# The Codex of Voroneț: the shipwreck in Acts, read line by line in sixteenth-century Romanian

A Romanian manuscript copied between 1563 and 1583 tells of a storm at sea: 276 people in one ship, fourteen nights adrift, an island called Melentie. Its 249 lines can be read here as they were written, with an English rendering following along. Touch any word for its meaning.

> Și deca fu dzuo, nu cunoștiea pămăntulu. (Page 93, lines 9 and 10: “And when day came, they did not know the land.”)

The codex open at pages 16 and 17. Photograph (a heliograph) made by Socec & Teclu in Bucharest for the 1885 edition. From the copy held by the Carol I Central University Library, Bucharest (Restitutio collection; public domain).

Romanian is a Romance language that was usually written in Cyrillic letters until the 1860s. The Codex of Voroneț is counted among its oldest surviving texts. It has 85 leaves and lacks its beginning and its end. It holds the Acts of the Apostles from chapter 18, verse 14, to the close, with a gap between 18:21 and 19:6, the Epistle of James, the First Epistle of Peter and a fragment of the Second, as far as 2:9. Grigore Crețu, a teacher from Huși in eastern Romania, found it in the summer of 1871 at Voroneț monastery in Bukovina, in the north-east. He took it to Ion G. Sbiera at Cernăuți (Czernowitz), who kept it although Crețu asked for it back, and gave it to the Romanian Academy in 1883. In the Academy's library it is ms. rom. 448.

From the watermarks of its paper, the copy has been dated to between 1563 and 1583 (Alexandru Mareș). The translation is older than the copy; how much older, and where it was made, is still debated.

Below is one stretch of it, the easiest to follow: the last two chapters of Acts as far as the arrival in Rome (27:1–28:16), with Paul's voyage as a prisoner and the wreck at the island of Melentie, usually identified with Malta. It runs to 249 lines on 19 pages of the manuscript, in the transcription Sbiera published at Cernăuți in 1885.

## What this Romanian looks like

Seven habits of the text, each with examples from the passage.

- **mare, văntu, noapte, păinre**: The everyday words are Latin: sea (mare), wind (ventus), night (nox), bread (panis).
- **corabie, ostrovu, vētrila**: Many words of the ship and of the Church are Slavonic: ship, island, sail. The text was translated from a Church Slavonic book of the Apostles.
- **buînră, urulu, luînri, păinre**: An n between two vowels becomes r, often written nr: today's bună (good), unul (one), luni (months), pâine (bread). The change is called rhotacism; the Codex of Voroneț and three early psalters share it and are known as the rhotacising texts.
- **dzise, dzuo, dzile**: Dz where Romanian now has z: zise (said), ziuă (day), zile (days).
- **se nutămu, se fie**: Se stands where Romanian now has să: “that we sail”, “that it be”.
- **nutămu, trecumu, sosimu**: Past-tense verbs end in -mu where Romanian now has -răm: we sailed, we passed, we arrived.
- **dēci, vrēme, putē**: The letter ē stands for the Cyrillic ѣ, usually read “ea”.

## Acts 27:1–28:16, on the lines of the manuscript

Each block below is one page of the manuscript, with its number and its numbered lines. Above every line stand the Cyrillic letters as Sbiera printed them, with no spaces between words, as in the manuscript. Words broken at the end of a line are broken there too.

The English translation of the verse being read appears alongside the text. Tap a word to see its meaning and origin; the words explained in the list have a dotted underline. Letters in round brackets were added by Sbiera. The small numbers between words are the verses. The ship on the chart moves as the reading goes on.

Names are spelled as in the codex. The dotted line between Crete and Malta only joins the two ends: the text does not say where the ship was driven. The port of departure is not named in these chapters; the ones before place Paul at Caesarea.

### LXXXII · page 82 of the manuscript

13. Și ca giudecatu [veînreri a 7. sîptămănă]  
14. fu se nutămu noi înntru Italia,  

### LXXXIII · page 83 of the manuscript

1. pridădiră Pavelu și alții  
2. oarecarii fugli sutașu-  
3. lui celuia ce’i era numele  
4. Iuliu, gloateei sevastiia-  
5. sca. Și înntrămu înntru curabia  
6. Adramitēscă. Vrēmu se nu-  
7. tămu întru locurele (A)siești.  
8. Văînslămu, și era cu nnoi Aristar-  
9. hu Machid(o)nēnulu di în Solunu.  
10. Iară întru altă sosimu întru Si-  
11. donu. Omuiubire Iulie lu  
12. Pavelu făcea, dzise cătră so-  
13. ți(i) ce era merși, prileji-  
14. re se’i nemerēscă. Dēci de aco-  

### LXXXIV · page 84 of the manuscript

1. lo văînslămu și trecumu în Chi-  
2. pru, derepce era văntulu într’a-  
3. lēnu. Gerurē Chilichiască  
4. și Pamfiliiasca nutămu.  
5. Dēci deștiînnsemu înntru Mir(a)  
6. Lichiiasca, și acie află su-  
7. tașulu corabie Alecsăndrēscă  
8. cē ce nuta întru Italia,  
9. și puse-nă înntru ia. Înntru multe  
10. dzile căteliînru nutăndu,  
11. abia fumu înntru Ch(ni)du,  
12. că nu nă lăsa noi văntulu. Dē-  
13. ci nutămu în Critu, și ce-  
14. iea diînntru Salmonu abia alē-  

### LXXXV · page 85 of the manuscript

1. semu margirē. Dēci veînrimu  
2. în loculu cela ce se chieamă Bu-  
3. ra-pristaniște, iuo e aproa-  
4. pe de cetatiea Lasieei. Și mul-  
5. tă vrēme trecu, fiindu săblaz-  
6. n(ă) nutariei, derepce po-  
7. stulu era amu veînritu, și  
8. se ruga Pavelu, grăiiea loru:  
9. Bărbați! vădzu, cumu cu înpu-  
10. tare și cu multă deșer-  
11. ție nu numai tarului  
12. și corabieei, ce și sufle-  
13. teloru noastre va se fie nuta-  
14. rē. Sutașulu crămacii și  

### LXXXVI · page 86 of the manuscript

1. nafticii asculta mai vră-  
2. tosu de cēliea de Pavelu grăite-  
3. le. Nu buînră pristaniște că-  
4. tră ernare, corabnicii sfă-  
5. tuiră-se, cumu se văînsledze de a-  
6. cie, doară voru putiea cumuva a-  
7. giuînnge în Finichiiea, cumu se er-  
8. nieadze în pristaniștē Critului,  
9. ce căuta spre Liva și cătru  
10. Horu. Suflă Austrulu; părē-lă  
11. că voia sa voru nemeri. Dēci  
12. luară vētrila și veînreră înn-  
13. tru Critu. Nu amănatu  
14. elu, mai suflă protivni-  

### LXXXVII · page 87 of the manuscript

1. cu văntu, cela ce’i e numele  
2. Vrocnidonu. Și răpită fu  
3. corabia de nu putē se pro-  
4. tiviească-se văntului; dēderă-  
5. se, și purtați eramu, și  
6. cursemu pre lăîngă u ostro-  
7. vu, cela ce se chiamă Clavdii,  
8. și abiiea putumu țiînrē co-  
9. rabiiea. E lu luomu, agiutoriu  
10. aibăndu, corabiile, teme-  
11. măndu-se, cumu se nu cadză în Sir-  
12. tu, spăndzurară vētrila,  
13. și așa purtați eramu.  
14. Foarte vihoriți noi, de-  

### LXXXVIII · page 88 of the manuscript

1. măînrēța lepădare făcea, și  
2. a treia dzi cu ale (noastre) măînru  
3. vētrila corabiiei lepădă-  
4. mu, și nece soarele, nece stiea-  
5. lele se iviră în multe dzile.  
6. și cădzu frigu nu puținu.  
7. Dēci după acea luo-se nădējdiea  
8. toată a noastră, cumu se nă măn-  
9. tuimu noi. Și multu  
10. nemăîncați fumu. Atun-  
11. ce stătu Pavelu priîn mij-  
12. locu de ei și dzise: O băr-  
13. bați! cădē-se se ascultați  
14. meînre, cumu se nu văînslați  

### LXXXIX · page 89 of the manuscript

1. diînntru Critu și se nă izbi-  
2. mu dosădirē aceasta și de-  
3. șerție. Și acmu rogu-vă,  
4. biînre se sufletați, lepă-  
5. darē sufleteloru nece urulu  
6. nu va fi diîntru voi, numai  
7. corabia. Că înntru ceasta  
8. noapte ’mi stătu înrainte  
9. înngerulu celuiea ce’i slujescu,  
10. de’mi grăi: Nu te tēme, Pavle!  
11. că înraintiea lu chiesariu ’ți  
12. se cade se stai, și adecă dă-  
13. rui ție dumnedzeu toți căți noa-  
14. tă cu tiînre. Dēci cute-  

### XC · page 90 of the manuscript

1. dzați, bărbați, că credzu lu  
2. dumnedzeu, că așa va fi, înn ce chi-  
3. pu dzisă’mi fu. Întru ostro-  
4. vu oarecarele cade-se noa-  
5. o se cădemu. Și ca a patra-  
6. sprădzēce noapte fumu  
7. purtați noi întru gerure,  
8. și în miadză noapte păru co-  
9. rabniciloru că se apro-  
10. piară la vriu o margire,  
11. și măsurară geînrurē și  
12. aflară 20 de stăînjeni. Pu-  
13. ținelă se mutară; dēci mă-  
14. surară rutesu și aflară  

### XCI · page 91 of the manuscript

1. 15 stăînjeni. Temē-se, se nu  
2. cumuva cădemu în loculu cela  
3. di înrainte, și diîn nasulu  
4. corabieei lepădară 4 că-  
5. tuși. Rugamu-nă dzu-  
6. o se fie. E corabnicii cein-  
7. du să fugă diîn corabie,  
8. spăndzurară luînntriea în mare,  
9. cu părēre că diîn nasu vremu  
10. cătuși tiînnde. Dēci dzi-  
11. se Pavelu sutașului și  
12. voiniciloru: Se nu lăcui-  
13. re aceștiea în corabie, voi a vă  
14. măntui nu puteți. Și  

### XCII · page 92 of the manuscript

1. atunce voinicii tăieară fu-  
2. înrē luînntrișoareei, și lă-  
3. sară ia se cadză. Păînră vrē  
4. dzuo se fie, ruga’i Pave-  
5. lu toți se preemēscă hrană,  
6. grăiiea: Patrusprădzēce dzile  
7. săntu astă dzi de căndu  
8. așteptați nemăîncați  
9. prebăndindu, nemică pree-  
10. mitu. Dēci regu voi se lu-  
11. ați hrană, iaste amu cătră  
12. a voastră mantuire, și ne-  
13. ce uruia de voi păru diîn ca-  
14. pu nu’i va cădē. Dzicăndu  

### XCIII · page 93 of the manuscript

1. așa, luo păinre și bl(a)goda-  
2. ri dumnedzeu între toți; frăînn-  
3. se și înncepu a măînca. Măîn-  
4. găiară-se toți; dēci șie ei  
5. luară piște. Era în corabie  
6. 276 de suflete; sătu-  
7. rară-se de măîncare și iușira-  
8. ră corabia; lepădară grăulu  
9. în mare. Și deca fu dzuo, nu  
10. cunoștiea pămăntulu; și săînru  
11. oarecarele socotiiea aibăndu  
12. ariră, înntr’ănsu svetuiră-se,  
13. se putieare iaste, se scoață  
14. corabia. Și anchira adu-  

### XCIV · page 94 of the manuscript

1. rară și lepădară întru mare, de-  
2. preură slăbiră fuînrile căr-  
3. meloru; dēci rădicară vētri-  
4. la și sufla ventișoru, și  
5. văslămu la margiri. Dēci  
6. cădzumu în locu cu năsipu,  
7. lăsară corabiiea; și nasulu amu  
8. opri-se și stătu nelegă-  
9. înrată, iară cărma flăngē-  
10. se de grēța undeloru. E svētulu  
11. voiniciloru fu, cumu se uci-  
12. gă fuglii, se nu neștiînre  
13. noate, se scape. Iară suta-  
14. șulu vrē se petrēcă Pavelu, și  

### XCV · page 95 of the manuscript

·. [sîmbătă a 7. săptămănă; în ḑilele acēlē măntuiți.] [lucrarea]  
1. apără svētulu loru. Dzise celo-  
2. ra ce potu nuta, și sări-  
3. ră ainte la margiînri, ia-  
4. ră alții amu spre scăînndurē-  
5. le, iară urii spre va(se) de cora-  
6. bie. Și așa fu a se toți  
7. măntui spre pămăînntu.  
8. Măntuiți fură ceiea de Pavelu  
9. diîn corabie. Atunce înnțelē-  
10. seră, ostrovulu că Melentie’i  
11. e numele. Și varvarii fă-  
12. cea nu puțină noao miloste-  
13. nie. Apriînnseră focu și  
14. făgăduiră toți noi, derep-  
·. [sfrășitūlū veînreriei]  

### XCVI · page 96 of the manuscript

1. ce era ploae și frigu. Gră-  
2. mădi Pavelu vițe de vie mul-  
3. te, de le puînrē spre focu.  
4. O năpărcă diîn căldură eși  
5. și mucică măînra lui. Dēci de-  
6. ca vădzură varvarii spăndzu-  
7. răndu șarpele de măînra lui,  
8. grăiia urulu cătră alaltu:  
9. totu ucigătoriu iaste  
10. omulu acesta, cela ce măn-  
11. tui noi de mare; osănda  
12. a vie nu lu lăsă. E elu scu-  
13. tură șarpele în focu,  
14. și nu chinui nemică reu.  

### XCVII · page 97 of the manuscript

1. E ei aștepta elu că se va apriînn-  
2. de și va cădē de năprasnă  
3. mortu. De multe acela a-  
4. șteptăndu lu și prăvindu, și  
5. nemică reu întru elu n’au  
6. fostu, prēfēceră-se,  
7. înndoiră-se și grăiiea, dumnezeu  
8. acela a fi. Și diînpregiurulu  
9. locului aceluia era 500 sate  
10. înntăiulu(i) ostrovului ce’i era  
11. numele Popliiea, carele  
12. preimi noi, și înn trei dzi-  
13. le soțu cu măînndrie nă uspă-  
14. tă. Dēci fu tatălu lu Poplie  

### XCVIII · page 98 of the manuscript

1. de miață și de apa trăndu-  
2. lui lăînngedu. Dēci Pavelu  
3. înntră cătră elu, și se rugă,  
4. spri înnsu puse’și măînrule sale,  
5. și vendecă elu. Aceasta  
6. fu, și alalți ciînre avē lăînn-  
7. gedzi înntru ostrovu,  
8. urdira și se veînndeca, cei  
9. ce și cu multe ciînsti  
10. ciînnstiră noi și scotiea  
11. de’i puînrē ce era spre opu.  
12. Dēci după trei luînri înn-  
13. trămu înntru corabie și  
14. ernămu înntru ostrovulu Ale-  

### XCIX · page 99 of the manuscript

1. csăndrescu și parasima  
2. Dioscoru. Și văînslămu-  
3. nă întru Siracusia. Dēci pre-  
4. băndi înn trei dzile. De acie  
5. încungiurămu și viînremu  
6. înntru Righia, și după o dzi  
7. suflă Austru, a doao dzi  
8. viînremu întru Potiolu,  
9. iuo aflămu frații și ru-  
10. gați f(u)mu de ei se lăcui-  
11. mu în 7 dzile și așa verimu  
12. înntru Rimu. Și acie fra-  
13. ții audziră de noi și eși-  
14. ră întru tăînpirulu nostru păîn-  

### C · page 100 of the manuscript

1. ră la trăgulu Apieei și Trei  
2. Cărmari. Ei vădzură Pavelu și  
3. blagodariră dumnedzeu, și pre-  
4. emi cutedzare. Și deca  
5. viînremu înntru Rimu, suta-  
6. șulu pridădi fuglii lu vo-  
7. ivodu, e lu Pavelu dzise, se  
8. prebăndēscă de siînre, ferin-  
9. du lu elu voinicii.  

## How much needed looking up

The passage has 1,088 words. The list below explains 213 of them, in all their forms: 582 occurrences, or 53% of the text.

## The same story in three translations: the codex, 1648 and 1688

Beside the text of the codex, Sbiera printed the same verses from the Bălgrad New Testament (Alba Iulia, 1648) and from the Bucharest Bible (1688), in his own Latin-letter transcription. The codex translates a Church Slavonic book of the Apostles whose exact model is not known. The Bălgrad New Testament was made chiefly from Theodore Beza's Latin version, compared with the Greek text, the Vulgate, the Slavonic Bible of Ostrog and Gáspár Károlyi's Hungarian Bible. For the New Testament, the Bucharest Bible took over most of the Bălgrad text, revised by the brothers Radu and Șerban Greceanu.

The differences show best in the things on board:

| The thing | The codex | 1648 | 1688 |
|---|---|---|---|
| the anchors (Acts 27:29) | cătuși | mățe | fïară |
| the front of the ship (Acts 27:41) | nasulu | pisculŭ | pisculŭ |
| what they threw into the sea (Acts 27:38) | grăulu | hrana | hrana |
| the storm wind (Acts 27:14) | Vrocnidonu | ev̄roclidonŭ | viforulŭ lui evrosŭ |
| what they throw out on the third day (Acts 27:19) | vētrila | unēltele | ūnēltele |
| the weather, after the days without sun (Acts 27:20) | frigu | vicolŭ | viforŭ |
| the sea they drift on (Acts 27:27) | gerure | adria | adrïĭea |
| the name of the island (Acts 28:1) | Melentie | militŭ | meletì |
| the snake (Acts 28:3) | năpărcă | vipere | vipere |
| the fever of Poplie's father (Acts 28:8) | miață | friguri | friguri |
| the Three Taverns, on the road to Rome (Acts 28:15) | Trei Cărmari | trei crăcĭme | trei cîrcĭume |
| the man guarding Paul (Acts 28:16) | voinicii | vitēzŭ | oștēnŭ |

### Acts 27:1

- Codex of Voroneț: Și ca giudecatu fu se nutămu noi înntru Italia, pridădiră Pavelu și alții oarecarii fugli sutașului celuia ce’i era numele Iuliu, gloateei sevastiiasca.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dēca fù rănduitî noaō să vănslămŭ în Italïĭea, dēderî pre pavelŭ și pre alți legațŭ sutașului, anume Iulie de în șirēgulŭ înpăratului.
- Bucharest, 1688: Ĭară după ce s’au alesŭ ca să mērgemŭ noi în ïtalïĭea, dà pre pavelŭ și pre alțïi oare carïi legați la ūnŭ sutașŭ pre nume ïulïe, alŭ cētei sevastisŭ.
- In English: And when it was decided that we should sail for Italy, they handed Paul and some other prisoners over to a centurion named Julius, of the Sebastian, that is Augustan, cohort.

### Acts 27:2

- Codex of Voroneț: Și înntrămu înntru curabia Adramitēscă. Vrēmu se nutămu întru locurele (A)siești. Văînslămu, și era cu nnoi Aristarhu Machid(o)nēnulu di în Solunu.
- Bălgrad, 1648: Și suindu-ne în corabïĭea de în adramiteĭu, vrăndŭ să vănslămŭ pre lăngî țănutulŭ asieĭ, ne slobozimŭ, fïindŭ cu noi aristarhŭ machedonŭ de în solunŭ.
- Bucharest, 1688: Și întrîndŭ în corabïe dela adramitŭ vrîndŭ să mērgă la locurile lui dela asïĭea, purcēsemŭ fïindŭ înpreună cu noi, arestarhu machidonēnul dela solonŭ.
- In English: We boarded a ship of Adramyttium. We meant to sail for the places of Asia. We set out, and with us was Aristarchus, a Macedonian from Thessalonica.

### Acts 27:3

- Codex of Voroneț: Iară întru altă sosimu întru Sidonu. Omuiubire Iulie lu Pavelu făcea, dzise cătră soți(i) ce era merși, prilejire se’i nemerēscă.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî a doaō zi agĭunsemŭ în sidona, ĭarî Iulïe cu mare cinste țïindŭ pre pavelŭ, îngăduì să mērgî la priĭeatini să’lŭ grijascî.
- Bucharest, 1688: Și adōa zi nēmŭ pogorîtŭ la sidōnŭ, și cu ĭubire omenēscă ïulïe lui pavelŭ arătîndu-se, poruncì la prïĭeateni mergîndŭ să’l grijască.
- In English: The next day we reached Sidon. Julius treated Paul kindly: he told the companions who had gone that he should be cared for.

### Acts 27:4

- Codex of Voroneț: Dēci de acolo văînslămu și trecumu în Chipru, derepce era văntulu într’alēnu.
- Bălgrad, 1648: Și de acolò purcezăndŭ vănslămŭ în chipru, pentru că ne erà vănturele înprotivî.
- Bucharest, 1688: Și de acolō purcegîndŭ amŭ trecutŭ pre suptŭ chiprosŭ, pentru că vînturile erà înpotrivă.
- In English: From there we put to sea and crossed to Cyprus, because the wind was against us.

### Acts 27:5

- Codex of Voroneț: Gerurē Chilichiască și Pamfiliiasca nutămu. Dēci deștiînnsemu înntru Mir(a) Lichiiasca,
- Bălgrad, 1648: Și mērsemŭ pre marē chilichïei și pamfiliei, sosimŭ în mvra ōrașulŭ lichiei.
- Bucharest, 1688: Și genunē cē despre chilichïĭea și panfilïĭea trecîndu-ō, nēmŭ pogorîtŭ la mira lichïei.
- In English: We crossed the deep off Cilicia and Pamphylia and came down to Myra, in Lycia.

### Acts 27:6

- Codex of Voroneț: și acie află sutașulu corabie Alecsăndrēscă cē ce nuta întru Italia, și puse-nă înntru ia.
- Bălgrad, 1648: Și acolò aflăndŭ sutașulŭ ō corabie dela alecsandrïĭea vănslăndŭ în Italiĭea, ne băgî într’ănsa.
- Bucharest, 1688: Și acolō aflîndŭ sutașulŭ corabïe alecsandrinēscă, mergîndŭ în ïtalïĭea, nēu băgatŭ pre noi într’însa.
- In English: There the centurion found a ship of Alexandria bound for Italy and put us aboard.

### Acts 27:7

- Codex of Voroneț: Înntru multe dzile căteliînru nutăndu, abia fumu înntru Ch(ni)du, că nu nă lăsa noi văntulu. Dēci nutămu în Critu, și ceiea diînntru Salmonu
- Bălgrad, 1648: Ĭarî în multe zile vănslăndŭ cătinelŭ, și abiĭea sosimŭ lăîngî cnida, ne lăsăndŭ pre noi văntulŭ, vănslămŭ în critŭ lăîngî Salmōnŭ.
- Bucharest, 1688: Și în cîtevà zile începuĭu mergîndŭ, și abïĭeà sosindŭ spre senidōsŭ ne lăsîndŭ pre noi vîntulŭ amŭ trecutŭ pre lîngă critŭ despre salmoni.
- In English: For many days we sailed slowly and barely reached Cnidus, for the wind would not let us on. Then we sailed for Crete, and in the parts off Salmone

### Acts 27:8

- Codex of Voroneț: abia alēsemu margirē. Dēci veînrimu în loculu cela ce se chieamă Bura-pristaniște, iuo e aproape de cetatiea Lasieei.
- Bălgrad, 1648: Și abiĭea trecăndŭ pre lăngî ĭea, venimŭ la ūnŭ lōcŭ ce’lŭ chïamî vadŭ bunŭ, de carele erà aproape ōrașulŭ lasiei.
- Bucharest, 1688: Și abïĭeà abătîndu-ne de la ĭea, venit’amŭ la ūnŭ locŭ oarecarele ce să chïemà bune vaduri, lîngă care aproape erà cetatē laséa.
- In English: we could barely make out the shore. Then we came to the place called Good Haven, near the city of Lasea.

### Acts 27:9

- Codex of Voroneț: Și multă vrēme trecu, fiindu săblazn(ă) nutariei, derepce postulu era amu veînritu, și se ruga Pavelu,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî multî vrēme trecăndŭ, și fïindŭ vănslarē cu perire, pentru că șì postulŭ trecuse: îndemnà’i pavelŭ.
- Bucharest, 1688: Și cîtăva vrēme trecîndŭ, și fïindŭ mērgerē pre apă cu primejdïe, pentrucă șì postulŭ trecuse, îni învățà pavelŭ.
- In English: Much time had passed and sailing had become dangerous, for the fast had now come; and Paul pleaded,

### Acts 27:10

- Codex of Voroneț: grăiiea loru: Bărbați! vădzu, cumu cu înputare și cu multă deșerție nu numai tarului și corabieei, ce și sufleteloru noastre va se fie nutarē.
- Bălgrad, 1648: Grăindŭ lōrŭ, bărbațilorŭ, văzŭ că cu dosadî, și cu multî pagubî, nu numai a povărăei și a corabïei, ce șì capetelorŭ noastre va să fïe vănslarē.
- Bucharest, 1688: Zicîndŭ lorŭ bărbați văzu că cu dosadă și multă pagubă nu numai a povărïi și a corabïei, ce șì a sufletelorŭ noastre va fì mērgerē.
- In English: saying: Men! I see that this voyage will bring trouble and great loss, not only to the cargo and the ship, but to our lives as well.

### Acts 27:11

- Codex of Voroneț: Sutașulu crămacii și nafticii asculta mai vrătosu de cēliea de Pavelu grăitele.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî sutașulŭ pre crămacĭŭ și pre corăbïïearĭu ascultà mai vărtosŭ de cătŭ cuvintele lui pavelŭ.
- Bucharest, 1688: Ĭară sutașulŭ de cărmacĭu și de corăbïĭeari ascultà mai multŭ, de cîtŭ cēlē ce să grăiĭeà de pavelŭ.
- In English: But the centurion listened to the helmsman and the seaman more than to what Paul said.

### Acts 27:12

- Codex of Voroneț: Nu buînră pristaniște cătră ernare, corabnicii sfătuiră-se, cumu se văînsledze de acie, doară voru putiea cumuva agiuînnge în Finichiiea, cumu se ernieadze în pristaniștē Critului, ce căuta spre Liva și cătru Horu.
- Bălgrad, 1648: Și ne fïindŭ vadulŭ bunŭ a ernà mulți făcē sfatŭ să purceazî șì de acolē, cumŭ dēre putē să agĭungì în finichiĭea să ernēze la vadulŭ crituluĭ, carele cautî cătrî liva și cătrî horŭ.
- Bucharest, 1688: Și netocmitŭ bine fïindŭ vadulŭ de ernatecŭ, mai mulți făcură sfatŭ să purcēză șì de acolō, ca de vorŭ putē ajungîndŭ la finica să ernēze, vadulŭ critului văzîndŭ ce ĭeaste spre amïază zi, și spre hōrŭ.
- In English: As the harbour was not fit for wintering, the sailors agreed to leave it, in the hope of somehow reaching Phoenix and wintering there, a harbour of Crete that looks toward the winds called Liva and Hor.

### Acts 27:13

- Codex of Voroneț: Suflă Austrulu; părē-lă că voia sa voru nemeri. Dēci luară vētrila și veînreră înntru Critu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî suflăndŭ austru, părăndu-le lōrŭ, că vorŭ isprăvì voĭea lōrŭ lăsăndu-sî de în assonŭ vănslarî în crvtŭ.
- Bucharest, 1688: Ĭară bătîndŭ austrulŭ părîndu-le că au nemeritŭ sfatulŭ lorŭ lăsîndŭ pre ason mergē spre critŭ.
- In English: The south wind began to blow; they thought they would have their way. They took up the sail and came to Crete.

### Acts 27:14

- Codex of Voroneț: Nu amănatu elu, mai suflă protivnicu văntu, cela ce’i e numele Vrocnidonu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî nu preste multî vrēme să lovì întru ĭea văntŭ cu vihorŭ, carele se chïamî ev̄roclidonŭ.
- Bucharest, 1688: Ĭară nu după multă vrēme lōvì asupra ei vîntŭ cela ce’i zicŭ tifonicōs, ce să chïamă viforulŭ lui evrosŭ.
- In English: Not long after, a contrary wind blew, the one called Vrocnidon.

### Acts 27:15

- Codex of Voroneț: Și răpită fu corabia de nu putē se protiviească-se văntului; dēderăse, și purtați eramu,
- Bălgrad, 1648: Și răpì corabïĭea și neputăndŭ mērge spre văntŭ, slobozirî-ō văntului și ne ducē.
- Bucharest, 1688: Și hrăpindu-se cōrabïĭea, și neputîndŭ să stē înpotriva vîntului, slobozindu-ne ne ducēmŭ.
- In English: The ship was seized and could no longer stand against the wind; we gave way and were carried along.

### Acts 27:16

- Codex of Voroneț: și cursemu pre lăîngă u ostrovu, cela ce se chiamă Clavdii, și abiiea putumu țiînrē corabiiea.
- Bălgrad, 1648: Și ducăndu-ne într’unŭ ōstrovŭ micŭ ce să chïamà clavdie, abïĭea ō putumŭ apucà luntrē.
- Bucharest, 1688: Și la ūnŭ ōstrovŭ oare carele supuindu-ne, ce să chemà clavdisŭ, abïĭeà amŭ pututŭ de am prinsŭ barca.
- In English: We ran past an island called Clavdii and could barely hold the ship.

### Acts 27:17

- Codex of Voroneț: E lu luomu, agiutoriu aibăndu, corabiile, tememăndu-se, cumu se nu cadză în Sirtu, spăndzurară vētrila, și așa purtați eramu.
- Bălgrad, 1648: Carē trăgăndu-ō în corabie, cu măestrie agĭutorà-se înpregĭurăndŭ corabïĭea, temăndu-ne să nu caḑî în vr’unŭ lōcŭ cu năroĭu, slobozirî vētrilele și așĭeà mergē.
- Bucharest, 1688: Carē rădicîndu-ō cu ajutorĭuri să trebuĭeà încingîndŭ corabïĭea, și temîndu-se ca să nu cază în sōrbu, slobozindŭ vētrila așà să purtà.
- In English: “And we took it, having help, the ships”: so the codex has it. Fearing they would fall into the Syrtis, they lowered the sail and so we were carried along. The other two translations say that they hauled the boat up and girded the ship.

### Acts 27:18

- Codex of Voroneț: Foarte vihoriți noi, demăînrēța lepădare făcea,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî aruncăndu-ne farte tare de vicolŭ, a doaō zi făcurî pagubî.
- Bucharest, 1688: Și vîrtosŭ viforîndu-ne noi a doaō zi lepădare făcē.
- In English: As we were hard beaten by the storm, in the morning they threw things overboard,

### Acts 27:19

- Codex of Voroneț: și a treia dzi cu ale (noastre) măînru vētrila corabiiei lepădămu,
- Bălgrad, 1648: Și a treĭea zi noi cu mănile noastre lepădămŭ unēltele corabïei.
- Bucharest, 1688: Și a treĭea zi cu mînile noastre ūnēltele corabïei amŭ lepădatŭ.
- In English: and on the third day we threw out the ship's sail with our own hands.

### Acts 27:20

- Codex of Voroneț: și nece soarele, nece stiealele se iviră în multe dzile. și cădzu frigu nu puținu. Dēci după acea luo-se nădējdiea toată a noastră, cumu se nă măntuimu noi.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî căndŭ nu s’are arătà nece soarele nece stēlele în multe zile, și fïindŭ vicolŭ mare, dēcïi să luase toatî nădējdē vïețïi noastre.
- Bucharest, 1688: Nici soarele nici stēlele văzîndu-se preste multe zile, și viforŭ nu puținŭ fïindu-ne asupră, deci să luase toată nădējdē de a ne mîntuì noi.
- In English: For many days neither the sun nor the stars appeared, and a hard cold set in. After that all our hope of being saved was taken away.

### Acts 27:21

- Codex of Voroneț: Și multu nemăîncați fumu. Atunce stătu Pavelu priîn mijlocu de ei și dzise: O bărbați! cădē-se se ascultați meînre, cumu se nu văînslați diînntru Critu și se nă izbimu dosădirē aceasta și deșerție.
- Bălgrad, 1648: Și flămănzindŭ multŭ, atuncē stăndŭ pavelŭ în mijloculŭ lōr, zise, au vrutŭ trebuì ō bărbaților ascultăndŭ pre mine să nu purcēdemŭ de în critŭ, și a încungĭurà aceastî dosadî și pagubî.
- Bucharest, 1688: Și multă flămînzïe fïindŭ, atuncē stîndŭ pavelŭ în mijlocul lōrŭ zise, cădē-se ō bărbațilorŭ ascultîndŭ pre mine, să nu purcēdemŭ dela critŭ, și a dobîndì dosada aceasta și paguba.
- In English: We had long gone without food. Then Paul stood among them and said: O men! you should have listened to me and not sailed from Crete; we would have been spared this trouble and loss.

### Acts 27:22

- Codex of Voroneț: Și acmu rogu-vă, biînre se sufletați, lepădarē sufleteloru nece urulu nu va fi diîntru voi, numai corabia.
- Bălgrad, 1648: Ĭatî șì acumŭ rōgŭ pre voi, să fițŭ cu inimî bunî, că perire nu va fì nece a unui sufletŭ de ìn voi, ce numai corabïi.
- Bucharest, 1688: Și acum învățŭ pre voi a fì cu bună voe, pentru că lepădare de sufletŭ nici ūna nu va fì dentru voi afară denŭ corabïe.
- In English: And now I ask you to take heart: not one of you will lose his life, only the ship will be lost.

### Acts 27:23

- Codex of Voroneț: Că înntru ceasta noapte ’mi stătu înrainte înngerulu celuiea ce’i slujescu,
- Bălgrad, 1648: Că’mi stătù înnainte într’aceastî noapte îngerulŭ lui dumnezăŭ alŭ căruĭea săntŭ eu, căruĭea’i șì slujescu.
- Bucharest, 1688: Pentru că au venitŭ la mine în noaptē aceasta îngerulŭ lui dumnezău, alŭ căruĭea sîntŭ, căruĭea șì slujăscŭ.
- In English: For this night there stood before me the angel of the One I serve

### Acts 27:24

- Codex of Voroneț: de’mi grăi: Nu te tēme, Pavle! că înraintiea lu chiesariu ’ți se cade se stai, și adecă dărui ție dumnedzeu toți căți noată cu tiînre.
- Bălgrad, 1648: Zicăndŭ, nu te tēme pavle, înnaintē înpăratului trebue să stai, și ĭatî, dăruit’au ție dumnezău pre tōți carïi vănslî cu tine.
- Bucharest, 1688: Zicîndŭ nu te tēme pavle, la chesarĭu trebue a stà tu de față, și ĭată ’ț’au dăruitŭ țïe dumnezău, pre toți ceĭea ce mergŭ cu tine.
- In English: and said to me: Do not be afraid, Paul! you must stand before Caesar; and see, God has given you all who sail with you.

### Acts 27:25

- Codex of Voroneț: Dēci cutedzați, bărbați, că credzu lu dumnedzeu, că așa va fi, înn ce chipu dzisă’mi fu.
- Bălgrad, 1648: Dereptŭ acēĭea fițĭ cu inimî bunî bărbațilōrŭ, creḑŭ lui dumnezău că așĭeà va fì cumŭ ’mi-au grăitŭ mie.
- Bucharest, 1688: Pentru acēĭea fiți cu bunŭ suflet bărbaților, pentru că crezu în dumnezău, că așà va fì în ce chip ’mï-au grăitŭ mïe.
- In English: So take courage, men, for I believe God that it will be just as I was told.

### Acts 27:26

- Codex of Voroneț: Întru ostrovu oarecarele cade-se noao se cădemu.
- Bălgrad, 1648: Și într’unŭ ōstrovŭ trebuĭeasce noaō să cădemŭ.
- Bucharest, 1688: Și la ōare care ōstrov trebue să cădemŭ noi.
- In English: We must run upon some island.

### Acts 27:27

- Codex of Voroneț: Și ca a patrasprădzēce noapte fumu purtați noi întru gerure, și în miadză noapte păru corabniciloru că se apropiară la vriu o margire,
- Bălgrad, 1648: Și venindŭ a patrasprăḑēce noapte, vănslăndŭ noi în adria, pre la mïazî noapte, le părù corabiĭearilōrŭ că să apropiè la vr’unŭ țănutŭ.
- Bucharest, 1688: Și dēca a patrusprăzēce noa(p)te să făcù, pornindu-ne noi în adrïĭea, la mïezul nopțïi socotïĭeà corăbïĭearïi a să apropïĭeà de ei oare care țară.
- In English: On the fourteenth night that we were carried over the deep, about midnight, the sailors thought they were drawing near some shore,

### Acts 27:28

- Codex of Voroneț: și măsurară geînrurē și aflară 20 de stăînjeni. Puținelă se mutară; dēci măsurară rutesu și aflară 15 stăînjeni.
- Bălgrad, 1648: Și slobozindŭ măsura aflarî stănjăni doaōzeci, și mai mērsărî puținelŭ, și ĭarî slobozindu măsura, cincisprăzēce stăînjăni.
- Bucharest, 1688: Și cercîndŭ aflară stînjăni, 20, și puținelŭ depărtîndu-se, și ĭarășĭ slobozindŭ af(l)ară stînjăni cincisprăzēce.
- In English: and they sounded the deep and found 20 fathoms. They moved on a little, sounded again and found 15 fathoms.

### Acts 27:29

- Codex of Voroneț: Temē-se, se nu cumuva cădemu în loculu cela di înrainte, și diîn nasulu corabieei lepădară 4 cătuși. Rugamu-nă dzuo se fie.
- Bălgrad, 1648: Temăndu-sî să nu cumvà cazî în vr’unŭ lōcŭ prundosŭ, de în piscŭ aruncăndŭ patru mățe pohtiĭeá să fie zuō
- Bucharest, 1688: Și temîndu-ne ca nu cîndai în lōcuri aspre să cădemŭ, denŭ fundŭ aruncîndŭ patru fïară, să rugà să să facă zïō.
- In English: Fearing we might strike the place ahead, they dropped four anchors from the nose of the ship. We prayed for day to come.

### Acts 27:30

- Codex of Voroneț: E corabnicii ceindu să fugă diîn corabie, spăndzurară luînntriea în mare, cu părēre că diîn nasu vremu cătuși tiînnde.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî corăbïĭearïi să ispitiĭeà să fugî de în corabie, și slobozirî luntrița în mare, pre suptŭ cumpătŭ cumŭ arî vrē să sloboazî mățele de în piscŭ.
- Bucharest, 1688: Și corăbïĭearïi cercîndŭ să fugă denŭ vas, și slobozindŭ barca în mare, cu prilejŭ adecă, că denŭ piscŭ vor să întinză fïară.
- In English: But the sailors, seeking to flee the ship, lowered the boat into the sea, on the pretext of laying out anchors from the nose.

### Acts 27:31

- Codex of Voroneț: Dēci dzise Pavelu sutașului și voiniciloru: Se nu lăcuire aceștiea în corabie, voi a vă măntui nu puteți.
- Bălgrad, 1648: Zise dereptŭ acēĭea pavelŭ sutașului și vitējilōrŭ, să nu vor rămănē aceștē în corabïe, voi nu vețĭ putē măntuì-vî.
- Bucharest, 1688: Zise pavelŭ sutașului, și ōștēnilorŭ de nu vorŭ rămînĭeà aceștē în vas voi să scăpați nu vețĭ putĭeà.
- In English: Then Paul said to the centurion and the soldiers: Unless these men stay in the ship, you cannot be saved.

### Acts 27:32

- Codex of Voroneț: Și atunce voinicii tăieară fuînrē luînntrișoareei, și lăsară ia se cadză.
- Bălgrad, 1648: Atunci vitējïi tăĭeară funile luntrei și ō lăsarî să cazî.
- Bucharest, 1688: Atuncē ōștēnïi tăĭară funile barcïi, și ō lăsară pre ĭea de căzù.
- In English: Then the soldiers cut the ropes of the little boat and let it fall.

### Acts 27:33

- Codex of Voroneț: Păînră vrē dzuo se fie, ruga’i Pavelu toți se preemēscă hrană, grăiiea: Patrusprădzēce dzile săntu astă dzi de căndu așteptați nemăîncați prebăndindu, nemică preemitu.
- Bălgrad, 1648: Și într’acēĭea făcăndu-sî zuō, pavelŭ rugà pre tōți să mănănce bucate, zicăndŭ, că’i a patrasprăzēcē zi astăzi de căndŭ așteptăndŭ, trăimŭ nemăncațĭ, și nemică luînndŭ.
- Bucharest, 1688: Ĭară pănă ūnde vrĭeà să să facă zïō, rugà pavelŭ pre toți, să ĭea de mîncatŭ zicîndŭ, patrusprăzēce zile astăzi așteptîndŭ nemîncați sîntețĭ nemică gustîndŭ.
- In English: Until day was about to break, Paul begged them all to take food, saying: Today is the fourteenth day that you have waited without eating, having taken nothing.

### Acts 27:34

- Codex of Voroneț: Dēci regu voi se luați hrană, iaste amu cătră a voastră mantuire, și nece uruia de voi păru diîn capu nu’i va cădē.
- Bălgrad, 1648: Dereptŭ acēĭea rōgŭ pre voi să luați bucate, că aceasta ĭeaste de măntuirē voastrî, și nece ūnuĭea de voi nece ūnŭ păru de în capŭ nu’i va cădē.
- Bucharest, 1688: Pentru acēĭea rōgŭ pre voi să luați de mîncatŭ, pentru că aceasta spre mîntuirē voastră ĭeaste, pentru că nice ūnuĭea dentru voi părŭ denŭ capŭ va cădē.
- In English: So I beg you to eat, for it is for your rescue; not a hair will fall from the head of any of you.

### Acts 27:35

- Codex of Voroneț: Dzicăndu așa, luo păinre și bl(a)godari dumnedzeu între toți; frăînnse și înncepu a măînca.
- Bălgrad, 1648: Și zicăndŭ acēstē, luō păine, și dēde harŭ lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frăngăndŭ începù a măncà.
- Bucharest, 1688: Și zicîndŭ acēstē, și luînndŭ pîine mulțimì lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frîngîndŭ începù a mîncà.
- In English: Having said this, he took bread, gave thanks to God before them all, broke it and began to eat.

### Acts 27:36

- Codex of Voroneț: Măîngăiară-se toți; dēci șie ei luară piște.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî tuturorŭ mai vïindu-le inimî, și luarî șì ei de măncarî.
- Bucharest, 1688: Și cu bună voe făcîndu-se toți, și ei au luatŭ de mîncatŭ.
- In English: All took courage and they too took food.

### Acts 27:37

- Codex of Voroneț: Era în corabie 276 de suflete;
- Bălgrad, 1648: Și erà în corabie de tōți, doaō sute și șaptezeci și șase de suflete.
- Bucharest, 1688: Și eramŭ în corabïe, toate sufletele, 276.
- In English: There were 276 souls in the ship.

### Acts 27:38

- Codex of Voroneț: săturară-se de măîncare și iușirară corabia; lepădară grăulu în mare.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dēca să săturarî de bucate, ūșurarî corabiĭea, aruncăndŭ hrana în mare.
- Bucharest, 1688: Și săturîndu-se de mîncare, ĭușorà corabïĭea, lepădîndŭ hrana în mare.
- In English: They ate their fill and lightened the ship: they threw the wheat into the sea.

### Acts 27:39

- Codex of Voroneț: Și deca fu dzuo, nu cunoștiea pămăntulu; și săînru oarecarele socotiiea aibăndu ariră, înntr’ănsu svetuiră-se, se putieare iaste, se scoață corabia.
- Bălgrad, 1648: Și cănd fù zuō pămăntulŭ nu’lŭ cunoscē: darî socotiĭeà ūnŭ sănŭ, avăndŭ țărmure, în carele socotïĭeà, dēre pute să ūrnēscî corabiĭea.
- Bucharest, 1688: Ĭară cîndŭ s’aŭ făcutŭ zïō, pămîntulŭ nu’lŭ cunoscĭeà, ĭară socotïĭeà ūnŭ piscŭ avîndŭ țĭearmure la carele sfătuiră de vorŭ putĭeà să înpingă corebïĭea.
- In English: When day came, they did not know the land; but they made out a bay with a sandy beach and agreed to run the ship ashore there, if it could be done.

### Acts 27:40

- Codex of Voroneț: Și anchira adurară și lepădară întru mare, depreură slăbiră fuînrile cărmeloru; dēci rădicară vētrila și sufla ventișoru, și văslămu la margiri.
- Bălgrad, 1648: Și trăgăndŭ susŭ mățele slobozirî-ō mărïi, și slăbirî funile cărmelor, și rădicăndŭ vētrila cătrî suflarē văntului siliĭeà la țărmure.
- Bucharest, 1688: Și rădicîndŭ fïarăle le sloboziră în mare, și slăbiră jugurile cîrmeloru, și rădicîndŭ vētrila den frunte, silïĭeà despre țărmure.
- In English: They gathered the anchors and left them in the sea, and at the same time loosened the ropes of the rudders; then they raised the sail to the breeze and made for the shore.

### Acts 27:41

- Codex of Voroneț: Dēci cădzumu în locu cu năsipu, lăsară corabiiea; și nasulu amu opri-se și stătu nelegăînrată, iară cărma flăngēse de grēța undeloru.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî nemerindŭ în lōculŭ a doaō mări să înprinse corabiĭea, și pisculŭ de nainte să înplăntî și stà neclătitî, ĭarî partē de îndărăptŭ să rumpē de tăriĭea ūndelōrŭ.
- Bucharest, 1688: Și căzîndŭ în locŭ cu doaō mări, dēderă la ūscatŭ vasulŭ, și pisculŭ denŭ nainte înplîntîndu-se, rămase neclătită, ĭară fundulŭ să rumpĭeà de sila valurilorŭ.
- In English: We struck a sandy place and they left the ship there; the nose stuck fast and stood unmoved, while the stern was breaking under the weight of the waves.

### Acts 27:42

- Codex of Voroneț: E svētulu voiniciloru fu, cumu se ucigă fuglii, se nu neștiînre noate, se scape.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî sfatulŭ vitējilorŭ le erà să ōmoarî pre cei prinși, ca să nu înnoate cineva și să scape.
- Bucharest, 1688: Ĭară ōștēnïi sfatŭ făcură ca pre cei legați să’i ōmoară, ca nu cîndai vre unulŭ înnotîndŭ va scăpà.
- In English: The soldiers' plan was to kill the prisoners, so that none might swim off and escape.

### Acts 27:43

- Codex of Voroneț: Iară sutașulu vrē se petrēcă Pavelu, și apără svētulu loru. Dzise celora ce potu nuta, și săriră ainte la margiînri,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî sutașulŭ vrăndŭ să’lŭ scutēscî pre pavelŭ, ōprï’i de sfatulŭ lōrŭ, și poruncì celora ce potŭ înnotà să să sloboazî întăĭu să ĭasă la pămăntŭ.
- Bucharest, 1688: Ĭară sutașulŭ vrîndŭ să mîntuĭască pre pavelŭ, ōprì pre ei de sfatŭ și poruncì pre ceĭea ce vorŭ putĭeà, să înnoate să să sloboază, întîĭu la pămîntŭ, ca să ĭasă șì ceĭealalți.
- In English: But the centurion, wanting to bring Paul through, stopped their plan. He ordered those who could swim to jump first and get to the shore,

### Acts 27:44

- Codex of Voroneț: iară alții amu spre scăînndurēle, iară urii spre va(se) de corabie. Și așa fu a se toți măntui spre pămăînntu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî alalți, ūnïi pre scănduri, alțïi pre frănturi de în corabie, și fù așà de eșirî toțŭ la pămăntŭ în pace.
- Bucharest, 1688: Pre ūnïi pre scînduri, și pre alțïi pre ūnele denŭ ale corăbïei, și așà făcură toți de scăpară la pămîntŭ.
- In English: and the rest, some on planks, some on pieces of the ship. And so all came safe to land.

### Acts 28:1

- Codex of Voroneț: Măntuiți fură ceiea de Pavelu diîn corabie. Atunce înnțelēseră, ostrovulu că Melentie’i e numele.
- Bălgrad, 1648: Și dēca eșirî în pace, atuncē înțelēsărî că chïamî ōstrovulŭ militŭ.
- Bucharest, 1688: Și scăpîndŭ atuncē au cunoscutŭ că meletì ōstrovulŭ să chïamă.
- In English: Once those with Paul had come safe out of the ship, they learned that the island was called Melentie.

### Acts 28:2

- Codex of Voroneț: Și varvarii făcea nu puțină noao milostenie. Apriînnseră focu și făgăduiră toți noi, derepce era ploae și frigu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî varvarïi făcē ōmenie multî cu noi, făcăndŭ focŭ, prïimirî pre noi pre toțĭ, pentru ploaĭea ce ne ploōà și pentru frigulŭ,
- Bucharest, 1688: Ĭară varvarïi făcĭeà nu fïe ce milă cu nōi, pentru că aprinzîndŭ focŭ nēu luatŭ pre toți pre noi, pentru ploaĭea ce erà, și pentru frigŭ.
- In English: The islanders showed us no small kindness. They lit a fire and took us all in, for it was raining and cold.

### Acts 28:3

- Codex of Voroneț: Grămădi Pavelu vițe de vie multe, de le puînrē spre focu. O năpărcă diîn căldură eși și mucică măînra lui.
- Bălgrad, 1648: Și străngăndŭ pavelŭ cevà surcēle și puindŭ spre focŭ, ō vipere eșindŭ de în căldurî năvălì spre măna lui.
- Bucharest, 1688: Și adunîndŭ pavelŭ mulțime de gătejïi, și puindŭ preste focŭ, ō vipere de căldură eșindŭ să apucâ de mîna lui.
- In English: Paul gathered many vine twigs and was putting them on the fire. A viper came out because of the heat and bit his hand.

### Acts 28:4

- Codex of Voroneț: Dēci deca vădzură varvarii spăndzurăndu șarpele de măînra lui, grăiia urulu cătră alaltu: totu ucigătoriu iaste omulu acesta, cela ce măntui noi de mare; osănda a vie nu lu lăsă.
- Bălgrad, 1648: Și cumŭ văzurî varvarïi spănzurăndŭ jivina de măna lui, zisărî ūnulŭ cătrî alaltŭ, de totŭ ĭaste vrăjmașŭ ōmulŭ acesta, carele măntuindu-sî de în mare, vina lui nu’lŭ lăsî să trăĭeascî.
- Bucharest, 1688: Ĭară dēca văzură varvarïi, spînzurîndŭ jiganïĭea de mìna lui, zicĭeà ūnulŭ cătră altulŭ cu adevăratŭ ūcigașŭ ĭeaste ōmulŭ acesta, pre carele mîntuindŭ denŭ mare judecata, să trăĭască n’au lăsatŭ.
- In English: When the islanders saw the snake hanging from his hand, they said to one another: Surely this man is a murderer: he who saved us from the sea, judgement has not let him live.

### Acts 28:5

- Codex of Voroneț: E elu scutură șarpele în focu, și nu chinui nemică reu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî elŭ scuturăndŭ jivina în focŭ nece ūnŭ rău nu pățì.
- Bucharest, 1688: Deci elŭ scuturîndŭ jiganïĭea în focŭ, nemică rău n’au pățitŭ.
- In English: But he shook the snake off into the fire and suffered no harm.

### Acts 28:6

- Codex of Voroneț: E ei aștepta elu că se va apriînnde și va cădē de năprasnă mortu. De multe acela așteptăndu lu și prăvindu, și nemică reu întru elu n’au fostu, prēfēceră-se, înndoiră-se și grăiiea, dumnezeu acela a fi.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî ei așteptà să sî înfle, și să cază de pripî mortŭ: ĭarî așteptăndŭ ei multŭ, și văzăndŭ că nu ’ĭeare fì nece ō nevoe, întoarsără-sî, șï’i zicē, că e dumnezău.
- Bucharest, 1688: Ĭară ei așteptà pre elŭ ca să să ūmfle, au să cază fără vēste mortŭ, și multŭ ei așteptîndŭ și văzîndŭ nemică nevoe la elŭ făcîndu-se, premenindŭ-se zicĭeà, că e dumnezău elŭ.
- In English: They waited for him to become inflamed and suddenly fall dead. After waiting long and watching, and seeing nothing bad happen to him, they changed their minds and said he was a god.

### Acts 28:7

- Codex of Voroneț: Și diînpregiurulu locului aceluia era 500 sate înntăiulu(i) ostrovului ce’i era numele Popliiea, carele preimi noi, și înn trei dzile soțu cu măînndrie nă uspătă.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî înn acelŭ locŭ erà sălașăle a mai marelui ōstrovului anume poplïe, carele ne prïimì pre noi, și trei zile cu ōmenie ne ōspătî.
- Bucharest, 1688: Ĭară întru ceĭea ce erà înprejurulŭ locului aceluĭea, erà sălașă ale mai marelui ōstrovului, pre nume poplïe, carele prïimindu-ne, pre noi trei zile, cu dragoste ne ōspătâ.
- In English: Around that place were 500 villages belonging to the first man of the island, named Poplie, who received us and entertained us kindly for three days.

### Acts 28:8

- Codex of Voroneț: Dēci fu tatălu lu Poplie de miață și de apa trăndului lăînngedu. Dēci Pavelu înntră cătră elu, și se rugă, spri înnsu puse’și măînrule sale, și vendecă elu.
- Bălgrad, 1648: Și fù tatălŭ lui poplïe cuprinsu de friguri și de vintre zăcăndŭ, la carele înntrî pavelŭ și să rugî, și puindu’șĭ măinile spre elŭ, vindecî pre elŭ.
- Bucharest, 1688: Și fù tatălŭ lui poplïe, de friguri și de vintre fïindŭ cuprinsŭ zăcē, cătră carele pavelŭ întrîndŭ și făcîndŭ rugă, puindŭ mînile preste elŭ ’l-au vindecatŭ pre dînsulŭ.
- In English: The father of Poplie lay sick with fever and with “the water of trând”, that is dysentery or dropsy. Paul went in to him, prayed, laid his hands on him and healed him.

### Acts 28:9

- Codex of Voroneț: Aceasta fu, și alalți ciînre avē lăînngedzi înntru ostrovu, urdira și se veînndeca,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî aceasta fïindŭ, și alțïi carïi avē nepotințe în ōstrovulŭ acela, venïĭeà și să vindecà.
- Bucharest, 1688: Deci acēstē făcîndu-se și ceĭea lalți, ceĭea ce avē boale în ōstrovŭ mergē și să tămăduĭeà.
- In English: After this, the others on the island who had illnesses came too and were healed.

### Acts 28:10

- Codex of Voroneț: cei ce și cu multe ciînsti ciînnstiră noi și scotiea de’i puînrē ce era spre opu.
- Bălgrad, 1648: Carïi cu multî cinste cinstirî pre noi, și purcezăndŭ ne pusărî de ce ne trebuiĭeà.
- Bucharest, 1688: Carïi șì cu multă cinste nēu cinstitŭ pre noi, și vrîndŭ a purcēde nēu grijitŭ cēle de trēbă.
- In English: They honoured us greatly, and brought out and set down what was needed.

### Acts 28:11

- Codex of Voroneț: Dēci după trei luînri înntrămu înntru corabie și ernămu înntru ostrovulu Alecsăndrescu și parasima Dioscoru.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dupî trei luni vănslămŭ cu corabïe alecsandrienēscă, carē ernase în ōstrovŭ, cărïĭea’i erà sămnulŭ dïōscori.
- Bucharest, 1688: Ĭară după trei luni, nēmŭ pornitŭ cu corabïĭea, ce au ernatŭ în ōstrovulŭ alecsandrïei, carē erà însămnată dïōscurilorŭ.
- In English: After three months we boarded a ship “and wintered in the Alexandrian island and the sign of the Dioscuri”. So the codex has it; the other two translations say that the ship was from Alexandria, had wintered at the island and bore the sign of the Dioscuri.

### Acts 28:12

- Codex of Voroneț: Și văînslămună întru Siracusia. Dēci prebăndi înn trei dzile.
- Bălgrad, 1648: Și sosindŭ în siracusi, rămasemŭ acolē trei zile.
- Bucharest, 1688: Și nemerindŭ la siracussa amŭ așteptatŭ zile trei.
- In English: We sailed to Syracuse and stayed there three days.

### Acts 28:13

- Codex of Voroneț: De acie încungiurămu și viînremu înntru Righia, și după o dzi suflă Austru, a doao dzi viînremu întru Potiolu,
- Bălgrad, 1648: De acolē încungĭurăndŭ sosimŭ în righiĭea: și preste ō zi suflăndŭ aōstru, întru a doaō zi venimŭ în potiōlŭ.
- Bucharest, 1688: Și de acolō încunjurîndŭ amŭ sosit la righiōnŭ, și preste ō zi făcîndu-se austru, a dōa zi amŭ venitŭ la potïōli.
- In English: From there, sailing round, we came to Rhegium; a day later the south wind blew and on the second day we reached Puteoli,

### Acts 28:14

- Codex of Voroneț: iuo aflămu frații și rugați f(u)mu de ei se lăcuimu în 7 dzile și așa verimu înntru Rimu.
- Bălgrad, 1648: Ūnde aflămŭ frațïi rugară-ne să rămănemŭ la ei șapte zile, și așà venimŭ în roma.
- Bucharest, 1688: Ūnde aflîndŭ frați nēmŭ măngăĭeatŭ spre ei, ca să rămănemŭ zile șapte, și așà la rîmŭ amŭ venit.
- In English: where we found brothers, who asked us to stay with them seven days. And so we came to Rome.

### Acts 28:15

- Codex of Voroneț: Și acie frații audziră de noi și eșiră întru tăînpirulu nostru păînră la trăgulu Apieei și Trei Cărmari. Ei vădzură Pavelu și blagodariră dumnedzeu, și preemi cutedzare.
- Bălgrad, 1648: Și de acolē auzindŭ frațïi de carele erà de noi, eșirî înnaintē noastrî pănî la trăgulŭ apiei, și pănî la trei crăcĭme, pre carïi văzăndu’i pavelŭ, dăndŭ harŭ lui dumnezău, luō hrăborïe.
- Bucharest, 1688: Și de acolò frațïi auzindŭ cēle pentru noi au eșitŭ întru întimpinarē noastră, pănă la tîrgulŭ lui apïe, și pănă la trei cîrcĭume, pre carïi văzîndŭ pavelŭ mulțămindŭ lui dumnezău, luō îndrăznire.
- In English: From there the brothers, hearing of us, came out to meet us as far as the Market of Appius and the Three Taverns. They saw Paul and thanked God, and he took courage.

### Acts 28:16

- Codex of Voroneț: Și deca viînremu înntru Rimu, sutașulu pridădi fuglii lu voivodu, e lu Pavelu dzise, se prebăndēscă de siînre, ferindu lu elu voinicii.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dēca venimŭ în roma, sutașulŭ dēde legațïi mai marelui șirēgului, și îngăduitî fù lui pavelŭ să lăcuĭască de ūsebi, cu ūnŭ vitēzŭ carele arî păzì pre elŭ.
- Bucharest, 1688: Ĭară cîndŭ amŭ sositŭ la rîmŭ, sutașulŭ au dat pre legați celui mai mare preste oaste, ĭeară lui pavelŭ să rînduì să rămăe de osebi, înpreună cu cela ce păzïĭeà pre elŭ oștēnŭ.
- In English: When we came to Rome, the centurion handed the prisoners to the commander, but Paul was allowed to live by himself, with soldiers guarding him.

## The 213 words explained

In the order in which they appear. Meanings and origins are those given by the dictionaries of Romanian; where the dictionaries disagree or are silent, the entry says so.

- **nuta**: to go by water, to sail; in verses 42–43, to swim (Today's a înota, “to swim”, from popular Latin *(in)notare.)
- **se**: most often să, “that, to”: “se nutămu” means that we sail; elsewhere it is the reflexive pronoun (The old form of să.)
- **întru**: in, into (From Latin intro.)
- **fumu**: to be: we were, he was, they were (An old form; the sense is clear from the context.)
- **pridădiră**: to hand over (From Church Slavonic prědati.)
- **pavelu**: Paul, the apostle (A name from the Acts of the Apostles.)
- **fugli**: prisoner (From Hungarian fogoly. The Academy's dictionary gives this codex as its first attestation.)
- **sutașulu**: commander of a hundred soldiers: a centurion (From sută, “hundred”, with the suffix -aș.)
- **oarecarele**: a certain, some (From oare + care.)
- **cela**: that one, those, to that one (From acela, without its initial a.)
- **gloateei**: body of soldiers; in this verse it stands for Greek speira, a cohort (From Church Slavonic glota, “crowd”.)
- **sevastiiasca**: imperial: the “Augustan” cohort (After Greek Sebastē, “Augustan”, in the text of Acts.)
- **iuliu**: Julius, the Roman centurion guarding Paul (A name from the Acts of the Apostles.)
- **corabie**: ship. In verse 16 the texts of 1648 and 1688 have “the boat” (From Church Slavonic korablĭ.)
- **înntrămu**: we entered (An old form; the sense is clear from the context.)
- **adramitēscă**: from Adramyttium (a city in Asia Minor) (A name from the Acts of the Apostles.)
- **asiești**: from Asia (Asia Minor) (A name from the Acts of the Apostles.)
- **văînslămu**: to put to sea, to sail (Today's a vâsli, “to row”, from vâslă, “oar”, a Slavic word; the old sense “to travel by water” is recorded by the Academy's dictionary.)
- **aristarhu**: Aristarchus, Paul's companion (A name from the Acts of the Apostles.)
- **Solunu**: Thessalonica (The Slavic name of the city.)
- **diîn**: from, out of (An old form of din.)
- **machidonēnulu**: the Macedonian (A name from the Acts of the Apostles.)
- **sidonu**: Sidon, today's Saida in Lebanon (A name from the Acts of the Apostles.)
- **omuiubire**: kindness to people (Sbiera glosses it “love of people”, against Greek philanthrōpia.)
- **lu**: to, of: “lu Pavelu” means to Paul, of Paul (The old form of lui placed before a name.)
- **soții**: companions, friends (From Latin socius, “companion”.)
- **cătră**: toward, to (An old form of către.)
- **dzise**: said, saying; “dzisă’mi fu” means it was said to me (Dz where today's Romanian has z: zice.)
- **prilejire**: care, looking after (Sbiera glosses it “care”, against Greek epimeleia. The dictionaries consulted do not have it.)
- **merși**: had gone (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **dēci**: then, and so: it links two events that follow one another (Today deci means “therefore”; in the codex it only carries the story on.)
- **acolo**: there (The same word as today.)
- **chipru**: Cyprus, the island (A name from the Acts of the Apostles.)
- **trecumu**: we passed (An old form; the sense is clear from the context.)
- **într’alēnu**: against, contrary (Alean, from Hungarian ellen, “against”.)
- **derepce**: because (Derept ce, “for the reason that”.)
- **văntulu**: the wind (Today's vânt; -ulu is the old definite article.)
- **gerure**: the deep, the open sea (Today's genune, “abyss”, with n turned to r. The origin is disputed: some dictionaries give it as unknown, others start from Latin *gyronem.)
- **pamfiliiasca**: from Pamphylia (Asia Minor) (A name from the Acts of the Apostles.)
- **deștiînnsemu**: we went down (A deștinge, from Latin descendere.)
- **mira**: Myra, a city in Lycia (A name from the Acts of the Apostles.)
- **acie**: there (The sense is clear from the context and from the texts of 1648 and 1688.)
- **aflară**: to find: found (The old sense “to find” lives on in a afla.)
- **lichiiasca**: from Lycia (Asia Minor) (A name from the Acts of the Apostles.)
- **alecsăndrescu**: of Alexandria, Alexandrian (A name from the Acts of the Apostles.)
- **căteliînru**: slowly (Today's cătinel; from Latin *cautelinus, “with caution”, according to DEX.)
- **dzile**: day, days (Dz where today's Romanian has z: zi, zile.)
- **chnidu**: Cnidus, a city on the coast of Asia Minor (A name from the Acts of the Apostles.)
- **nă**: us (An old form of the pronoun ne.)
- **lăsa**: to leave, let go (The same verb as today.)
- **critu**: Crete, the island (A name from the Acts of the Apostles.)
- **salmonu**: Salmone, a cape of Crete (A name from the Acts of the Apostles.)
- **margire**: shore (Today's margine, “edge”, from Latin margo, -inis.)
- **agiuînnge**: to arrive: we arrived, we came (An old form; the sense is clear from the context.)
- **pristaniște**: harbour; “Bura-pristaniște” is Good Haven (From Church Slavonic pristanište.)
- **iuo**: where (From Latin ubi according to Ciorănescu; the Academy's dictionary gives the origin as unknown.)
- **e**: at the start of a sentence, “and, but”: the 1648 text has iară in most of these places; elsewhere it is the verb “is” (The sense is clear from the parallel texts.)
- **lasieei**: Lasea, a place in Crete (A name from the Acts of the Apostles.)
- **săblaznă**: danger, stumbling block (Sbiera glosses it “danger, peril”.)
- **postulu**: the fast of the Day of Atonement (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **amu**: now; often it only links the narrative (From acum, “now”, according to the Academy's dictionary; DEX derives it from Latin ad modo. The Academy's dictionary gives this codex as its first attestation.)
- **rugamună**: to ask, to beg: “rugamună” means we begged; “rugați fumu” means we were invited (The same verb as today.)
- **grăi**: to speak, to say (Today's a grăi, “to speak”, an old-fashioned word.)
- **cumu**: how, as; “cumu se” means so that (The sense is clear from the context.)
- **înputare**: harm, damage (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **deșerție**: loss (From deșert, “empty”, with the suffix -ie.)
- **tarului**: load, cargo (Tar, from Hungarian tár.)
- **crămacii**: helmsman (From Bulgarian kărmač.)
- **nafticii**: seaman (Naftic, from Greek nautikos. The Academy's great dictionary quotes this very verse.)
- **mai vrătosu**: “mai vrătosu” means more, rather (Today's vârtos, from Latin *virtuosus.)
- **asculta**: to listen (The same verb as today.)
- **cēliea**: what was said (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **buînră**: good (From Latin bonus, with n turned to r.)
- **corabnicii**: sailors (From corabie, “ship”, with the suffix -nic.)
- **ernare**: wintering; to spend the winter (From Latin hibernare.)
- **svētulu**: counsel, plan; to take counsel (From Church Slavonic sŭvětŭ.)
- **putiea**: to be able: could, we were able (An old form; the sense is clear from the context.)
- **finichiiea**: Phoenix, a harbour in Crete (A name from the Acts of the Apostles.)
- **Liva**: the name of a wind: in the Greek text of Acts it is lips, the south-west wind (The Academy's dictionary has livă as a wind from the north, from Church Slavonic.)
- **spre**: on, upon: “spre focu” means on the fire; sometimes also “toward” (From Latin super. The old sense “on” is in the dictionaries.)
- **Horu**: the north-west wind (From Greek chōros.)
- **Austrulu**: the south wind (From Latin auster.)
- **vētrila**: the ship's sail (Vetrilă, from Church Slavonic větrilo.)
- **luo**: to take: took (The same verb as today.)
- **amănatu**: not long afterwards (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **protivnicu**: contrary, head-on (of the wind) (An old form; the sense is clear from the context.)
- **Vrocnidonu**: the name of the storm wind (In the Greek text, Euroklydōn or Eurakylōn.)
- **răpită**: seized by the wind (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **protivieascăse**: to withstand the wind (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **dēderăse**: we gave way and were driven (An old form; the sense is clear from the context.)
- **ostrovu**: island (From Church Slavonic ostrovŭ.)
- **cursemu**: we ran past (An old form; the sense is clear from the context.)
- **u**: a, an (An old form; the sense is clear from the context.)
- **clavdii**: the island of Cauda, today's Gavdos (A name from the Acts of the Apostles.)
- **agiutoriu**: help (An old form; the sense is clear from the context.)
- **aibăndu**: having (An old form; the sense is clear from the context.)
- **Sirtu**: the Syrtis, the shoal waters off Libya (A Greek name kept in the translation.)
- **cădemu**: to fall: falls, we fell, may fall (Today's a cădea, “to fall”; dz stands for z.)
- **spăndzurară**: to let down; to hang (From Latin *expendiolare.)
- **vihoriți**: storm-tossed (From vihor, “storm wind”, a Church Slavonic word.)
- **demăînrēța**: in the morning (Dimineață, “morning”, with n turned to r.)
- **măînru**: hands; “măînra” is the hand (From Latin manus, with n turned to r.)
- **nece**: nor, not even (An old form of nici.)
- **stiealele**: the stars (An old form; the sense is clear from the context.)
- **măntui**: to come out of danger alive (From Hungarian menteni. Today the word is used mostly in its religious sense, “to redeem”.)
- **atunce**: then (Today's atunci.)
- **meînre**: to me: “ascultați meînre” means listen to me (An old form; the sense is clear from the context.)
- **dosădirē**: trouble, harm (Of the family of dosadă, a Slavic word.)
- **acesta**: this, these (Old forms of the demonstrative acesta.)
- **acmu**: now (An old form of acum.)
- **se sufletați**: “biînre se sufletați”: take heart (A verb made from suflet, “soul”; the sense is clear from the context.)
- **biînre**: take heart: “biînre se sufletați” means be of good courage (An old form; the sense is clear from the context.)
- **urulu**: one, to one, some (From Latin unus, with n turned to r.)
- **înrainte**: before (From Latin *in ab ante.)
- **noapte**: night (The same word as today.)
- **chiesariu**: Caesar, the emperor of Rome (Chesar, from Church Slavonic kesarĭ.)
- **adecă**: behold (Today's adică, “that is”; the old sense “behold” is in the Academy's dictionary.)
- **cutedzați**: to dare, to take courage (From popular Latin cottizare.)
- **noao**: to us, for us (An old form; the sense is clear from the context.)
- **patrasprădzēce**: fourteen (An old form; the sense is clear from the context.)
- **miadză**: middle: “miadză noapte” means midnight (Today's miez, “middle”, from Latin medius.)
- **vriu**: some, any (An old form of vreun.)
- **stăînjeni**: an old measure of length (here for the Greek fathom) (From Bulgarian stă(n)žen according to DEX; the Academy's dictionary gives the origin as uncertain.)
- **rutesu**: again, a second time (Rutes, an old word of unknown origin.)
- **nasulu**: the front end of the ship (Nas, “nose”, from Latin nasus.)
- **cătuși**: anchors (Cătușă first meant “cat”, from Latin catta, then “anchor” and “shackles”. The New Testament of 1648 says the same thing with another word: mățe, “cats”.)
- **ceindu**: seeking (A cere, from Latin quaerere, first meant “to seek”; today it means “to ask for”.)
- **luînntriea**: the ship's boat (From Latin lunter.)
- **vremu**: intended to lower the anchors (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **voinicii**: soldiers (From Church Slavonic vojnikŭ, “warrior”.)
- **lăcuire**: to stay (Today's a locui, “to dwell”, from Hungarian lakni.)
- **fuînrē**: ropes (From Latin funis, with n turned to r.)
- **tăieară**: they cut (An old form; the sense is clear from the context.)
- **păînră**: until (Până, with n turned to r.)
- **preemi**: to take, to receive (Today's a primi, a Slavic word.)
- **aștepta**: to wait, waiting (The same verb as today.)
- **prebăndi**: to stay somewhere for a time (From Church Slavonic prěbyti.)
- **nemică**: nothing (Today's nimic, “nothing”; the old form is ne- + mică.)
- **regu**: please (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **iaste**: is (An old form of este.)
- **păinre**: bread (From Latin panis, with n turned to nr.)
- **blagodari**: to give thanks (From Church Slavonic blagodariti.)
- **frăînnse**: pieces, fragments (An old form; the sense is clear from the context.)
- **măîngăiară-se**: they took courage (A se mângâia also meant “to take courage”; the Academy's great dictionary gives the sense with this very verse. From Latin *manganeare.)
- **piște**: food (From Church Slavonic pišta. Sbiera read it as pesce, “fish”; the Academy's dictionary enters this very passage under pișta, “food”.)
- **iușirară**: they lightened (From ușor, “light”.)
- **deca**: when, after (The old form of dacă, today “if”.)
- **săînru**: bay, inlet of the sea (Today's sân, “breast”, from Latin sinus; the old sense “bay” is in the Academy's dictionary.)
- **ariră**: sand, a sandy shore (Arină, from Latin arena, with n turned to r.)
- **putieare**: if they could (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **anchira**: the anchor (Anchiră, an old loan from Church Slavonic (anŭkira, from Greek ankyra); today's ancoră was taken later from Latin and Italian.)
- **adurară**: they gathered (A aduna, from Latin adunare, with n turned to r.)
- **depreură**: at the same time, together (De + pre + ună, with n turned to r.)
- **cărma**: the rudder; in verse 41, the stern (From Church Slavonic krŭma. The sense “stern” is in the Academy's dictionary.)
- **năsipu**: sand (From Bulgarian nasip.)
- **nelegăînrată**: unmoved, no longer rocking (From a legăna, “to rock”, with n turned to r.)
- **oprise**: stopped (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **flăngē-se**: was breaking (A frânge, from Latin frangere.)
- **grēța**: the weight (Greață first meant “weight”, from greu, “heavy”; today it means “nausea”.)
- **ucigă**: to kill; ucigătoriu = a killer (An old form; the sense is clear from the context.)
- **neștiînre**: someone (Neștine, from Latin nescio qui, with n turned to r.)
- **petrēcă**: to bring him through safely (A petrece, from Latin *pertraicere, “to make pass through”.)
- **apără**: stopped (A apăra also meant “to stop”; from Latin apparare.)
- **ainte**: ahead, first (Sbiera glosses it “before, ahead”.)
- **scăînndurēle**: the planks (From Latin scandula.)
- **vase**: pieces of the ship (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **Melentie**: the name of the island: Melita, usually identified with Malta (The 1648 text has Milit, the 1688 text Meleti.)
- **varvarii**: the islanders, people who did not speak Greek (From Church Slavonic varŭvarŭ, from Greek.)
- **milostenie**: mercy, kindness (From Church Slavonic milostinja.)
- **apriînnseră**: they lit (An old form; the sense is clear from the context.)
- **făgăduiră**: they took in, they sheltered (From Hungarian fogadni. “To take into one's house” is the old Transylvanian sense; today the word means “to promise”.)
- **a vie**: to live (From Latin vivere.)
- **vițe**: vine twigs for the fire (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **puînrē**: he put (An old form; the sense is clear from the context.)
- **năpărcă**: viper (The dictionaries point to Albanian nepërkë.)
- **mucică**: bit (An old form of a mușca, “to bite”, a verb of unknown origin.)
- **alaltu**: the other, the others (From Latin ille alter.)
- **omulu**: the man (-ulu is the old definite article.)
- **osănda**: judgement, punishment (From a osândi, a Church Slavonic verb.)
- **chinui**: to suffer (From chin, “torment”, a word of Hungarian origin.)
- **apriînnde**: will be set alight: will become inflamed (From Latin apprehendere.)
- **de năprasnă**: “de năprasnă”: suddenly (From Church Slavonic naprasĭno.)
- **prăvindu**: watching (A privi; from Church Slavonic praviti according to the Academy's dictionary.)
- **prēfēcerăse**: changed their minds (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **sate**: settlements, lands (From Latin fossatum according to the Academy's dictionary.)
- **înntăiului**: the island’s leading man (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **poplie**: Publius, the chief man of Malta (A name from the Acts of the Apostles.)
- **măînndrie**: “cu măînndrie”: wisely, kindly (Mândrie first meant “wisdom”, from mândru, a Church Slavonic word; today it means “pride”.)
- **uspătă**: entertained as guests (From Latin hospitare.)
- **miață**: fever (The Academy's great dictionary quotes this very verse. Origin unknown; Ciorănescu proposes a Latin *ignitia, from ignis, “fire”.)
- **apa trăndului**: “apa trăndului”: dysentery or dropsy. The Academy's dictionary gives the phrase as dysentery under apă and, with this passage as first attestation, as dropsy under trând; the texts of 1648 and 1688 say vintre (Trând, from Church Slavonic trǫdŭ.)
- **lăînngedu**: sick (Lânged, from Latin languidus.)
- **vendecă**: healed (From Latin vindicare.)
- **ciînre**: who (Cine, with n turned to r.)
- **urdira**: kept coming (A urdina, “to go somewhere often”, from Latin ordinare, with n turned to r.)
- **ciînsti**: gifts, honours; to honour (From Church Slavonic čĭstĭ.)
- **spre opu**: “spre opu”: needed (Latin opus, as in opus est, “there is need”.)
- **luînri**: months (From Latin luna, with n turned to r.)
- **parasima**: the ship's sign or emblem (A Greek word kept in the translation (parasēmon).)
- **Dioscoru**: the Dioscuri, Castor and Pollux (Sbiera: “the sons of Jove, Castor and Pollux”.)
- **siracusia**: Syracuse, in Sicily (A name from the Acts of the Apostles.)
- **righia**: Rhegium, today's Reggio Calabria (A name from the Acts of the Apostles.)
- **doao**: second (day) (An old form; the sense follows from the context and the parallel texts.)
- **potiolu**: Puteoli, today's Pozzuoli near Naples (A name from the Acts of the Apostles.)
- **frați**: brothers (The same word as today.)
- **Rimu**: Rome (From Church Slavonic Rimŭ.)
- **tăînpirulu**: a going out to meet (Of the family of a întâmpina, “to go to meet”; the 1688 Bible has întimpinarea.)
- **trăgulu**: the market (From Church Slavonic trŭgŭ.)
- **apieei**: Appius' Forum, on the road to Rome (A name from the Acts of the Apostles.)
- **Cărmari**: taverns: “Trei Cărmari” is the place called Tres Tabernae in Latin (Sbiera glosses it “tavern”.)
- **voivodu**: the commander of the troops (From Church Slavonic vojevoda.)
- **de siînre**: “de siînre”: by himself; the texts of 1648 and 1688 say de osebi, “apart” (Sine, “self”, with n turned to r.)
- **ferindu**: guarding (A feri, a verb of unknown origin.)

## The whole codex, page by page, in the 1885 edition

Sbiera printed the entire manuscript: on the left-hand page the Cyrillic lines and his transcription, line for line; on the right, the same verses from 1648 and 1688. All 170 pages of the codex can be opened here.

Ion G. Sbiera, Codicele Voronețean cu un vocabulariu și studiu asupra lui, Cernăuți, 1885. From the copy held by the Carol I Central University Library, Bucharest (Restitutio collection; public domain).

## Where the other early Romanian texts can be read

The Codex of Voroneț has an edition of 1885 and a critical edition of 1981. The other Romanian texts of the sixteenth century have been edited by philologists too, some more than once. What is harder to find is where they can be opened. The table shows the addresses that answered on 4 October 2026 and those that no longer do.

- **Codex of Voroneț** (copy of 1563–1583; Romanian Academy Library, ms. rom. 448). Ion G. Sbiera, Cernăuți, 1885; Mariana Costinescu, critical edition, Bucharest, 1981. [Sbiera's edition, scanned by BCU Bucharest (public domain)](https://restitutio.bcub.ro/items/codicele-voronetean) [Sbiera's edition, the Bavarian State Library copy](https://www.digitale-sammlungen.de/en/view/bsb11472493) [The manuscript's page on medievalia.com.ro, kept in the Wayback Machine (18 September 2021)](https://web.archive.org/web/20210918014407/https://medievalia.com.ro/en/manuscripts/item/ms-rom-448) The manuscript's page on medievalia.com.ro listed a gallery of 176 images; the address no longer answers.
- **Scheian Psalter** (Romanian Academy Library, ms. rom. 449). Ion Bianu, facsimile and transcription, Bucharest, 1889; I.-A. Candrea, critical edition, Bucharest, 1916. [Bianu's edition, volume I, scanned, on the Internet Archive](https://archive.org/details/psaltirea-scheiana) [The beginning of the psalter, transcribed from Bianu's edition, on Wikisource](https://ro.wikisource.org/wiki/Psaltirea_Scheian%C4%83) [The text in the roPSALT corpus (XML files, no licence stated)](https://github.com/mmoruz/RoPsalt) [19 of its words, with their meaning then and now](https://mariuscomper.uk/psaltirea-scheiana/) The scan of Bianu's edition at the Sibiu University Library, from which the Wikisource transcription was made: the page is gone (error 404).
- **Voroneț Psalter** (Romanian Academy Library, ms. rom. 693). “Psaltirea Voronețeană. Psaltirea «Ciobanu»”, edited by Ana-Maria Gînsac, in the series Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași, Alexandru Ioan Cuza University Press, 2024. [The publisher's page for the volume (the book cannot be read online)](https://www.editura.uaic.ro/produse/domenii/litere/monumenta-linguae-dacoromanorum-psaltirea-voroneteana-psaltirea-ciobanu-texte-studii-indice-de-cuvinte-1984/1) [The roPSALT project (Iași, 2021–2023): the sixteenth-century psalters, verse beside verse](https://www.scriptadacoromanica.ro/bin/view/roPsalt/) [The roPSALT corpus: 151 XML files, one per psalm; no licence stated](https://github.com/mmoruz/RoPsalt) 
- **Hurmuzaki Psalter** (Romanian Academy Library, ms. rom. 3077). Ion Gheție and Mirela Teodorescu, Bucharest, Editura Academiei Române, 2005. [The text in the roPSALT corpus (XML files, no licence stated)](https://github.com/mmoruz/RoPsalt) 
- **The Bratul Codex** (1559–1560). Alexandru Gafton, text edition, Iași, 2003. [Alexandru Gafton's online edition: the transcription page by page, with the facsimile beside it](http://media.lit.uaic.ro/gafton/) 
- **Coresi's Four Gospels** (Brașov, 1560–1561). Florica Dimitrescu, Bucharest, 1963. [The BCU Cluj copy, scanned (public domain)](https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/12472) [Coresi and his Romanian books](https://mariuscomper.uk/coresi-diaconul/) 
- **The Orăștie Old Testament (Palia)** (1581–1582). Mario Roques, Paris, 1925 (Genesis); Viorica Pamfil, text, facsimiles, index, Bucharest, 1968; Vasile Arvinte, Iași, 2005. [A typeset book of the text, on the Internet Archive (no rights statement)](https://archive.org/details/PaliaDeLaOrastie1582.pdf) 
- **The Bălgrad New Testament** (Alba Iulia, 1648). Reprinted at Alba Iulia in 1988. [The BCU Cluj copy, scanned (public domain)](https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47067) 
- **The Bucharest Bible** (1688). Reprinted in facsimile and transcription in Bucharest in 1988, by the publishing house of the Romanian Orthodox Church. [The BCU Bucharest copy, scanned (public domain)](https://restitutio.bcub.ro/items/bibliia-adeca-dumnezeiasca-scriptura-ale-cei-vechi) [The BCU Cluj copy, scanned (public domain)](https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/67736) 
- **Neacșu's letter** (1521). The oldest precisely dated Romanian text. [The text in Cyrillic, transliterated and transcribed, on Wikisource](https://ro.wikisource.org/wiki/Scrisoarea_lui_Neac%C8%99u_din_C%C3%A2mpulung) [A photograph of the letter, on Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Neac%C5%9Fu%27s_letter.jpg) [The letter, sentence by sentence](https://mariuscomper.uk/scrisoarea-lui-neacsu/) 
- **The Electronic Corpus of Old Romanian Texts (1521–1640)** (the CETRV project of the University of Iași, textvechi.ro). It set out to gather, in facsimile and transcription, every Romanian manuscript and print in Cyrillic letters up to 1640. [The front page, kept in the Wayback Machine (4 December 2021)](https://web.archive.org/web/20211204131708/https://textvechi.ro/) textvechi.ro: the address no longer answers.

Every address was opened on 4 October 2026.

## Where the text comes from and how it was checked

The text comes from Ion G. Sbiera's edition (Cernăuți, 1885), not straight from the manuscript. Sbiera printed the codex page by page and line by line: the Cyrillic on the left, with no spaces between words, and beside it his transcription in Latin letters. The Cyrillic above the lines on this page is cut from his print. The only photographs of the manuscript in the edition are two plates, showing pages 16–17 and 128–129.

The transcription was read from the 300-dpi scan made by the Carol I Central University Library in Bucharest. Every line was transcribed twice, independently, then checked a third time against the scan. For 44 of the 249 lines the two transcriptions were identical and the check changed nothing. For the other 205, the differences, nearly all in the marks above the letters, were resolved by consulting the image. The state of each line is recorded in the data files.

The simplified reading is derived from Sbiera's transcription by a few fixed rules. The marks that only record which Cyrillic letter stood in the manuscript (ū for оу, ō for ѡ, ï for ї) are dropped, and so are the accents; â, Sbiera's sign for a stressed ă, becomes ă (aflâ is read află). Ḑ becomes dz. The group “sc” before e and i, Sbiera's way of writing the letter щ, becomes șt; the eight words in which it occurs were checked against the Cyrillic. The letter ē, for ѣ, stays. Round brackets are Sbiera's corrections; square brackets are the notes for the reading in church. The button “Show Sbiera's own signs” brings back the text exactly as printed.

Today's reference edition is Mariana Costinescu's (1981). It is in copyright and was not used as a text: the lines here are those of 1885, with Sbiera's readings.

The division of the lines into verses and the English and modern Romanian renderings are not from Sbiera's edition: they were made now, from the parallel texts. They give what the codex says, not the usual Bible text: where the codex says “the wheat” or “from the nose of the ship”, so do they.

Mariana Costinescu's edition (1981) gives the copy the range 1563–1583, proposed by Alexandru Mareș from the watermarks of the paper; Mareș's own study of the dating appeared in the journal Limba română in 1982. For the translation, the dates proposed are the second half of the fifteenth century (Nicolae Iorga, 1904; I.-A. Candrea), 1530–1559 (Alexandru Rosetti, 1958) and 1561–1563 (Nicolae Drăganu, a date Rosetti rejected); Ion Gheție held that the originals were “very probably” earlier than 1550. Iorga and Candrea, followed by Rosetti, placed the translation in Maramureș and northern Transylvania, in the north of today's Romania. Costinescu concluded that the manuscript was copied in Moldavia from a text that came from south-western Romania; Gheție, who rejected Maramureș, called this “the simplest answer” and did not wholly rule out an intermediate copyist. Sbiera himself believed in 1885 that this copy dated from 1505–1525 and the translation from the thirteenth century, views later scholarship gave up.

The chart shows the places named in the text, with coordinates from Pleiades. The island of Melita is usually identified with Malta; Mljet, in the Adriatic, and Kefalonia have also been proposed. Of the 170 pages of the codex, 19 are transcribed here; the rest can be read in the images of the edition.

### Files to download

The whole passage can be downloaded: the lines with their verification state, the verses in the three translations, the word list and the register of addresses. The TEI file keeps the pages, the lines, Sbiera's corrections and the notes for the reading in church, including the lection mark in the margin of page 95. The files here are free to reuse (CC0), with SHA-256 sums alongside.

- [The whole passage (JSON)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28.json)
- [The passage in TEI XML](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28.tei.xml)
- [The lines (CSV)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28-randuri.csv)
- [The verses (CSV)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28-versete.csv)
- [The words explained (CSV)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28-cuvinte.csv)
- [The register of old texts (JSON)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/texte-vechi-registru.json)
- [SHA-256 sums](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/SHA256SUMS.txt)

## Sources

- Ion G. Sbiera, Codicele Voronețean cu un vocabulariu și studiu asupra lui, Cernăuți, Archiepiscopal Press, 1885. Copy of the Carol I Central University Library, Bucharest, digitised in the Restitutio collection under the Public Domain Mark 1.0. The source of the codex text, the 1648 and 1688 texts, the two photographs of the manuscript and the account of its discovery (pp. 264–265). https://restitutio.bcub.ro/items/codicele-voronetean
- Mariana Costinescu, Codicele Voronețean. Ediție critică, studiu filologic și studiu lingvistic, Bucharest, Minerva, 1981: today's reference edition, foliated 1r–86v. It is in copyright and was not used as a text; its findings are cited through Sergiu Drincu. https://www.diacronia.ro/en/indexing/details/B44/
- Sergiu Drincu, “Prefixul ne- în Codicele Voronețean”, Philologica Banatica IV (1), 2010, pp. 161–168: the contents of the codex by folio, the 1563–1583 dating proposed by Alexandru Mareș from the watermarks and accepted by Costinescu, the two layers of language, the copying in Moldavia from a south-western text, the Church Slavonic Apostolos of the fourth redaction. https://diacronia.ro/indexing/details/A12943/pdf
- Eugen Pavel, “Biblia în limba română. Repere cronologice”, Caietele Sextil Pușcariu VI, 2023, pp. 248–288: the shelfmark (Romanian Academy Library, ms. rom. 448), the number of leaves, the sources of the Bălgrad New Testament (1648) and of the Bucharest Bible (1688). https://csp.inst-puscariu.ro/pdf/CSP%20VI/Lingvistica/0000%20-%20Pavel.pdf
- Eugen Pavel, Arheologia textului, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012, the chapter on Grigore Crețu: the circumstances of the 1871 find and the dispute with Sbiera. https://www.diacronia.ro/en/indexing/details/B12/pdf/11
- Ion Gheție, “Maramureșul și textele rotacizante”, Limba română XXX (2), 1981, pp. 155–164: the list of the rhotacising texts, the paper with the boar watermark, the case against Maramureș as the place of translation, the originals “very probably before 1550”. https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/6166
- Alexandru Rosetti, “Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase”, Limba română VII (2), 1958, pp. 20–22, and “Cîteva probleme ale limbii primelor texte romînești”, Limba română III (4), 1954, pp. 59–63: the history of the datings (Iorga, Candrea, Drăganu, Panaitescu) and his own, 1530–1559. https://www.diacronia.ro/indexing/details/A10394/pdf
- The dictionaries of Romanian consulted through dexonline.ro for the meanings and origins of the words; each entry in the word list names the one it rests on. https://dexonline.ro/
- Pleiades, a gazetteer of the ancient world (CC BY 3.0): the coordinates of the places on the chart. Coastlines: Natural Earth, 1:10 million, public domain. The identification of Melita with Malta: International Standard Bible Encyclopedia, 1915, article “Melita”. https://pleiades.stoa.org/