bați! cădē-se se ascūltați meînre, cūmū se nū văînslați diînntru Critū și se nă izbi- mū dosădirē aceasta și de- șerțïe. Și acmū rogū-vă, bïînre se sūfletați, lepă- darē sūfleteloru nece ūrulu nū va fì dïîntru voi, nūmai corabïa. Că înntru ceasta noapte ’mi stătū înrainte înngerulu celuĭea ce’i slujescu, de’mi grăì: Nū te tēme, Pavle! că înraintĭea lū chïesarĭu ’ți se cade se stai, și adecă dă- rūì țïe dumneḑeu toți căți noa- tă cū tiînre. Dēci cūte- ḑați, bărbați, că creḑu lu dumneḑeū, că așà va fì, înn ce chi- pū ḑisă’mi fū. Întrū ōstro- vū ōarecarele cade-se noa- ō se cădemū. Și ca a patra- sprăḑēce noapte fūmū pūrtați noi întru gerure, și în mïaḑă noapte părù co- rabniciloru că se apro- pïară la vrĭu ō margire, și măsūrară geînrurē și aflară 20 de stăînjeni. Pū- ținelă se mūtară; dēci mă- sūrară rūtesu și aflară 15 stăînjeni. Temē-se, se nū cūmūva cădemū în locūlū cela dï înrainte, și diîn nasūlū corabïeei lepădară 4 că- tūși. Rūgamū-nă ḑū- ō se fïe. E corabnicïi cein- du să fūgă dïîn corabïe, spănḑurară lūînntrĭea în mare, cū părēre că dïîn nasu vremu cătūși tiînnde. Dēci ḑi- se Pavelu sūtașūlūi și voiniciloru: Se nu lăcūi- re aceștĭea în corabïe, voi a vă măntūì nū pūteți. Și atūnce voinicïi tăĭeară fu- înrē lūînntrișoareei, și lă- sară ĭa se caḑă. Păînră vrē ḑuō se fïe, rūgà’i Pave- lu toți se preemēscă hrană, grăiĭeà: Patrusprăḑēce ḑile săntū astă ḑi de căndu așteptați nemăîncați prebăndindu, nemică pree- mitū. Dēci regū voi se lū- ați hrană, ĭaste amū cătră a voastră mantūire, și ne- ce ūruĭa de voi păru dïîn ca- pū nū’i va cădē. Ḑicăndu așà, lūō păìnre și blagoda- rì dumneḑeu între toți; frăînn- se și înncepū a măîncà. Măîn- găĭară-se toți; dēci șïe ei lūară pisce. Erà în corabïe 276 de sūflete; sătū- rară-se de măîncare și ĭușira- ră corabïa; lepădară grăulu în mare. Și deca fū ḑūō, nū cūnoscĭeà pămăntūlū; și săînru ōarecarele socotïĭeà aibăndu ariră, înntr’ănsu svetūiră-se, se pūtĭeare ĭaste, se scoață corabïa. Și anchira adu- rară și lepădară întru mare, de- preūră slăbiră fūînrile căr- meloru; dēci rădicară vētri- la și sūflà ventișoru, și văslămū la margiri. Dēci căḑūmū în locū cū năsipu, lăsară corabïĭea; și nasūlū amù ōprì-se și stătū nelegă- înrată, ĭară cărma flăngē- se de grēța ūndeloru. E svētūlū voiniciloru fū, cūmū se ūci- gă fūglïi, se nū nescïînre noate, se scape. Ĭară sūta- șūlū vrē se petrēcă Pavelu, și sîmbătă a 7. săptămănă; în ḑilele acēlē măntuiți.lucrarea apărâ svētulu loru. Ḑise celo- ra ce potu nūtà, și sări- ră ainte la margiînri, ĭa- ră alțïi amù spre scăînndurē- le, ĭară ūrïi spre vase de cora- bïe. Și așà fū a se toți măntūì spre pămăînntu. Începe! 51 Măntuiți fură ceĭea de Pavelu dïîn corabïe. Atūnce înnțelē- seră, ōstrovulu că Melentïe’i e nūmele. Și varvarïi fă- ceà nū pūțină noaō miloste- nïe. Aprïînnseră focu și făgăduiră toți noi, derep- sfrășitūlū veînreriei ce erà ploae și frigu. Gră- mădì Pavelu vițe de vïe mūl- te, de le pūînrē spre focu. Ō năpărcă dïîn căldură eșì și mūcĭcâ măînra lui. Dēci de- ca văḑură varvarïi spănḑu- răndu șarpele de măînra lūi, grăiĭà ūrulu cătră alaltū: totu ūcigătorĭu ĭaste ōmūlū acesta, cela ce măn- tuì noi de mare; ōsănda a vïe nū lu lăsâ. E elū scū- tūrâ șarpele în focu, și nu chinuì nemică reū. E ei așteptà elū că se va apriînn- de și va cădē de năprasnă mortu. De mūlte acela a- șteptăndu lu și prăvindu, și nemică reū întru elu n’aū fostū, prēfēceră-se, înndoiră-se și grăiĭeà, dumnezeu acela a fì. Și dïînpregĭurulu locūlūi acelūĭa erà 500 sate înntăĭului ōstrovūlūi ce’i erà nūmele Poplïĭea, carele preimì noi, și înn trei ḑi- le soțu cū măînndrïe nă ūspă- tâ. Dēci fū tatălu lū Poplïe de mïață și de apa trăndu- lūi lăînngedu. Dēci Pavelu înntrâ cătră elū, și se rūgâ, sprï înnsu pūse’și măînrule sale, și vendecâ elu. Aceasta fù, și alalți cïînre avē lăînn- geḑi înntru ōstrovu, ūrdirà și se veînndecà, cei ce șì cū mūlte cïînsti cïînnstiră noi și scotĭeà de’i pūînrē ce erà spre ōpu. Dēci dūpă trei lūînri înn- trămū înntru corabïe și ernămū înntru ōstrovūlū Ale- csăndrescū și parasima Diōscoru. Și văînslămū- nă întru Siracūsïa. Dēci pre- băndì înn trei ḑile. De acïe încūngĭurămū și vïînremu înntru Rïghïa, și după ō ḑi sūflâ Aūstru, a doaō ḑi viînremū întru Potiōlu, ĭuō aflămū frațïi și rū- gați fūmū de ei se lăcūi- mū în 7 ḑile și așà verimu înntru Rimū. Și acïe fra- țïi aūḑiră de noi și eși- ră întrū tăînpirulu nostru păîn- ră la trăgūlū Apieei și Trei Cărmari. Ei văḑūră Pavelu și blagodariră dumneḑeu, și pre- emì cūteḑare. Și deca viînremū înntru Rimū, sūta- șūlū pridădì fūglïi lū vo- ivodu, e lū Pavelū ḑise, se prebăndēscă de sïînre, ferin- du lu elū voinicïi.

Ĭarî dēca fù rănduitî noaō să vănslămŭ în Italïĭea, dēderî pre pavelŭ și pre alți legațŭ sutașului, anume Iulie de în șirēgulŭ înpăratului.Ĭară după ce s’au alesŭ ca să mērgemŭ noi în ïtalïĭea, dà pre pavelŭ și pre alțïi oare carïi legați la ūnŭ sutașŭ pre nume ïulïe, alŭ cētei sevastisŭ.Și când s-a hotărât să plecăm pe mare spre Italia, i-au dat pe Pavel și pe alți câțiva prizonieri în seama unui sutaș pe nume Iuliu, din ceata sevastiiască, adică augustă.And when it was decided that we should sail for Italy, they handed Paul and some other prisoners over to a centurion named Julius, of the Sebastian, that is Augustan, cohort. Și suindu-ne în corabïĭea de în adramiteĭu, vrăndŭ să vănslămŭ pre lăngî țănutulŭ asieĭ, ne slobozimŭ, fïindŭ cu noi aristarhŭ machedonŭ de în solunŭ.Și întrîndŭ în corabïe dela adramitŭ vrîndŭ să mērgă la locurile lui dela asïĭea, purcēsemŭ fïindŭ înpreună cu noi, arestarhu machidonēnul dela solonŭ.Ne-am suit într-o corabie din Adramit. Voiam să plutim spre locurile Asiei. Am pornit, și era cu noi Aristarh, un macedonean din Salonic.We boarded a ship of Adramyttium. We meant to sail for the places of Asia. We set out, and with us was Aristarchus, a Macedonian from Thessalonica. Ĭarî a doaō zi agĭunsemŭ în sidona, ĭarî Iulïe cu mare cinste țïindŭ pre pavelŭ, îngăduì să mērgî la priĭeatini să’lŭ grijascî.Și adōa zi nēmŭ pogorîtŭ la sidōnŭ, și cu ĭubire omenēscă ïulïe lui pavelŭ arătîndu-se, poruncì la prïĭeateni mergîndŭ să’l grijască.A doua zi am ajuns la Sidon. Iuliu s-a purtat omenește cu Pavel: a zis către tovarășii care merseseră să aibă parte de îngrijire.The next day we reached Sidon. Julius treated Paul kindly: he told the companions who had gone that he should be cared for. Și de acolò purcezăndŭ vănslămŭ în chipru, pentru că ne erà vănturele înprotivî.Și de acolō purcegîndŭ amŭ trecutŭ pre suptŭ chiprosŭ, pentru că vînturile erà înpotrivă.De acolo am pornit pe mare și am trecut în Cipru, fiindcă vântul bătea din față.From there we put to sea and crossed to Cyprus, because the wind was against us. Și mērsemŭ pre marē chilichïei și pamfiliei, sosimŭ în mvra ōrașulŭ lichiei.Și genunē cē despre chilichïĭea și panfilïĭea trecîndu-ō, nēmŭ pogorîtŭ la mira lichïei.Am străbătut largul mării din dreptul Ciliciei și al Pamfiliei și am coborât la Mira, în Licia.We crossed the deep off Cilicia and Pamphylia and came down to Myra, in Lycia. Și acolò aflăndŭ sutașulŭ ō corabie dela alecsandrïĭea vănslăndŭ în Italiĭea, ne băgî într’ănsa.Și acolō aflîndŭ sutașulŭ corabïe alecsandrinēscă, mergîndŭ în ïtalïĭea, nēu băgatŭ pre noi într’însa.Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria care mergea spre Italia și ne-a suit în ea.There the centurion found a ship of Alexandria bound for Italy and put us aboard. Ĭarî în multe zile vănslăndŭ cătinelŭ, și abiĭea sosimŭ lăîngî cnida, ne lăsăndŭ pre noi văntulŭ, vănslămŭ în critŭ lăîngî Salmōnŭ.Și în cîtevà zile începuĭu mergîndŭ, și abïĭeà sosindŭ spre senidōsŭ ne lăsîndŭ pre noi vîntulŭ amŭ trecutŭ pre lîngă critŭ despre salmoni.Multe zile am plutit încet și abia am ajuns la Cnid, fiindcă vântul nu ne lăsa. Apoi am plutit spre Creta, iar în părțile dinspre SalmoneFor many days we sailed slowly and barely reached Cnidus, for the wind would not let us on. Then we sailed for Crete, and in the parts off Salmone Și abiĭea trecăndŭ pre lăngî ĭea, venimŭ la ūnŭ lōcŭ ce’lŭ chïamî vadŭ bunŭ, de carele erà aproape ōrașulŭ lasiei.Și abïĭeà abătîndu-ne de la ĭea, venit’amŭ la ūnŭ locŭ oarecarele ce să chïemà bune vaduri, lîngă care aproape erà cetatē laséa.abia am deslușit țărmul. Apoi am venit în locul numit Limanul Bun, aproape de cetatea Lasea.we could barely make out the shore. Then we came to the place called Good Haven, near the city of Lasea. Ĭarî multî vrēme trecăndŭ, și fïindŭ vănslarē cu perire, pentru că șì postulŭ trecuse: îndemnà’i pavelŭ.Și cîtăva vrēme trecîndŭ, și fïindŭ mērgerē pre apă cu primejdïe, pentrucă șì postulŭ trecuse, îni învățà pavelŭ.Trecuse multă vreme și plutirea ajunsese primejdioasă, fiindcă postul venise de-acum; iar Pavel se ruga,Much time had passed and sailing had become dangerous, for the fast had now come; and Paul pleaded, Grăindŭ lōrŭ, bărbațilorŭ, văzŭ că cu dosadî, și cu multî pagubî, nu numai a povărăei și a corabïei, ce șì capetelorŭ noastre va să fïe vănslarē.Zicîndŭ lorŭ bărbați văzu că cu dosadă și multă pagubă nu numai a povărïi și a corabïei, ce șì a sufletelorŭ noastre va fì mērgerē.zicându-le: Bărbați! Văd că plutirea aceasta va aduce necaz și multă pagubă încărcăturii și corabiei, ba chiar și vieților noastre.saying: Men! I see that this voyage will bring trouble and great loss, not only to the cargo and the ship, but to our lives as well. Ĭarî sutașulŭ pre crămacĭŭ și pre corăbïïearĭu ascultà mai vărtosŭ de cătŭ cuvintele lui pavelŭ.Ĭară sutașulŭ de cărmacĭu și de corăbïĭeari ascultà mai multŭ, de cîtŭ cēlē ce să grăiĭeà de pavelŭ.Sutașul asculta însă mai mult de cârmaci și de corăbier decât de cele spuse de Pavel.But the centurion listened to the helmsman and the seaman more than to what Paul said. Și ne fïindŭ vadulŭ bunŭ a ernà mulți făcē sfatŭ să purceazî șì de acolē, cumŭ dēre putē să agĭungì în finichiĭea să ernēze la vadulŭ crituluĭ, carele cautî cătrî liva și cătrî horŭ.Și netocmitŭ bine fïindŭ vadulŭ de ernatecŭ, mai mulți făcură sfatŭ să purcēză șì de acolō, ca de vorŭ putē ajungîndŭ la finica să ernēze, vadulŭ critului văzîndŭ ce ĭeaste spre amïază zi, și spre hōrŭ.Limanul nefiind bun de iernat, corăbierii s-au sfătuit să plece de acolo, doar vor putea ajunge cumva la Fenix, ca să ierneze în acel liman al Cretei, care privește spre vânturile numite Liva și Hor.As the harbour was not fit for wintering, the sailors agreed to leave it, in the hope of somehow reaching Phoenix and wintering there, a harbour of Crete that looks toward the winds called Liva and Hor. Ĭarî suflăndŭ austru, părăndu-le lōrŭ, că vorŭ isprăvì voĭea lōrŭ lăsăndu-sî de în assonŭ vănslarî în crvtŭ.Ĭară bătîndŭ austrulŭ părîndu-le că au nemeritŭ sfatulŭ lorŭ lăsîndŭ pre ason mergē spre critŭ.A început să sufle vântul de miazăzi; li s-a părut că-și vor împlini voia. Au luat pânza și au venit în Creta.The south wind began to blow; they thought they would have their way. They took up the sail and came to Crete. Ĭarî nu preste multî vrēme să lovì întru ĭea văntŭ cu vihorŭ, carele se chïamî ev̄roclidonŭ.Ĭară nu după multă vrēme lōvì asupra ei vîntŭ cela ce’i zicŭ tifonicōs, ce să chïamă viforulŭ lui evrosŭ.Nu după mult, a suflat un vânt potrivnic, cel numit Vrocnidon.Not long after, a contrary wind blew, the one called Vrocnidon. Și răpì corabïĭea și neputăndŭ mērge spre văntŭ, slobozirî-ō văntului și ne ducē.Și hrăpindu-se cōrabïĭea, și neputîndŭ să stē înpotriva vîntului, slobozindu-ne ne ducēmŭ.Corabia a fost smulsă și nu mai putea ține piept vântului; ne-am lăsat în voia lui și eram purtați.The ship was seized and could no longer stand against the wind; we gave way and were carried along. Și ducăndu-ne într’unŭ ōstrovŭ micŭ ce să chïamà clavdie, abïĭea ō putumŭ apucà luntrē.Și la ūnŭ ōstrovŭ oare carele supuindu-ne, ce să chemà clavdisŭ, abïĭeà amŭ pututŭ de am prinsŭ barca.Am trecut în goană pe lângă un ostrov numit Clavdii și abia am putut ține corabia.We ran past an island called Clavdii and could barely hold the ship. Carē trăgăndu-ō în corabie, cu măestrie agĭutorà-se înpregĭurăndŭ corabïĭea, temăndu-ne să nu caḑî în vr’unŭ lōcŭ cu năroĭu, slobozirî vētrilele și așĭeà mergē.Carē rădicîndu-ō cu ajutorĭuri să trebuĭeà încingîndŭ corabïĭea, și temîndu-se ca să nu cază în sōrbu, slobozindŭ vētrila așà să purtà.„Și am luat-o, ajutor având, corabiile”: așa stă în codice. Temându-se să nu cadă în Sirta, au coborât pânza și așa eram purtați. Celelalte două traduceri spun că au tras luntrea sus și au încins corabia.“And we took it, having help, the ships”: so the codex has it. Fearing they would fall into the Syrtis, they lowered the sail and so we were carried along. The other two translations say that they hauled the boat up and girded the ship. Ĭarî aruncăndu-ne farte tare de vicolŭ, a doaō zi făcurî pagubî.Și vîrtosŭ viforîndu-ne noi a doaō zi lepădare făcē.Fiind noi tare bătuți de furtună, dimineața au aruncat peste bord,As we were hard beaten by the storm, in the morning they threw things overboard, Și a treĭea zi noi cu mănile noastre lepădămŭ unēltele corabïei.Și a treĭea zi cu mînile noastre ūnēltele corabïei amŭ lepădatŭ.iar a treia zi am aruncat cu mâinile noastre pânza corabiei.and on the third day we threw out the ship's sail with our own hands. Ĭarî căndŭ nu s’are arătà nece soarele nece stēlele în multe zile, și fïindŭ vicolŭ mare, dēcïi să luase toatî nădējdē vïețïi noastre.Nici soarele nici stēlele văzîndu-se preste multe zile, și viforŭ nu puținŭ fïindu-ne asupră, deci să luase toată nădējdē de a ne mîntuì noi.Multe zile nu s-au arătat nici soarele, nici stelele, și s-a lăsat un frig mare. După aceea ni s-a luat toată nădejdea că vom mai scăpa.For many days neither the sun nor the stars appeared, and a hard cold set in. After that all our hope of being saved was taken away. Și flămănzindŭ multŭ, atuncē stăndŭ pavelŭ în mijloculŭ lōr, zise, au vrutŭ trebuì ō bărbaților ascultăndŭ pre mine să nu purcēdemŭ de în critŭ, și a încungĭurà aceastî dosadî și pagubî.Și multă flămînzïe fïindŭ, atuncē stîndŭ pavelŭ în mijlocul lōrŭ zise, cădē-se ō bărbațilorŭ ascultîndŭ pre mine, să nu purcēdemŭ dela critŭ, și a dobîndì dosada aceasta și paguba.Nu mâncaserăm de mult. Atunci Pavel a stat în mijlocul lor și a zis: O, bărbați! Trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta; am fi scăpat de necazul acesta și de pagubă.We had long gone without food. Then Paul stood among them and said: O men! you should have listened to me and not sailed from Crete; we would have been spared this trouble and loss. Ĭatî șì acumŭ rōgŭ pre voi, să fițŭ cu inimî bunî, că perire nu va fì nece a unui sufletŭ de ìn voi, ce numai corabïi.Și acum învățŭ pre voi a fì cu bună voe, pentru că lepădare de sufletŭ nici ūna nu va fì dentru voi afară denŭ corabïe.Iar acum vă rog să prindeți inimă: niciunul dintre voi nu-și va pierde viața, numai corabia se va pierde.And now I ask you to take heart: not one of you will lose his life, only the ship will be lost. Că’mi stătù înnainte într’aceastî noapte îngerulŭ lui dumnezăŭ alŭ căruĭea săntŭ eu, căruĭea’i șì slujescu.Pentru că au venitŭ la mine în noaptē aceasta îngerulŭ lui dumnezău, alŭ căruĭea sîntŭ, căruĭea șì slujăscŭ.Căci în noaptea aceasta mi-a stat înainte îngerul Celui căruia îi slujescFor this night there stood before me the angel of the One I serve Zicăndŭ, nu te tēme pavle, înnaintē înpăratului trebue să stai, și ĭatî, dăruit’au ție dumnezău pre tōți carïi vănslî cu tine.Zicîndŭ nu te tēme pavle, la chesarĭu trebue a stà tu de față, și ĭată ’ț’au dăruitŭ țïe dumnezău, pre toți ceĭea ce mergŭ cu tine.și mi-a zis: Nu te teme, Pavele! Trebuie să stai înaintea cezarului; și iată, Dumnezeu ți i-a dăruit pe toți câți plutesc cu tine.and said to me: Do not be afraid, Paul! you must stand before Caesar; and see, God has given you all who sail with you. Dereptŭ acēĭea fițĭ cu inimî bunî bărbațilōrŭ, creḑŭ lui dumnezău că așĭeà va fì cumŭ ’mi-au grăitŭ mie.Pentru acēĭea fiți cu bunŭ suflet bărbaților, pentru că crezu în dumnezău, că așà va fì în ce chip ’mï-au grăitŭ mïe.De aceea îndrăzniți, bărbați, căci cred lui Dumnezeu că așa va fi, în felul în care mi s-a spus.So take courage, men, for I believe God that it will be just as I was told. Și într’unŭ ōstrovŭ trebuĭeasce noaō să cădemŭ.Și la ōare care ōstrov trebue să cădemŭ noi.Trebuie să dăm peste un ostrov.We must run upon some island. Și venindŭ a patrasprăḑēce noapte, vănslăndŭ noi în adria, pre la mïazî noapte, le părù corabiĭearilōrŭ că să apropiè la vr’unŭ țănutŭ.Și dēca a patrusprăzēce noa(p)te să făcù, pornindu-ne noi în adrïĭea, la mïezul nopțïi socotïĭeà corăbïĭearïi a să apropïĭeà de ei oare care țară.Iar în a paisprezecea noapte de când eram purtați pe adânc, pe la miezul nopții, corăbierilor li s-a părut că se apropie de un țărm,On the fourteenth night that we were carried over the deep, about midnight, the sailors thought they were drawing near some shore, Și slobozindŭ măsura aflarî stănjăni doaōzeci, și mai mērsărî puținelŭ, și ĭarî slobozindu măsura, cincisprăzēce stăînjăni.Și cercîndŭ aflară stînjăni, 20, și puținelŭ depărtîndu-se, și ĭarășĭ slobozindŭ af(l)ară stînjăni cincisprăzēce.și au măsurat adâncul și au găsit 20 de stânjeni. S-au mutat puțin, au măsurat iarăși și au găsit 15 stânjeni.and they sounded the deep and found 20 fathoms. They moved on a little, sounded again and found 15 fathoms. Temăndu-sî să nu cumvà cazî în vr’unŭ lōcŭ prundosŭ, de în piscŭ aruncăndŭ patru mățe pohtiĭeá să fie zuōȘi temîndu-ne ca nu cîndai în lōcuri aspre să cădemŭ, denŭ fundŭ aruncîndŭ patru fïară, să rugà să să facă zïō.Temându-se să nu dăm cumva de locul din față, au aruncat de la botul corabiei patru ancore. Ne rugam să se facă ziuă.Fearing we might strike the place ahead, they dropped four anchors from the nose of the ship. We prayed for day to come. Ĭarî corăbïĭearïi să ispitiĭeà să fugî de în corabie, și slobozirî luntrița în mare, pre suptŭ cumpătŭ cumŭ arî vrē să sloboazî mățele de în piscŭ.Și corăbïĭearïi cercîndŭ să fugă denŭ vas, și slobozindŭ barca în mare, cu prilejŭ adecă, că denŭ piscŭ vor să întinză fïară.Iar corăbierii, căutând să fugă din corabie, au coborât luntrea în mare, sub cuvânt că vor să întindă ancore de la bot.But the sailors, seeking to flee the ship, lowered the boat into the sea, on the pretext of laying out anchors from the nose. Zise dereptŭ acēĭea pavelŭ sutașului și vitējilōrŭ, să nu vor rămănē aceștē în corabïe, voi nu vețĭ putē măntuì-vî.Zise pavelŭ sutașului, și ōștēnilorŭ de nu vorŭ rămînĭeà aceștē în vas voi să scăpați nu vețĭ putĭeà.Atunci Pavel a zis sutașului și ostașilor: Dacă aceștia nu rămân în corabie, voi nu puteți scăpa.Then Paul said to the centurion and the soldiers: Unless these men stay in the ship, you cannot be saved. Atunci vitējïi tăĭeară funile luntrei și ō lăsarî să cazî.Atuncē ōștēnïi tăĭară funile barcïi, și ō lăsară pre ĭea de căzù.Atunci ostașii au tăiat funiile luntrei și au lăsat-o să cadă.Then the soldiers cut the ropes of the little boat and let it fall. Și într’acēĭea făcăndu-sî zuō, pavelŭ rugà pre tōți să mănănce bucate, zicăndŭ, că’i a patrasprăzēcē zi astăzi de căndŭ așteptăndŭ, trăimŭ nemăncațĭ, și nemică luînndŭ.Ĭară pănă ūnde vrĭeà să să facă zïō, rugà pavelŭ pre toți, să ĭea de mîncatŭ zicîndŭ, patrusprăzēce zile astăzi așteptîndŭ nemîncați sîntețĭ nemică gustîndŭ.Până să se facă ziuă, Pavel îi ruga pe toți să mănânce, zicând: Sunt astăzi paisprezece zile de când așteptați nemâncați, fără să fi luat nimic.Until day was about to break, Paul begged them all to take food, saying: Today is the fourteenth day that you have waited without eating, having taken nothing. Dereptŭ acēĭea rōgŭ pre voi să luați bucate, că aceasta ĭeaste de măntuirē voastrî, și nece ūnuĭea de voi nece ūnŭ păru de în capŭ nu’i va cădē.Pentru acēĭea rōgŭ pre voi să luați de mîncatŭ, pentru că aceasta spre mîntuirē voastră ĭeaste, pentru că nice ūnuĭea dentru voi părŭ denŭ capŭ va cădē.De aceea vă rog să mâncați, căci e spre scăparea voastră; niciunuia dintre voi nu-i va cădea un fir de păr din cap.So I beg you to eat, for it is for your rescue; not a hair will fall from the head of any of you. Și zicăndŭ acēstē, luō păine, și dēde harŭ lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frăngăndŭ începù a măncà.Și zicîndŭ acēstē, și luînndŭ pîine mulțimì lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frîngîndŭ începù a mîncà.Zicând așa, a luat pâine, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor, a frânt-o și a început să mănânce.Having said this, he took bread, gave thanks to God before them all, broke it and began to eat. Ĭarî tuturorŭ mai vïindu-le inimî, și luarî șì ei de măncarî.Și cu bună voe făcîndu-se toți, și ei au luatŭ de mîncatŭ.Toți au prins curaj și au luat și ei hrană.All took courage and they too took food. Și erà în corabie de tōți, doaō sute și șaptezeci și șase de suflete.Și eramŭ în corabïe, toate sufletele, 276.În corabie erau 276 de suflete.There were 276 souls in the ship. Ĭarî dēca să săturarî de bucate, ūșurarî corabiĭea, aruncăndŭ hrana în mare.Și săturîndu-se de mîncare, ĭușorà corabïĭea, lepădîndŭ hrana în mare.S-au săturat de mâncare și au ușurat corabia: au aruncat grâul în mare.They ate their fill and lightened the ship: they threw the wheat into the sea. Și cănd fù zuō pămăntulŭ nu’lŭ cunoscē: darî socotiĭeà ūnŭ sănŭ, avăndŭ țărmure, în carele socotïĭeà, dēre pute să ūrnēscî corabiĭea.Ĭară cîndŭ s’aŭ făcutŭ zïō, pămîntulŭ nu’lŭ cunoscĭeà, ĭară socotïĭeà ūnŭ piscŭ avîndŭ țĭearmure la carele sfătuiră de vorŭ putĭeà să înpingă corebïĭea.Când s-a făcut ziuă, nu cunoșteau pământul; zăreau însă un golf cu țărm de nisip și s-au sfătuit să scoată corabia acolo, dacă se poate.When day came, they did not know the land; but they made out a bay with a sandy beach and agreed to run the ship ashore there, if it could be done. Și trăgăndŭ susŭ mățele slobozirî-ō mărïi, și slăbirî funile cărmelor, și rădicăndŭ vētrila cătrî suflarē văntului siliĭeà la țărmure.Și rădicîndŭ fïarăle le sloboziră în mare, și slăbiră jugurile cîrmeloru, și rădicîndŭ vētrila den frunte, silïĭeà despre țărmure.Au strâns ancorele și le-au lăsat în mare, totodată au slăbit funiile cârmelor; apoi au ridicat pânza în vânt și au pornit spre țărm.They gathered the anchors and left them in the sea, and at the same time loosened the ropes of the rudders; then they raised the sail to the breeze and made for the shore. Ĭarî nemerindŭ în lōculŭ a doaō mări să înprinse corabiĭea, și pisculŭ de nainte să înplăntî și stà neclătitî, ĭarî partē de îndărăptŭ să rumpē de tăriĭea ūndelōrŭ.Și căzîndŭ în locŭ cu doaō mări, dēderă la ūscatŭ vasulŭ, și pisculŭ denŭ nainte înplîntîndu-se, rămase neclătită, ĭară fundulŭ să rumpĭeà de sila valurilorŭ.Am dat peste un loc cu nisip și au lăsat corabia acolo; botul s-a înfipt și a rămas neclintit, iar partea din spate se frângea de greutatea valurilor.We struck a sandy place and they left the ship there; the nose stuck fast and stood unmoved, while the stern was breaking under the weight of the waves. Ĭarî sfatulŭ vitējilorŭ le erà să ōmoarî pre cei prinși, ca să nu înnoate cineva și să scape.Ĭară ōștēnïi sfatŭ făcură ca pre cei legați să’i ōmoară, ca nu cîndai vre unulŭ înnotîndŭ va scăpà.Sfatul ostașilor a fost să-i ucidă pe prizonieri, ca nu cumva vreunul să înoate și să scape.The soldiers' plan was to kill the prisoners, so that none might swim off and escape. Ĭarî sutașulŭ vrăndŭ să’lŭ scutēscî pre pavelŭ, ōprï’i de sfatulŭ lōrŭ, și poruncì celora ce potŭ înnotà să să sloboazî întăĭu să ĭasă la pămăntŭ.Ĭară sutașulŭ vrîndŭ să mîntuĭască pre pavelŭ, ōprì pre ei de sfatŭ și poruncì pre ceĭea ce vorŭ putĭeà, să înnoate să să sloboază, întîĭu la pămîntŭ, ca să ĭasă șì ceĭealalți.Dar sutașul, vrând să-l scape pe Pavel, le-a oprit planul. A zis ca aceia care pot înota să sară cei dintâi și să iasă la țărm,But the centurion, wanting to bring Paul through, stopped their plan. He ordered those who could swim to jump first and get to the shore, Ĭarî alalți, ūnïi pre scănduri, alțïi pre frănturi de în corabie, și fù așà de eșirî toțŭ la pămăntŭ în pace.Pre ūnïi pre scînduri, și pre alțïi pre ūnele denŭ ale corăbïei, și așà făcură toți de scăpară la pămîntŭ.iar ceilalți, unii pe scânduri, alții pe bucăți din corabie. Și așa au ajuns toți teferi la uscat.and the rest, some on planks, some on pieces of the ship. And so all came safe to land. Și dēca eșirî în pace, atuncē înțelēsărî că chïamî ōstrovulŭ militŭ.Și scăpîndŭ atuncē au cunoscutŭ că meletì ōstrovulŭ să chïamă.După ce au scăpat din corabie cei care erau cu Pavel, au aflat că ostrovul se numește Melentie.Once those with Paul had come safe out of the ship, they learned that the island was called Melentie. Ĭarî varvarïi făcē ōmenie multî cu noi, făcăndŭ focŭ, prïimirî pre noi pre toțĭ, pentru ploaĭea ce ne ploōà și pentru frigulŭ,Ĭară varvarïi făcĭeà nu fïe ce milă cu nōi, pentru că aprinzîndŭ focŭ nēu luatŭ pre toți pre noi, pentru ploaĭea ce erà, și pentru frigŭ.Localnicii ne-au arătat nu puțină omenie. Au aprins un foc și ne-au primit pe toți, fiindcă ploua și era frig.The islanders showed us no small kindness. They lit a fire and took us all in, for it was raining and cold. Și străngăndŭ pavelŭ cevà surcēle și puindŭ spre focŭ, ō vipere eșindŭ de în căldurî năvălì spre măna lui.Și adunîndŭ pavelŭ mulțime de gătejïi, și puindŭ preste focŭ, ō vipere de căldură eșindŭ să apucâ de mîna lui.Pavel a strâns multe vreascuri de viță și le punea pe foc. O năpârcă a ieșit din pricina căldurii și l-a mușcat de mână.Paul gathered many vine twigs and was putting them on the fire. A viper came out because of the heat and bit his hand. Și cumŭ văzurî varvarïi spănzurăndŭ jivina de măna lui, zisărî ūnulŭ cătrî alaltŭ, de totŭ ĭaste vrăjmașŭ ōmulŭ acesta, carele măntuindu-sî de în mare, vina lui nu’lŭ lăsî să trăĭeascî.Ĭară dēca văzură varvarïi, spînzurîndŭ jiganïĭea de mìna lui, zicĭeà ūnulŭ cătră altulŭ cu adevăratŭ ūcigașŭ ĭeaste ōmulŭ acesta, pre carele mîntuindŭ denŭ mare judecata, să trăĭască n’au lăsatŭ.Când au văzut localnicii șarpele atârnând de mâna lui, ziceau unul către altul: Negreșit omul acesta e un ucigaș: cel ce ne-a scăpat din mare, pe el osânda nu l-a lăsat să trăiască.When the islanders saw the snake hanging from his hand, they said to one another: Surely this man is a murderer: he who saved us from the sea, judgement has not let him live. Ĭarî elŭ scuturăndŭ jivina în focŭ nece ūnŭ rău nu pățì.Deci elŭ scuturîndŭ jiganïĭea în focŭ, nemică rău n’au pățitŭ.El însă a scuturat șarpele în foc și n-a pățit nimic rău.But he shook the snake off into the fire and suffered no harm. Ĭarî ei așteptà să sî înfle, și să cază de pripî mortŭ: ĭarî așteptăndŭ ei multŭ, și văzăndŭ că nu ’ĭeare fì nece ō nevoe, întoarsără-sî, șï’i zicē, că e dumnezău.Ĭară ei așteptà pre elŭ ca să să ūmfle, au să cază fără vēste mortŭ, și multŭ ei așteptîndŭ și văzîndŭ nemică nevoe la elŭ făcîndu-se, premenindŭ-se zicĭeà, că e dumnezău elŭ.Ei așteptau să se inflameze și să cadă deodată mort. Așteptând mult și privind, și văzând că nu i se întâmplă nimic rău, și-au schimbat gândul și ziceau că e un dumnezeu.They waited for him to become inflamed and suddenly fall dead. After waiting long and watching, and seeing nothing bad happen to him, they changed their minds and said he was a god. Ĭarî înn acelŭ locŭ erà sălașăle a mai marelui ōstrovului anume poplïe, carele ne prïimì pre noi, și trei zile cu ōmenie ne ōspătî.Ĭară întru ceĭea ce erà înprejurulŭ locului aceluĭea, erà sălașă ale mai marelui ōstrovului, pre nume poplïe, carele prïimindu-ne, pre noi trei zile, cu dragoste ne ōspătâ.În împrejurimile acelui loc erau 500 de sate ale mai-marelui ostrovului, pe nume Poplie, care ne-a primit și ne-a ospătat trei zile cu bunăvoință.Around that place were 500 villages belonging to the first man of the island, named Poplie, who received us and entertained us kindly for three days. Și fù tatălŭ lui poplïe cuprinsu de friguri și de vintre zăcăndŭ, la carele înntrî pavelŭ și să rugî, și puindu’șĭ măinile spre elŭ, vindecî pre elŭ.Și fù tatălŭ lui poplïe, de friguri și de vintre fïindŭ cuprinsŭ zăcē, cătră carele pavelŭ întrîndŭ și făcîndŭ rugă, puindŭ mînile preste elŭ ’l-au vindecatŭ pre dînsulŭ.Tatăl lui Poplie zăcea bolnav de friguri și de „apa trândului”, adică de dizenterie sau de hidropizie. Pavel a intrat la el, s-a rugat, și-a pus mâinile peste el și l-a vindecat.The father of Poplie lay sick with fever and with “the water of trând”, that is dysentery or dropsy. Paul went in to him, prayed, laid his hands on him and healed him. Ĭarî aceasta fïindŭ, și alțïi carïi avē nepotințe în ōstrovulŭ acela, venïĭeà și să vindecà.Deci acēstē făcîndu-se și ceĭea lalți, ceĭea ce avē boale în ōstrovŭ mergē și să tămăduĭeà.După aceasta, și ceilalți din ostrov care aveau boli veneau și se vindecau.After this, the others on the island who had illnesses came too and were healed. Carïi cu multî cinste cinstirî pre noi, și purcezăndŭ ne pusărî de ce ne trebuiĭeà.Carïi șì cu multă cinste nēu cinstitŭ pre noi, și vrîndŭ a purcēde nēu grijitŭ cēle de trēbă.Ei ne-au cinstit mult și scoteau și puneau ce era de trebuință.They honoured us greatly, and brought out and set down what was needed. Ĭarî dupî trei luni vănslămŭ cu corabïe alecsandrienēscă, carē ernase în ōstrovŭ, cărïĭea’i erà sămnulŭ dïōscori.Ĭară după trei luni, nēmŭ pornitŭ cu corabïĭea, ce au ernatŭ în ōstrovulŭ alecsandrïei, carē erà însămnată dïōscurilorŭ.După trei luni am intrat în corabie „și am iernat în ostrovul alexandresc și semnul Dioscurilor”. Așa stă în codice; celelalte două traduceri spun că corabia era din Alexandria, iernase în ostrov și purta semnul Dioscurilor.After three months we boarded a ship “and wintered in the Alexandrian island and the sign of the Dioscuri”. So the codex has it; the other two translations say that the ship was from Alexandria, had wintered at the island and bore the sign of the Dioscuri. Și sosindŭ în siracusi, rămasemŭ acolē trei zile.Și nemerindŭ la siracussa amŭ așteptatŭ zile trei.Am plutit până la Siracuza și am rămas acolo trei zile.We sailed to Syracuse and stayed there three days. De acolē încungĭurăndŭ sosimŭ în righiĭea: și preste ō zi suflăndŭ aōstru, întru a doaō zi venimŭ în potiōlŭ.Și de acolō încunjurîndŭ amŭ sosit la righiōnŭ, și preste ō zi făcîndu-se austru, a dōa zi amŭ venitŭ la potïōli.De acolo, ocolind, am ajuns la Regium; după o zi a suflat vântul de miazăzi și a doua zi am ajuns la Puteoli,From there, sailing round, we came to Rhegium; a day later the south wind blew and on the second day we reached Puteoli, Ūnde aflămŭ frațïi rugară-ne să rămănemŭ la ei șapte zile, și așà venimŭ în roma.Ūnde aflîndŭ frați nēmŭ măngăĭeatŭ spre ei, ca să rămănemŭ zile șapte, și așà la rîmŭ amŭ venit.unde am găsit frați, care ne-au rugat să rămânem la ei șapte zile. Și așa am venit la Roma.where we found brothers, who asked us to stay with them seven days. And so we came to Rome. Și de acolē auzindŭ frațïi de carele erà de noi, eșirî înnaintē noastrî pănî la trăgulŭ apiei, și pănî la trei crăcĭme, pre carïi văzăndu’i pavelŭ, dăndŭ harŭ lui dumnezău, luō hrăborïe.Și de acolò frațïi auzindŭ cēle pentru noi au eșitŭ întru întimpinarē noastră, pănă la tîrgulŭ lui apïe, și pănă la trei cîrcĭume, pre carïi văzîndŭ pavelŭ mulțămindŭ lui dumnezău, luō îndrăznire.De acolo, frații, auzind despre noi, ne-au ieșit în întâmpinare până la Târgul lui Apius și la Trei Cârciumi. Ei l-au văzut pe Pavel și au mulțumit lui Dumnezeu, iar el a prins curaj.From there the brothers, hearing of us, came out to meet us as far as the Market of Appius and the Three Taverns. They saw Paul and thanked God, and he took courage. Ĭarî dēca venimŭ în roma, sutașulŭ dēde legațïi mai marelui șirēgului, și îngăduitî fù lui pavelŭ să lăcuĭască de ūsebi, cu ūnŭ vitēzŭ carele arî păzì pre elŭ.Ĭară cîndŭ amŭ sositŭ la rîmŭ, sutașulŭ au dat pre legați celui mai mare preste oaste, ĭeară lui pavelŭ să rînduì să rămăe de osebi, înpreună cu cela ce păzïĭeà pre elŭ oștēnŭ.Când am ajuns la Roma, sutașul i-a predat pe prizonieri comandantului, iar lui Pavel i s-a îngăduit să locuiască aparte, păzit de ostași.When we came to Rome, the centurion handed the prisoners to the commander, but Paul was allowed to live by himself, with soldiers guarding him.