# Codicele Voronețean: un naufragiu citit rând cu rând în româna secolului al XVI-lea

Un manuscris românesc copiat cândva între 1563 și 1583 povestește o furtună pe mare: 276 de oameni într-o corabie, paisprezece nopți în larg, o insulă numită Melentie. Cele 249 de rânduri se citesc aici așa cum sunt scrise. Atinge orice cuvânt vechi și îi vezi înțelesul.

> Și deca fu dzuo, nu cunoștiea pămăntulu. (Pagina 93, rândurile 9 și 10: „Și când s-a făcut ziuă, nu cunoșteau pământul.”)

Codicele deschis la paginile 16 și 17. Heliografie făcută la Stabilimentul Socec & Teclu din București pentru ediția din 1885. Exemplarul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, colecția Restitutio, domeniu public.

Codicele Voronețean e socotit printre cele mai vechi texte scrise în română care s-au păstrat. Are 85 de file, fără început și fără sfârșit. Cuprinde Faptele apostolilor de la capitolul 18, versetul 14, până la capăt, cu o lipsă între 18,21 și 19,6, epistola lui Iacob, prima epistolă a lui Petru și un fragment din a doua, până la 2,9. Grigore Crețu, profesor la Huși, l-a găsit în vara lui 1871 la mănăstirea Voroneț. L-a dus la Cernăuți lui Ion G. Sbiera, care l-a păstrat, deși Crețu i l-a cerut înapoi, și l-a dat în 1883 Academiei Române. În biblioteca Academiei are cota ms. rom. 448.

După filigranele hârtiei, copia a fost datată între 1563 și 1583 (Alexandru Mareș). Traducerea e mai veche decât copia; cât de veche și unde a fost făcută sunt lucruri încă discutate.

Mai jos se poate citi un singur fragment, cel mai ușor de urmărit: ultimele două capitole ale Faptelor, până la sosirea la Roma (27,1–28,16), cu drumul pe mare al lui Pavel, dus ca prizonier, și cu naufragiul de la ostrovul Melentie, identificat de obicei cu Malta. Sunt 249 de rânduri de pe 19 pagini ale manuscrisului, în transcrierea publicată de Ion G. Sbiera la Cernăuți în 1885.

## Cum sună româna din codice

Cinci obiceiuri ale textului, fiecare cu exemple din pasaj.

- **buînră, urulu, luînri, păinre**: N dintre două vocale devine r, scris adesea nr: bună, unul, luni, pâine. Fenomenul se numește rotacism, iar Codicele Voronețean și psaltirile Scheiană, Voronețeană și Hurmuzaki sunt numite, după el, texte rotacizante.
- **dzise, dzuo, dzile**: Dz acolo unde azi se spune z: zise, ziuă, zile.
- **se nutămu, se fie**: „Se” ține locul lui „să”: să plutim, să fie.
- **nutămu, trecumu, sosimu**: Verbele la trecut se termină în -mu acolo unde azi e -răm: plutirăm, trecurăm, sosirăm.
- **dēci, vrēme, putē**: Litera ē ține locul slovei ѣ și se citește de obicei „ea”.

## Fapte 27,1–28,16, pe rândurile manuscrisului

Fiecare bloc de mai jos e o pagină a manuscrisului, cu numărul ei și cu rândurile numerotate. Deasupra fiecărui rând stau slovele, așa cum le-a tipărit Sbiera, fără spații între cuvinte, ca în manuscris. Cuvintele sunt despărțite la capăt de rând ca în manuscris.

Atinge un cuvânt ca să-i vezi înțelesul și propoziția în româna de azi; cuvintele explicate în listă sunt subliniate cu puncte. Literele dintre paranteze sunt adăugate de Sbiera. Numerele mici dintre cuvinte sunt versetele. Corabia de pe hartă înaintează odată cu lectura.

Numele sunt scrise ca în codice. Linia punctată dintre Creta și Malta leagă doar cele două capete: textul nu spune pe unde a fost purtată corabia. Portul de plecare nu e numit în aceste capitole; cele dinainte îl pun pe Pavel la Cezareea.

### LXXXII · pagina 82 a manuscrisului

13. Și ca giudecatu [veînreri a 7. sîptămănă]  
14. fu se nutămu noi înntru Italia,  

### LXXXIII · pagina 83 a manuscrisului

1. pridădiră Pavelu și alții  
2. oarecarii fugli sutașu-  
3. lui celuia ce’i era numele  
4. Iuliu, gloateei sevastiia-  
5. sca. Și înntrămu înntru curabia  
6. Adramitēscă. Vrēmu se nu-  
7. tămu întru locurele (A)siești.  
8. Văînslămu, și era cu nnoi Aristar-  
9. hu Machid(o)nēnulu di în Solunu.  
10. Iară întru altă sosimu întru Si-  
11. donu. Omuiubire Iulie lu  
12. Pavelu făcea, dzise cătră so-  
13. ți(i) ce era merși, prileji-  
14. re se’i nemerēscă. Dēci de aco-  

### LXXXIV · pagina 84 a manuscrisului

1. lo văînslămu și trecumu în Chi-  
2. pru, derepce era văntulu într’a-  
3. lēnu. Gerurē Chilichiască  
4. și Pamfiliiasca nutămu.  
5. Dēci deștiînnsemu înntru Mir(a)  
6. Lichiiasca, și acie află su-  
7. tașulu corabie Alecsăndrēscă  
8. cē ce nuta întru Italia,  
9. și puse-nă înntru ia. Înntru multe  
10. dzile căteliînru nutăndu,  
11. abia fumu înntru Ch(ni)du,  
12. că nu nă lăsa noi văntulu. Dē-  
13. ci nutămu în Critu, și ce-  
14. iea diînntru Salmonu abia alē-  

### LXXXV · pagina 85 a manuscrisului

1. semu margirē. Dēci veînrimu  
2. în loculu cela ce se chieamă Bu-  
3. ra-pristaniște, iuo e aproa-  
4. pe de cetatiea Lasieei. Și mul-  
5. tă vrēme trecu, fiindu săblaz-  
6. n(ă) nutariei, derepce po-  
7. stulu era amu veînritu, și  
8. se ruga Pavelu, grăiiea loru:  
9. Bărbați! vădzu, cumu cu înpu-  
10. tare și cu multă deșer-  
11. ție nu numai tarului  
12. și corabieei, ce și sufle-  
13. teloru noastre va se fie nuta-  
14. rē. Sutașulu crămacii și  

### LXXXVI · pagina 86 a manuscrisului

1. nafticii asculta mai vră-  
2. tosu de cēliea de Pavelu grăite-  
3. le. Nu buînră pristaniște că-  
4. tră ernare, corabnicii sfă-  
5. tuiră-se, cumu se văînsledze de a-  
6. cie, doară voru putiea cumuva a-  
7. giuînnge în Finichiiea, cumu se er-  
8. nieadze în pristaniștē Critului,  
9. ce căuta spre Liva și cătru  
10. Horu. Suflă Austrulu; părē-lă  
11. că voia sa voru nemeri. Dēci  
12. luară vētrila și veînreră înn-  
13. tru Critu. Nu amănatu  
14. elu, mai suflă protivni-  

### LXXXVII · pagina 87 a manuscrisului

1. cu văntu, cela ce’i e numele  
2. Vrocnidonu. Și răpită fu  
3. corabia de nu putē se pro-  
4. tiviească-se văntului; dēderă-  
5. se, și purtați eramu, și  
6. cursemu pre lăîngă u ostro-  
7. vu, cela ce se chiamă Clavdii,  
8. și abiiea putumu țiînrē co-  
9. rabiiea. E lu luomu, agiutoriu  
10. aibăndu, corabiile, teme-  
11. măndu-se, cumu se nu cadză în Sir-  
12. tu, spăndzurară vētrila,  
13. și așa purtați eramu.  
14. Foarte vihoriți noi, de-  

### LXXXVIII · pagina 88 a manuscrisului

1. măînrēța lepădare făcea, și  
2. a treia dzi cu ale (noastre) măînru  
3. vētrila corabiiei lepădă-  
4. mu, și nece soarele, nece stiea-  
5. lele se iviră în multe dzile.  
6. și cădzu frigu nu puținu.  
7. Dēci după acea luo-se nădējdiea  
8. toată a noastră, cumu se nă măn-  
9. tuimu noi. Și multu  
10. nemăîncați fumu. Atun-  
11. ce stătu Pavelu priîn mij-  
12. locu de ei și dzise: O băr-  
13. bați! cădē-se se ascultați  
14. meînre, cumu se nu văînslați  

### LXXXIX · pagina 89 a manuscrisului

1. diînntru Critu și se nă izbi-  
2. mu dosădirē aceasta și de-  
3. șerție. Și acmu rogu-vă,  
4. biînre se sufletați, lepă-  
5. darē sufleteloru nece urulu  
6. nu va fi diîntru voi, numai  
7. corabia. Că înntru ceasta  
8. noapte ’mi stătu înrainte  
9. înngerulu celuiea ce’i slujescu,  
10. de’mi grăi: Nu te tēme, Pavle!  
11. că înraintiea lu chiesariu ’ți  
12. se cade se stai, și adecă dă-  
13. rui ție dumnedzeu toți căți noa-  
14. tă cu tiînre. Dēci cute-  

### XC · pagina 90 a manuscrisului

1. dzați, bărbați, că credzu lu  
2. dumnedzeu, că așa va fi, înn ce chi-  
3. pu dzisă’mi fu. Întru ostro-  
4. vu oarecarele cade-se noa-  
5. o se cădemu. Și ca a patra-  
6. sprădzēce noapte fumu  
7. purtați noi întru gerure,  
8. și în miadză noapte păru co-  
9. rabniciloru că se apro-  
10. piară la vriu o margire,  
11. și măsurară geînrurē și  
12. aflară 20 de stăînjeni. Pu-  
13. ținelă se mutară; dēci mă-  
14. surară rutesu și aflară  

### XCI · pagina 91 a manuscrisului

1. 15 stăînjeni. Temē-se, se nu  
2. cumuva cădemu în loculu cela  
3. di înrainte, și diîn nasulu  
4. corabieei lepădară 4 că-  
5. tuși. Rugamu-nă dzu-  
6. o se fie. E corabnicii cein-  
7. du să fugă diîn corabie,  
8. spăndzurară luînntriea în mare,  
9. cu părēre că diîn nasu vremu  
10. cătuși tiînnde. Dēci dzi-  
11. se Pavelu sutașului și  
12. voiniciloru: Se nu lăcui-  
13. re aceștiea în corabie, voi a vă  
14. măntui nu puteți. Și  

### XCII · pagina 92 a manuscrisului

1. atunce voinicii tăieară fu-  
2. înrē luînntrișoareei, și lă-  
3. sară ia se cadză. Păînră vrē  
4. dzuo se fie, ruga’i Pave-  
5. lu toți se preemēscă hrană,  
6. grăiiea: Patrusprădzēce dzile  
7. săntu astă dzi de căndu  
8. așteptați nemăîncați  
9. prebăndindu, nemică pree-  
10. mitu. Dēci regu voi se lu-  
11. ați hrană, iaste amu cătră  
12. a voastră mantuire, și ne-  
13. ce uruia de voi păru diîn ca-  
14. pu nu’i va cădē. Dzicăndu  

### XCIII · pagina 93 a manuscrisului

1. așa, luo păinre și bl(a)goda-  
2. ri dumnedzeu între toți; frăînn-  
3. se și înncepu a măînca. Măîn-  
4. găiară-se toți; dēci șie ei  
5. luară piște. Era în corabie  
6. 276 de suflete; sătu-  
7. rară-se de măîncare și iușira-  
8. ră corabia; lepădară grăulu  
9. în mare. Și deca fu dzuo, nu  
10. cunoștiea pămăntulu; și săînru  
11. oarecarele socotiiea aibăndu  
12. ariră, înntr’ănsu svetuiră-se,  
13. se putieare iaste, se scoață  
14. corabia. Și anchira adu-  

### XCIV · pagina 94 a manuscrisului

1. rară și lepădară întru mare, de-  
2. preură slăbiră fuînrile căr-  
3. meloru; dēci rădicară vētri-  
4. la și sufla ventișoru, și  
5. văslămu la margiri. Dēci  
6. cădzumu în locu cu năsipu,  
7. lăsară corabiiea; și nasulu amu  
8. opri-se și stătu nelegă-  
9. înrată, iară cărma flăngē-  
10. se de grēța undeloru. E svētulu  
11. voiniciloru fu, cumu se uci-  
12. gă fuglii, se nu neștiînre  
13. noate, se scape. Iară suta-  
14. șulu vrē se petrēcă Pavelu, și  

### XCV · pagina 95 a manuscrisului

·. [sîmbătă a 7. săptămănă; în ḑilele acēlē măntuiți.] [lucrarea]  
1. apără svētulu loru. Dzise celo-  
2. ra ce potu nuta, și sări-  
3. ră ainte la margiînri, ia-  
4. ră alții amu spre scăînndurē-  
5. le, iară urii spre va(se) de cora-  
6. bie. Și așa fu a se toți  
7. măntui spre pămăînntu.  
8. Măntuiți fură ceiea de Pavelu  
9. diîn corabie. Atunce înnțelē-  
10. seră, ostrovulu că Melentie’i  
11. e numele. Și varvarii fă-  
12. cea nu puțină noao miloste-  
13. nie. Apriînnseră focu și  
14. făgăduiră toți noi, derep-  
·. [sfrășitūlū veînreriei]  

### XCVI · pagina 96 a manuscrisului

1. ce era ploae și frigu. Gră-  
2. mădi Pavelu vițe de vie mul-  
3. te, de le puînrē spre focu.  
4. O năpărcă diîn căldură eși  
5. și mucică măînra lui. Dēci de-  
6. ca vădzură varvarii spăndzu-  
7. răndu șarpele de măînra lui,  
8. grăiia urulu cătră alaltu:  
9. totu ucigătoriu iaste  
10. omulu acesta, cela ce măn-  
11. tui noi de mare; osănda  
12. a vie nu lu lăsă. E elu scu-  
13. tură șarpele în focu,  
14. și nu chinui nemică reu.  

### XCVII · pagina 97 a manuscrisului

1. E ei aștepta elu că se va apriînn-  
2. de și va cădē de năprasnă  
3. mortu. De multe acela a-  
4. șteptăndu lu și prăvindu, și  
5. nemică reu întru elu n’au  
6. fostu, prēfēceră-se,  
7. înndoiră-se și grăiiea, dumnezeu  
8. acela a fi. Și diînpregiurulu  
9. locului aceluia era 500 sate  
10. înntăiulu(i) ostrovului ce’i era  
11. numele Popliiea, carele  
12. preimi noi, și înn trei dzi-  
13. le soțu cu măînndrie nă uspă-  
14. tă. Dēci fu tatălu lu Poplie  

### XCVIII · pagina 98 a manuscrisului

1. de miață și de apa trăndu-  
2. lui lăînngedu. Dēci Pavelu  
3. înntră cătră elu, și se rugă,  
4. spri înnsu puse’și măînrule sale,  
5. și vendecă elu. Aceasta  
6. fu, și alalți ciînre avē lăînn-  
7. gedzi înntru ostrovu,  
8. urdira și se veînndeca, cei  
9. ce și cu multe ciînsti  
10. ciînnstiră noi și scotiea  
11. de’i puînrē ce era spre opu.  
12. Dēci după trei luînri înn-  
13. trămu înntru corabie și  
14. ernămu înntru ostrovulu Ale-  

### XCIX · pagina 99 a manuscrisului

1. csăndrescu și parasima  
2. Dioscoru. Și văînslămu-  
3. nă întru Siracusia. Dēci pre-  
4. băndi înn trei dzile. De acie  
5. încungiurămu și viînremu  
6. înntru Righia, și după o dzi  
7. suflă Austru, a doao dzi  
8. viînremu întru Potiolu,  
9. iuo aflămu frații și ru-  
10. gați f(u)mu de ei se lăcui-  
11. mu în 7 dzile și așa verimu  
12. înntru Rimu. Și acie fra-  
13. ții audziră de noi și eși-  
14. ră întru tăînpirulu nostru păîn-  

### C · pagina 100 a manuscrisului

1. ră la trăgulu Apieei și Trei  
2. Cărmari. Ei vădzură Pavelu și  
3. blagodariră dumnedzeu, și pre-  
4. emi cutedzare. Și deca  
5. viînremu înntru Rimu, suta-  
6. șulu pridădi fuglii lu vo-  
7. ivodu, e lu Pavelu dzise, se  
8. prebăndēscă de siînre, ferin-  
9. du lu elu voinicii.  

## Cât din textul vechi se înțelege fără ajutor

Pasajul are 1.088 de cuvinte. Lista de mai jos explică 213 dintre ele, cu toate formele lor: 582 de apariții, adică 53% din text.

## Aceeași întâmplare în trei traduceri: codicele, 1648 și 1688

Lângă textul codicelui, Sbiera a tipărit aceleași versete din Noul Testament de la Bălgrad (Alba Iulia, 1648) și din Biblia de la București (1688), transcrise de el cu litere latine. Codicele traduce un Apostol slavon, al cărui model exact nu e cunoscut. Noul Testament de la Bălgrad s-a tradus mai ales după versiunea latină a lui Théodore de Bèze, comparată cu textul grecesc, cu Vulgata, cu Biblia slavonă de la Ostrog și cu cea maghiară a lui Károlyi Gáspár. Pentru Noul Testament, Biblia de la București a preluat în mare parte textul de la Bălgrad, revizuit de frații Radu și Șerban Greceanu.

Diferențele se văd cel mai bine la lucrurile de pe corabie:

| Lucrul | Codicele | 1648 | 1688 |
|---|---|---|---|
| ancorele (Fapte 27,29) | cătuși | mățe | fïară |
| partea din față a corabiei (Fapte 27,41) | nasulu | pisculŭ | pisculŭ |
| ce au aruncat în mare (Fapte 27,38) | grăulu | hrana | hrana |
| vântul furtunii (Fapte 27,14) | Vrocnidonu | ev̄roclidonŭ | viforulŭ lui evrosŭ |
| ce aruncă a treia zi (Fapte 27,19) | vētrila | unēltele | ūnēltele |
| vremea, după zilele fără soare (Fapte 27,20) | frigu | vicolŭ | viforŭ |
| marea pe care sunt purtați (Fapte 27,27) | gerure | adria | adrïĭea |
| numele ostrovului (Fapte 28,1) | Melentie | militŭ | meletì |
| șarpele (Fapte 28,3) | năpărcă | vipere | vipere |
| frigurile tatălui lui Poplie (Fapte 28,8) | miață | friguri | friguri |
| Trei Taverne, pe drumul spre Roma (Fapte 28,15) | Trei Cărmari | trei crăcĭme | trei cîrcĭume |
| cel care îl păzește pe Pavel (Fapte 28,16) | voinicii | vitēzŭ | oștēnŭ |

### Fapte 27,1

- Codicele Voronețean: Și ca giudecatu fu se nutămu noi înntru Italia, pridădiră Pavelu și alții oarecarii fugli sutașului celuia ce’i era numele Iuliu, gloateei sevastiiasca.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dēca fù rănduitî noaō să vănslămŭ în Italïĭea, dēderî pre pavelŭ și pre alți legațŭ sutașului, anume Iulie de în șirēgulŭ înpăratului.
- București, 1688: Ĭară după ce s’au alesŭ ca să mērgemŭ noi în ïtalïĭea, dà pre pavelŭ și pre alțïi oare carïi legați la ūnŭ sutașŭ pre nume ïulïe, alŭ cētei sevastisŭ.
- În româna de azi: Și când s-a hotărât să plecăm pe mare spre Italia, i-au dat pe Pavel și pe alți câțiva prizonieri în seama unui sutaș pe nume Iuliu, din ceata sevastiiască, adică augustă.

### Fapte 27,2

- Codicele Voronețean: Și înntrămu înntru curabia Adramitēscă. Vrēmu se nutămu întru locurele (A)siești. Văînslămu, și era cu nnoi Aristarhu Machid(o)nēnulu di în Solunu.
- Bălgrad, 1648: Și suindu-ne în corabïĭea de în adramiteĭu, vrăndŭ să vănslămŭ pre lăngî țănutulŭ asieĭ, ne slobozimŭ, fïindŭ cu noi aristarhŭ machedonŭ de în solunŭ.
- București, 1688: Și întrîndŭ în corabïe dela adramitŭ vrîndŭ să mērgă la locurile lui dela asïĭea, purcēsemŭ fïindŭ înpreună cu noi, arestarhu machidonēnul dela solonŭ.
- În româna de azi: Ne-am suit într-o corabie din Adramit. Voiam să plutim spre locurile Asiei. Am pornit, și era cu noi Aristarh, un macedonean din Salonic.

### Fapte 27,3

- Codicele Voronețean: Iară întru altă sosimu întru Sidonu. Omuiubire Iulie lu Pavelu făcea, dzise cătră soți(i) ce era merși, prilejire se’i nemerēscă.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî a doaō zi agĭunsemŭ în sidona, ĭarî Iulïe cu mare cinste țïindŭ pre pavelŭ, îngăduì să mērgî la priĭeatini să’lŭ grijascî.
- București, 1688: Și adōa zi nēmŭ pogorîtŭ la sidōnŭ, și cu ĭubire omenēscă ïulïe lui pavelŭ arătîndu-se, poruncì la prïĭeateni mergîndŭ să’l grijască.
- În româna de azi: A doua zi am ajuns la Sidon. Iuliu s-a purtat omenește cu Pavel: a zis către tovarășii care merseseră să aibă parte de îngrijire.

### Fapte 27,4

- Codicele Voronețean: Dēci de acolo văînslămu și trecumu în Chipru, derepce era văntulu într’alēnu.
- Bălgrad, 1648: Și de acolò purcezăndŭ vănslămŭ în chipru, pentru că ne erà vănturele înprotivî.
- București, 1688: Și de acolō purcegîndŭ amŭ trecutŭ pre suptŭ chiprosŭ, pentru că vînturile erà înpotrivă.
- În româna de azi: De acolo am pornit pe mare și am trecut în Cipru, fiindcă vântul bătea din față.

### Fapte 27,5

- Codicele Voronețean: Gerurē Chilichiască și Pamfiliiasca nutămu. Dēci deștiînnsemu înntru Mir(a) Lichiiasca,
- Bălgrad, 1648: Și mērsemŭ pre marē chilichïei și pamfiliei, sosimŭ în mvra ōrașulŭ lichiei.
- București, 1688: Și genunē cē despre chilichïĭea și panfilïĭea trecîndu-ō, nēmŭ pogorîtŭ la mira lichïei.
- În româna de azi: Am străbătut largul mării din dreptul Ciliciei și al Pamfiliei și am coborât la Mira, în Licia.

### Fapte 27,6

- Codicele Voronețean: și acie află sutașulu corabie Alecsăndrēscă cē ce nuta întru Italia, și puse-nă înntru ia.
- Bălgrad, 1648: Și acolò aflăndŭ sutașulŭ ō corabie dela alecsandrïĭea vănslăndŭ în Italiĭea, ne băgî într’ănsa.
- București, 1688: Și acolō aflîndŭ sutașulŭ corabïe alecsandrinēscă, mergîndŭ în ïtalïĭea, nēu băgatŭ pre noi într’însa.
- În româna de azi: Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria care mergea spre Italia și ne-a suit în ea.

### Fapte 27,7

- Codicele Voronețean: Înntru multe dzile căteliînru nutăndu, abia fumu înntru Ch(ni)du, că nu nă lăsa noi văntulu. Dēci nutămu în Critu, și ceiea diînntru Salmonu
- Bălgrad, 1648: Ĭarî în multe zile vănslăndŭ cătinelŭ, și abiĭea sosimŭ lăîngî cnida, ne lăsăndŭ pre noi văntulŭ, vănslămŭ în critŭ lăîngî Salmōnŭ.
- București, 1688: Și în cîtevà zile începuĭu mergîndŭ, și abïĭeà sosindŭ spre senidōsŭ ne lăsîndŭ pre noi vîntulŭ amŭ trecutŭ pre lîngă critŭ despre salmoni.
- În româna de azi: Multe zile am plutit încet și abia am ajuns la Cnid, fiindcă vântul nu ne lăsa. Apoi am plutit spre Creta, iar în părțile dinspre Salmone

### Fapte 27,8

- Codicele Voronețean: abia alēsemu margirē. Dēci veînrimu în loculu cela ce se chieamă Bura-pristaniște, iuo e aproape de cetatiea Lasieei.
- Bălgrad, 1648: Și abiĭea trecăndŭ pre lăngî ĭea, venimŭ la ūnŭ lōcŭ ce’lŭ chïamî vadŭ bunŭ, de carele erà aproape ōrașulŭ lasiei.
- București, 1688: Și abïĭeà abătîndu-ne de la ĭea, venit’amŭ la ūnŭ locŭ oarecarele ce să chïemà bune vaduri, lîngă care aproape erà cetatē laséa.
- În româna de azi: abia am deslușit țărmul. Apoi am venit în locul numit Limanul Bun, aproape de cetatea Lasea.

### Fapte 27,9

- Codicele Voronețean: Și multă vrēme trecu, fiindu săblazn(ă) nutariei, derepce postulu era amu veînritu, și se ruga Pavelu,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî multî vrēme trecăndŭ, și fïindŭ vănslarē cu perire, pentru că șì postulŭ trecuse: îndemnà’i pavelŭ.
- București, 1688: Și cîtăva vrēme trecîndŭ, și fïindŭ mērgerē pre apă cu primejdïe, pentrucă șì postulŭ trecuse, îni învățà pavelŭ.
- În româna de azi: Trecuse multă vreme și plutirea ajunsese primejdioasă, fiindcă postul venise de-acum; iar Pavel se ruga,

### Fapte 27,10

- Codicele Voronețean: grăiiea loru: Bărbați! vădzu, cumu cu înputare și cu multă deșerție nu numai tarului și corabieei, ce și sufleteloru noastre va se fie nutarē.
- Bălgrad, 1648: Grăindŭ lōrŭ, bărbațilorŭ, văzŭ că cu dosadî, și cu multî pagubî, nu numai a povărăei și a corabïei, ce șì capetelorŭ noastre va să fïe vănslarē.
- București, 1688: Zicîndŭ lorŭ bărbați văzu că cu dosadă și multă pagubă nu numai a povărïi și a corabïei, ce șì a sufletelorŭ noastre va fì mērgerē.
- În româna de azi: zicându-le: Bărbați! Văd că plutirea aceasta va aduce necaz și multă pagubă încărcăturii și corabiei, ba chiar și vieților noastre.

### Fapte 27,11

- Codicele Voronețean: Sutașulu crămacii și nafticii asculta mai vrătosu de cēliea de Pavelu grăitele.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî sutașulŭ pre crămacĭŭ și pre corăbïïearĭu ascultà mai vărtosŭ de cătŭ cuvintele lui pavelŭ.
- București, 1688: Ĭară sutașulŭ de cărmacĭu și de corăbïĭeari ascultà mai multŭ, de cîtŭ cēlē ce să grăiĭeà de pavelŭ.
- În româna de azi: Sutașul asculta însă mai mult de cârmaci și de corăbier decât de cele spuse de Pavel.

### Fapte 27,12

- Codicele Voronețean: Nu buînră pristaniște cătră ernare, corabnicii sfătuiră-se, cumu se văînsledze de acie, doară voru putiea cumuva agiuînnge în Finichiiea, cumu se ernieadze în pristaniștē Critului, ce căuta spre Liva și cătru Horu.
- Bălgrad, 1648: Și ne fïindŭ vadulŭ bunŭ a ernà mulți făcē sfatŭ să purceazî șì de acolē, cumŭ dēre putē să agĭungì în finichiĭea să ernēze la vadulŭ crituluĭ, carele cautî cătrî liva și cătrî horŭ.
- București, 1688: Și netocmitŭ bine fïindŭ vadulŭ de ernatecŭ, mai mulți făcură sfatŭ să purcēză șì de acolō, ca de vorŭ putē ajungîndŭ la finica să ernēze, vadulŭ critului văzîndŭ ce ĭeaste spre amïază zi, și spre hōrŭ.
- În româna de azi: Limanul nefiind bun de iernat, corăbierii s-au sfătuit să plece de acolo, doar vor putea ajunge cumva la Fenix, ca să ierneze în acel liman al Cretei, care privește spre vânturile numite Liva și Hor.

### Fapte 27,13

- Codicele Voronețean: Suflă Austrulu; părē-lă că voia sa voru nemeri. Dēci luară vētrila și veînreră înntru Critu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî suflăndŭ austru, părăndu-le lōrŭ, că vorŭ isprăvì voĭea lōrŭ lăsăndu-sî de în assonŭ vănslarî în crvtŭ.
- București, 1688: Ĭară bătîndŭ austrulŭ părîndu-le că au nemeritŭ sfatulŭ lorŭ lăsîndŭ pre ason mergē spre critŭ.
- În româna de azi: A început să sufle vântul de miazăzi; li s-a părut că-și vor împlini voia. Au luat pânza și au venit în Creta.

### Fapte 27,14

- Codicele Voronețean: Nu amănatu elu, mai suflă protivnicu văntu, cela ce’i e numele Vrocnidonu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî nu preste multî vrēme să lovì întru ĭea văntŭ cu vihorŭ, carele se chïamî ev̄roclidonŭ.
- București, 1688: Ĭară nu după multă vrēme lōvì asupra ei vîntŭ cela ce’i zicŭ tifonicōs, ce să chïamă viforulŭ lui evrosŭ.
- În româna de azi: Nu după mult, a suflat un vânt potrivnic, cel numit Vrocnidon.

### Fapte 27,15

- Codicele Voronețean: Și răpită fu corabia de nu putē se protiviească-se văntului; dēderăse, și purtați eramu,
- Bălgrad, 1648: Și răpì corabïĭea și neputăndŭ mērge spre văntŭ, slobozirî-ō văntului și ne ducē.
- București, 1688: Și hrăpindu-se cōrabïĭea, și neputîndŭ să stē înpotriva vîntului, slobozindu-ne ne ducēmŭ.
- În româna de azi: Corabia a fost smulsă și nu mai putea ține piept vântului; ne-am lăsat în voia lui și eram purtați.

### Fapte 27,16

- Codicele Voronețean: și cursemu pre lăîngă u ostrovu, cela ce se chiamă Clavdii, și abiiea putumu țiînrē corabiiea.
- Bălgrad, 1648: Și ducăndu-ne într’unŭ ōstrovŭ micŭ ce să chïamà clavdie, abïĭea ō putumŭ apucà luntrē.
- București, 1688: Și la ūnŭ ōstrovŭ oare carele supuindu-ne, ce să chemà clavdisŭ, abïĭeà amŭ pututŭ de am prinsŭ barca.
- În româna de azi: Am trecut în goană pe lângă un ostrov numit Clavdii și abia am putut ține corabia.

### Fapte 27,17

- Codicele Voronețean: E lu luomu, agiutoriu aibăndu, corabiile, tememăndu-se, cumu se nu cadză în Sirtu, spăndzurară vētrila, și așa purtați eramu.
- Bălgrad, 1648: Carē trăgăndu-ō în corabie, cu măestrie agĭutorà-se înpregĭurăndŭ corabïĭea, temăndu-ne să nu caḑî în vr’unŭ lōcŭ cu năroĭu, slobozirî vētrilele și așĭeà mergē.
- București, 1688: Carē rădicîndu-ō cu ajutorĭuri să trebuĭeà încingîndŭ corabïĭea, și temîndu-se ca să nu cază în sōrbu, slobozindŭ vētrila așà să purtà.
- În româna de azi: „Și am luat-o, ajutor având, corabiile”: așa stă în codice. Temându-se să nu cadă în Sirta, au coborât pânza și așa eram purtați. Celelalte două traduceri spun că au tras luntrea sus și au încins corabia.

### Fapte 27,18

- Codicele Voronețean: Foarte vihoriți noi, demăînrēța lepădare făcea,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî aruncăndu-ne farte tare de vicolŭ, a doaō zi făcurî pagubî.
- București, 1688: Și vîrtosŭ viforîndu-ne noi a doaō zi lepădare făcē.
- În româna de azi: Fiind noi tare bătuți de furtună, dimineața au aruncat peste bord,

### Fapte 27,19

- Codicele Voronețean: și a treia dzi cu ale (noastre) măînru vētrila corabiiei lepădămu,
- Bălgrad, 1648: Și a treĭea zi noi cu mănile noastre lepădămŭ unēltele corabïei.
- București, 1688: Și a treĭea zi cu mînile noastre ūnēltele corabïei amŭ lepădatŭ.
- În româna de azi: iar a treia zi am aruncat cu mâinile noastre pânza corabiei.

### Fapte 27,20

- Codicele Voronețean: și nece soarele, nece stiealele se iviră în multe dzile. și cădzu frigu nu puținu. Dēci după acea luo-se nădējdiea toată a noastră, cumu se nă măntuimu noi.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî căndŭ nu s’are arătà nece soarele nece stēlele în multe zile, și fïindŭ vicolŭ mare, dēcïi să luase toatî nădējdē vïețïi noastre.
- București, 1688: Nici soarele nici stēlele văzîndu-se preste multe zile, și viforŭ nu puținŭ fïindu-ne asupră, deci să luase toată nădējdē de a ne mîntuì noi.
- În româna de azi: Multe zile nu s-au arătat nici soarele, nici stelele, și s-a lăsat un frig mare. După aceea ni s-a luat toată nădejdea că vom mai scăpa.

### Fapte 27,21

- Codicele Voronețean: Și multu nemăîncați fumu. Atunce stătu Pavelu priîn mijlocu de ei și dzise: O bărbați! cădē-se se ascultați meînre, cumu se nu văînslați diînntru Critu și se nă izbimu dosădirē aceasta și deșerție.
- Bălgrad, 1648: Și flămănzindŭ multŭ, atuncē stăndŭ pavelŭ în mijloculŭ lōr, zise, au vrutŭ trebuì ō bărbaților ascultăndŭ pre mine să nu purcēdemŭ de în critŭ, și a încungĭurà aceastî dosadî și pagubî.
- București, 1688: Și multă flămînzïe fïindŭ, atuncē stîndŭ pavelŭ în mijlocul lōrŭ zise, cădē-se ō bărbațilorŭ ascultîndŭ pre mine, să nu purcēdemŭ dela critŭ, și a dobîndì dosada aceasta și paguba.
- În româna de azi: Nu mâncaserăm de mult. Atunci Pavel a stat în mijlocul lor și a zis: O, bărbați! Trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta; am fi scăpat de necazul acesta și de pagubă.

### Fapte 27,22

- Codicele Voronețean: Și acmu rogu-vă, biînre se sufletați, lepădarē sufleteloru nece urulu nu va fi diîntru voi, numai corabia.
- Bălgrad, 1648: Ĭatî șì acumŭ rōgŭ pre voi, să fițŭ cu inimî bunî, că perire nu va fì nece a unui sufletŭ de ìn voi, ce numai corabïi.
- București, 1688: Și acum învățŭ pre voi a fì cu bună voe, pentru că lepădare de sufletŭ nici ūna nu va fì dentru voi afară denŭ corabïe.
- În româna de azi: Iar acum vă rog să prindeți inimă: niciunul dintre voi nu-și va pierde viața, numai corabia se va pierde.

### Fapte 27,23

- Codicele Voronețean: Că înntru ceasta noapte ’mi stătu înrainte înngerulu celuiea ce’i slujescu,
- Bălgrad, 1648: Că’mi stătù înnainte într’aceastî noapte îngerulŭ lui dumnezăŭ alŭ căruĭea săntŭ eu, căruĭea’i șì slujescu.
- București, 1688: Pentru că au venitŭ la mine în noaptē aceasta îngerulŭ lui dumnezău, alŭ căruĭea sîntŭ, căruĭea șì slujăscŭ.
- În româna de azi: Căci în noaptea aceasta mi-a stat înainte îngerul Celui căruia îi slujesc

### Fapte 27,24

- Codicele Voronețean: de’mi grăi: Nu te tēme, Pavle! că înraintiea lu chiesariu ’ți se cade se stai, și adecă dărui ție dumnedzeu toți căți noată cu tiînre.
- Bălgrad, 1648: Zicăndŭ, nu te tēme pavle, înnaintē înpăratului trebue să stai, și ĭatî, dăruit’au ție dumnezău pre tōți carïi vănslî cu tine.
- București, 1688: Zicîndŭ nu te tēme pavle, la chesarĭu trebue a stà tu de față, și ĭată ’ț’au dăruitŭ țïe dumnezău, pre toți ceĭea ce mergŭ cu tine.
- În româna de azi: și mi-a zis: Nu te teme, Pavele! Trebuie să stai înaintea cezarului; și iată, Dumnezeu ți i-a dăruit pe toți câți plutesc cu tine.

### Fapte 27,25

- Codicele Voronețean: Dēci cutedzați, bărbați, că credzu lu dumnedzeu, că așa va fi, înn ce chipu dzisă’mi fu.
- Bălgrad, 1648: Dereptŭ acēĭea fițĭ cu inimî bunî bărbațilōrŭ, creḑŭ lui dumnezău că așĭeà va fì cumŭ ’mi-au grăitŭ mie.
- București, 1688: Pentru acēĭea fiți cu bunŭ suflet bărbaților, pentru că crezu în dumnezău, că așà va fì în ce chip ’mï-au grăitŭ mïe.
- În româna de azi: De aceea îndrăzniți, bărbați, căci cred lui Dumnezeu că așa va fi, în felul în care mi s-a spus.

### Fapte 27,26

- Codicele Voronețean: Întru ostrovu oarecarele cade-se noao se cădemu.
- Bălgrad, 1648: Și într’unŭ ōstrovŭ trebuĭeasce noaō să cădemŭ.
- București, 1688: Și la ōare care ōstrov trebue să cădemŭ noi.
- În româna de azi: Trebuie să dăm peste un ostrov.

### Fapte 27,27

- Codicele Voronețean: Și ca a patrasprădzēce noapte fumu purtați noi întru gerure, și în miadză noapte păru corabniciloru că se apropiară la vriu o margire,
- Bălgrad, 1648: Și venindŭ a patrasprăḑēce noapte, vănslăndŭ noi în adria, pre la mïazî noapte, le părù corabiĭearilōrŭ că să apropiè la vr’unŭ țănutŭ.
- București, 1688: Și dēca a patrusprăzēce noa(p)te să făcù, pornindu-ne noi în adrïĭea, la mïezul nopțïi socotïĭeà corăbïĭearïi a să apropïĭeà de ei oare care țară.
- În româna de azi: Iar în a paisprezecea noapte de când eram purtați pe adânc, pe la miezul nopții, corăbierilor li s-a părut că se apropie de un țărm,

### Fapte 27,28

- Codicele Voronețean: și măsurară geînrurē și aflară 20 de stăînjeni. Puținelă se mutară; dēci măsurară rutesu și aflară 15 stăînjeni.
- Bălgrad, 1648: Și slobozindŭ măsura aflarî stănjăni doaōzeci, și mai mērsărî puținelŭ, și ĭarî slobozindu măsura, cincisprăzēce stăînjăni.
- București, 1688: Și cercîndŭ aflară stînjăni, 20, și puținelŭ depărtîndu-se, și ĭarășĭ slobozindŭ af(l)ară stînjăni cincisprăzēce.
- În româna de azi: și au măsurat adâncul și au găsit 20 de stânjeni. S-au mutat puțin, au măsurat iarăși și au găsit 15 stânjeni.

### Fapte 27,29

- Codicele Voronețean: Temē-se, se nu cumuva cădemu în loculu cela di înrainte, și diîn nasulu corabieei lepădară 4 cătuși. Rugamu-nă dzuo se fie.
- Bălgrad, 1648: Temăndu-sî să nu cumvà cazî în vr’unŭ lōcŭ prundosŭ, de în piscŭ aruncăndŭ patru mățe pohtiĭeá să fie zuō
- București, 1688: Și temîndu-ne ca nu cîndai în lōcuri aspre să cădemŭ, denŭ fundŭ aruncîndŭ patru fïară, să rugà să să facă zïō.
- În româna de azi: Temându-se să nu dăm cumva de locul din față, au aruncat de la botul corabiei patru ancore. Ne rugam să se facă ziuă.

### Fapte 27,30

- Codicele Voronețean: E corabnicii ceindu să fugă diîn corabie, spăndzurară luînntriea în mare, cu părēre că diîn nasu vremu cătuși tiînnde.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî corăbïĭearïi să ispitiĭeà să fugî de în corabie, și slobozirî luntrița în mare, pre suptŭ cumpătŭ cumŭ arî vrē să sloboazî mățele de în piscŭ.
- București, 1688: Și corăbïĭearïi cercîndŭ să fugă denŭ vas, și slobozindŭ barca în mare, cu prilejŭ adecă, că denŭ piscŭ vor să întinză fïară.
- În româna de azi: Iar corăbierii, căutând să fugă din corabie, au coborât luntrea în mare, sub cuvânt că vor să întindă ancore de la bot.

### Fapte 27,31

- Codicele Voronețean: Dēci dzise Pavelu sutașului și voiniciloru: Se nu lăcuire aceștiea în corabie, voi a vă măntui nu puteți.
- Bălgrad, 1648: Zise dereptŭ acēĭea pavelŭ sutașului și vitējilōrŭ, să nu vor rămănē aceștē în corabïe, voi nu vețĭ putē măntuì-vî.
- București, 1688: Zise pavelŭ sutașului, și ōștēnilorŭ de nu vorŭ rămînĭeà aceștē în vas voi să scăpați nu vețĭ putĭeà.
- În româna de azi: Atunci Pavel a zis sutașului și ostașilor: Dacă aceștia nu rămân în corabie, voi nu puteți scăpa.

### Fapte 27,32

- Codicele Voronețean: Și atunce voinicii tăieară fuînrē luînntrișoareei, și lăsară ia se cadză.
- Bălgrad, 1648: Atunci vitējïi tăĭeară funile luntrei și ō lăsarî să cazî.
- București, 1688: Atuncē ōștēnïi tăĭară funile barcïi, și ō lăsară pre ĭea de căzù.
- În româna de azi: Atunci ostașii au tăiat funiile luntrei și au lăsat-o să cadă.

### Fapte 27,33

- Codicele Voronețean: Păînră vrē dzuo se fie, ruga’i Pavelu toți se preemēscă hrană, grăiiea: Patrusprădzēce dzile săntu astă dzi de căndu așteptați nemăîncați prebăndindu, nemică preemitu.
- Bălgrad, 1648: Și într’acēĭea făcăndu-sî zuō, pavelŭ rugà pre tōți să mănănce bucate, zicăndŭ, că’i a patrasprăzēcē zi astăzi de căndŭ așteptăndŭ, trăimŭ nemăncațĭ, și nemică luînndŭ.
- București, 1688: Ĭară pănă ūnde vrĭeà să să facă zïō, rugà pavelŭ pre toți, să ĭea de mîncatŭ zicîndŭ, patrusprăzēce zile astăzi așteptîndŭ nemîncați sîntețĭ nemică gustîndŭ.
- În româna de azi: Până să se facă ziuă, Pavel îi ruga pe toți să mănânce, zicând: Sunt astăzi paisprezece zile de când așteptați nemâncați, fără să fi luat nimic.

### Fapte 27,34

- Codicele Voronețean: Dēci regu voi se luați hrană, iaste amu cătră a voastră mantuire, și nece uruia de voi păru diîn capu nu’i va cădē.
- Bălgrad, 1648: Dereptŭ acēĭea rōgŭ pre voi să luați bucate, că aceasta ĭeaste de măntuirē voastrî, și nece ūnuĭea de voi nece ūnŭ păru de în capŭ nu’i va cădē.
- București, 1688: Pentru acēĭea rōgŭ pre voi să luați de mîncatŭ, pentru că aceasta spre mîntuirē voastră ĭeaste, pentru că nice ūnuĭea dentru voi părŭ denŭ capŭ va cădē.
- În româna de azi: De aceea vă rog să mâncați, căci e spre scăparea voastră; niciunuia dintre voi nu-i va cădea un fir de păr din cap.

### Fapte 27,35

- Codicele Voronețean: Dzicăndu așa, luo păinre și bl(a)godari dumnedzeu între toți; frăînnse și înncepu a măînca.
- Bălgrad, 1648: Și zicăndŭ acēstē, luō păine, și dēde harŭ lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frăngăndŭ începù a măncà.
- București, 1688: Și zicîndŭ acēstē, și luînndŭ pîine mulțimì lui dumnezău înnaintē tuturorŭ, și frîngîndŭ începù a mîncà.
- În româna de azi: Zicând așa, a luat pâine, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor, a frânt-o și a început să mănânce.

### Fapte 27,36

- Codicele Voronețean: Măîngăiară-se toți; dēci șie ei luară piște.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî tuturorŭ mai vïindu-le inimî, și luarî șì ei de măncarî.
- București, 1688: Și cu bună voe făcîndu-se toți, și ei au luatŭ de mîncatŭ.
- În româna de azi: Toți au prins curaj și au luat și ei hrană.

### Fapte 27,37

- Codicele Voronețean: Era în corabie 276 de suflete;
- Bălgrad, 1648: Și erà în corabie de tōți, doaō sute și șaptezeci și șase de suflete.
- București, 1688: Și eramŭ în corabïe, toate sufletele, 276.
- În româna de azi: În corabie erau 276 de suflete.

### Fapte 27,38

- Codicele Voronețean: săturară-se de măîncare și iușirară corabia; lepădară grăulu în mare.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dēca să săturarî de bucate, ūșurarî corabiĭea, aruncăndŭ hrana în mare.
- București, 1688: Și săturîndu-se de mîncare, ĭușorà corabïĭea, lepădîndŭ hrana în mare.
- În româna de azi: S-au săturat de mâncare și au ușurat corabia: au aruncat grâul în mare.

### Fapte 27,39

- Codicele Voronețean: Și deca fu dzuo, nu cunoștiea pămăntulu; și săînru oarecarele socotiiea aibăndu ariră, înntr’ănsu svetuiră-se, se putieare iaste, se scoață corabia.
- Bălgrad, 1648: Și cănd fù zuō pămăntulŭ nu’lŭ cunoscē: darî socotiĭeà ūnŭ sănŭ, avăndŭ țărmure, în carele socotïĭeà, dēre pute să ūrnēscî corabiĭea.
- București, 1688: Ĭară cîndŭ s’aŭ făcutŭ zïō, pămîntulŭ nu’lŭ cunoscĭeà, ĭară socotïĭeà ūnŭ piscŭ avîndŭ țĭearmure la carele sfătuiră de vorŭ putĭeà să înpingă corebïĭea.
- În româna de azi: Când s-a făcut ziuă, nu cunoșteau pământul; zăreau însă un golf cu țărm de nisip și s-au sfătuit să scoată corabia acolo, dacă se poate.

### Fapte 27,40

- Codicele Voronețean: Și anchira adurară și lepădară întru mare, depreură slăbiră fuînrile cărmeloru; dēci rădicară vētrila și sufla ventișoru, și văslămu la margiri.
- Bălgrad, 1648: Și trăgăndŭ susŭ mățele slobozirî-ō mărïi, și slăbirî funile cărmelor, și rădicăndŭ vētrila cătrî suflarē văntului siliĭeà la țărmure.
- București, 1688: Și rădicîndŭ fïarăle le sloboziră în mare, și slăbiră jugurile cîrmeloru, și rădicîndŭ vētrila den frunte, silïĭeà despre țărmure.
- În româna de azi: Au strâns ancorele și le-au lăsat în mare, totodată au slăbit funiile cârmelor; apoi au ridicat pânza în vânt și au pornit spre țărm.

### Fapte 27,41

- Codicele Voronețean: Dēci cădzumu în locu cu năsipu, lăsară corabiiea; și nasulu amu opri-se și stătu nelegăînrată, iară cărma flăngēse de grēța undeloru.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî nemerindŭ în lōculŭ a doaō mări să înprinse corabiĭea, și pisculŭ de nainte să înplăntî și stà neclătitî, ĭarî partē de îndărăptŭ să rumpē de tăriĭea ūndelōrŭ.
- București, 1688: Și căzîndŭ în locŭ cu doaō mări, dēderă la ūscatŭ vasulŭ, și pisculŭ denŭ nainte înplîntîndu-se, rămase neclătită, ĭară fundulŭ să rumpĭeà de sila valurilorŭ.
- În româna de azi: Am dat peste un loc cu nisip și au lăsat corabia acolo; botul s-a înfipt și a rămas neclintit, iar partea din spate se frângea de greutatea valurilor.

### Fapte 27,42

- Codicele Voronețean: E svētulu voiniciloru fu, cumu se ucigă fuglii, se nu neștiînre noate, se scape.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî sfatulŭ vitējilorŭ le erà să ōmoarî pre cei prinși, ca să nu înnoate cineva și să scape.
- București, 1688: Ĭară ōștēnïi sfatŭ făcură ca pre cei legați să’i ōmoară, ca nu cîndai vre unulŭ înnotîndŭ va scăpà.
- În româna de azi: Sfatul ostașilor a fost să-i ucidă pe prizonieri, ca nu cumva vreunul să înoate și să scape.

### Fapte 27,43

- Codicele Voronețean: Iară sutașulu vrē se petrēcă Pavelu, și apără svētulu loru. Dzise celora ce potu nuta, și săriră ainte la margiînri,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî sutașulŭ vrăndŭ să’lŭ scutēscî pre pavelŭ, ōprï’i de sfatulŭ lōrŭ, și poruncì celora ce potŭ înnotà să să sloboazî întăĭu să ĭasă la pămăntŭ.
- București, 1688: Ĭară sutașulŭ vrîndŭ să mîntuĭască pre pavelŭ, ōprì pre ei de sfatŭ și poruncì pre ceĭea ce vorŭ putĭeà, să înnoate să să sloboază, întîĭu la pămîntŭ, ca să ĭasă șì ceĭealalți.
- În româna de azi: Dar sutașul, vrând să-l scape pe Pavel, le-a oprit planul. A zis ca aceia care pot înota să sară cei dintâi și să iasă la țărm,

### Fapte 27,44

- Codicele Voronețean: iară alții amu spre scăînndurēle, iară urii spre va(se) de corabie. Și așa fu a se toți măntui spre pămăînntu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî alalți, ūnïi pre scănduri, alțïi pre frănturi de în corabie, și fù așà de eșirî toțŭ la pămăntŭ în pace.
- București, 1688: Pre ūnïi pre scînduri, și pre alțïi pre ūnele denŭ ale corăbïei, și așà făcură toți de scăpară la pămîntŭ.
- În româna de azi: iar ceilalți, unii pe scânduri, alții pe bucăți din corabie. Și așa au ajuns toți teferi la uscat.

### Fapte 28,1

- Codicele Voronețean: Măntuiți fură ceiea de Pavelu diîn corabie. Atunce înnțelēseră, ostrovulu că Melentie’i e numele.
- Bălgrad, 1648: Și dēca eșirî în pace, atuncē înțelēsărî că chïamî ōstrovulŭ militŭ.
- București, 1688: Și scăpîndŭ atuncē au cunoscutŭ că meletì ōstrovulŭ să chïamă.
- În româna de azi: După ce au scăpat din corabie cei care erau cu Pavel, au aflat că ostrovul se numește Melentie.

### Fapte 28,2

- Codicele Voronețean: Și varvarii făcea nu puțină noao milostenie. Apriînnseră focu și făgăduiră toți noi, derepce era ploae și frigu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî varvarïi făcē ōmenie multî cu noi, făcăndŭ focŭ, prïimirî pre noi pre toțĭ, pentru ploaĭea ce ne ploōà și pentru frigulŭ,
- București, 1688: Ĭară varvarïi făcĭeà nu fïe ce milă cu nōi, pentru că aprinzîndŭ focŭ nēu luatŭ pre toți pre noi, pentru ploaĭea ce erà, și pentru frigŭ.
- În româna de azi: Localnicii ne-au arătat nu puțină omenie. Au aprins un foc și ne-au primit pe toți, fiindcă ploua și era frig.

### Fapte 28,3

- Codicele Voronețean: Grămădi Pavelu vițe de vie multe, de le puînrē spre focu. O năpărcă diîn căldură eși și mucică măînra lui.
- Bălgrad, 1648: Și străngăndŭ pavelŭ cevà surcēle și puindŭ spre focŭ, ō vipere eșindŭ de în căldurî năvălì spre măna lui.
- București, 1688: Și adunîndŭ pavelŭ mulțime de gătejïi, și puindŭ preste focŭ, ō vipere de căldură eșindŭ să apucâ de mîna lui.
- În româna de azi: Pavel a strâns multe vreascuri de viță și le punea pe foc. O năpârcă a ieșit din pricina căldurii și l-a mușcat de mână.

### Fapte 28,4

- Codicele Voronețean: Dēci deca vădzură varvarii spăndzurăndu șarpele de măînra lui, grăiia urulu cătră alaltu: totu ucigătoriu iaste omulu acesta, cela ce măntui noi de mare; osănda a vie nu lu lăsă.
- Bălgrad, 1648: Și cumŭ văzurî varvarïi spănzurăndŭ jivina de măna lui, zisărî ūnulŭ cătrî alaltŭ, de totŭ ĭaste vrăjmașŭ ōmulŭ acesta, carele măntuindu-sî de în mare, vina lui nu’lŭ lăsî să trăĭeascî.
- București, 1688: Ĭară dēca văzură varvarïi, spînzurîndŭ jiganïĭea de mìna lui, zicĭeà ūnulŭ cătră altulŭ cu adevăratŭ ūcigașŭ ĭeaste ōmulŭ acesta, pre carele mîntuindŭ denŭ mare judecata, să trăĭască n’au lăsatŭ.
- În româna de azi: Când au văzut localnicii șarpele atârnând de mâna lui, ziceau unul către altul: Negreșit omul acesta e un ucigaș: cel ce ne-a scăpat din mare, pe el osânda nu l-a lăsat să trăiască.

### Fapte 28,5

- Codicele Voronețean: E elu scutură șarpele în focu, și nu chinui nemică reu.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî elŭ scuturăndŭ jivina în focŭ nece ūnŭ rău nu pățì.
- București, 1688: Deci elŭ scuturîndŭ jiganïĭea în focŭ, nemică rău n’au pățitŭ.
- În româna de azi: El însă a scuturat șarpele în foc și n-a pățit nimic rău.

### Fapte 28,6

- Codicele Voronețean: E ei aștepta elu că se va apriînnde și va cădē de năprasnă mortu. De multe acela așteptăndu lu și prăvindu, și nemică reu întru elu n’au fostu, prēfēceră-se, înndoiră-se și grăiiea, dumnezeu acela a fi.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî ei așteptà să sî înfle, și să cază de pripî mortŭ: ĭarî așteptăndŭ ei multŭ, și văzăndŭ că nu ’ĭeare fì nece ō nevoe, întoarsără-sî, șï’i zicē, că e dumnezău.
- București, 1688: Ĭară ei așteptà pre elŭ ca să să ūmfle, au să cază fără vēste mortŭ, și multŭ ei așteptîndŭ și văzîndŭ nemică nevoe la elŭ făcîndu-se, premenindŭ-se zicĭeà, că e dumnezău elŭ.
- În româna de azi: Ei așteptau să se inflameze și să cadă deodată mort. Așteptând mult și privind, și văzând că nu i se întâmplă nimic rău, și-au schimbat gândul și ziceau că e un dumnezeu.

### Fapte 28,7

- Codicele Voronețean: Și diînpregiurulu locului aceluia era 500 sate înntăiulu(i) ostrovului ce’i era numele Popliiea, carele preimi noi, și înn trei dzile soțu cu măînndrie nă uspătă.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî înn acelŭ locŭ erà sălașăle a mai marelui ōstrovului anume poplïe, carele ne prïimì pre noi, și trei zile cu ōmenie ne ōspătî.
- București, 1688: Ĭară întru ceĭea ce erà înprejurulŭ locului aceluĭea, erà sălașă ale mai marelui ōstrovului, pre nume poplïe, carele prïimindu-ne, pre noi trei zile, cu dragoste ne ōspătâ.
- În româna de azi: În împrejurimile acelui loc erau 500 de sate ale mai-marelui ostrovului, pe nume Poplie, care ne-a primit și ne-a ospătat trei zile cu bunăvoință.

### Fapte 28,8

- Codicele Voronețean: Dēci fu tatălu lu Poplie de miață și de apa trăndului lăînngedu. Dēci Pavelu înntră cătră elu, și se rugă, spri înnsu puse’și măînrule sale, și vendecă elu.
- Bălgrad, 1648: Și fù tatălŭ lui poplïe cuprinsu de friguri și de vintre zăcăndŭ, la carele înntrî pavelŭ și să rugî, și puindu’șĭ măinile spre elŭ, vindecî pre elŭ.
- București, 1688: Și fù tatălŭ lui poplïe, de friguri și de vintre fïindŭ cuprinsŭ zăcē, cătră carele pavelŭ întrîndŭ și făcîndŭ rugă, puindŭ mînile preste elŭ ’l-au vindecatŭ pre dînsulŭ.
- În româna de azi: Tatăl lui Poplie zăcea bolnav de friguri și de „apa trândului”, adică de dizenterie sau de hidropizie. Pavel a intrat la el, s-a rugat, și-a pus mâinile peste el și l-a vindecat.

### Fapte 28,9

- Codicele Voronețean: Aceasta fu, și alalți ciînre avē lăînngedzi înntru ostrovu, urdira și se veînndeca,
- Bălgrad, 1648: Ĭarî aceasta fïindŭ, și alțïi carïi avē nepotințe în ōstrovulŭ acela, venïĭeà și să vindecà.
- București, 1688: Deci acēstē făcîndu-se și ceĭea lalți, ceĭea ce avē boale în ōstrovŭ mergē și să tămăduĭeà.
- În româna de azi: După aceasta, și ceilalți din ostrov care aveau boli veneau și se vindecau.

### Fapte 28,10

- Codicele Voronețean: cei ce și cu multe ciînsti ciînnstiră noi și scotiea de’i puînrē ce era spre opu.
- Bălgrad, 1648: Carïi cu multî cinste cinstirî pre noi, și purcezăndŭ ne pusărî de ce ne trebuiĭeà.
- București, 1688: Carïi șì cu multă cinste nēu cinstitŭ pre noi, și vrîndŭ a purcēde nēu grijitŭ cēle de trēbă.
- În româna de azi: Ei ne-au cinstit mult și scoteau și puneau ce era de trebuință.

### Fapte 28,11

- Codicele Voronețean: Dēci după trei luînri înntrămu înntru corabie și ernămu înntru ostrovulu Alecsăndrescu și parasima Dioscoru.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dupî trei luni vănslămŭ cu corabïe alecsandrienēscă, carē ernase în ōstrovŭ, cărïĭea’i erà sămnulŭ dïōscori.
- București, 1688: Ĭară după trei luni, nēmŭ pornitŭ cu corabïĭea, ce au ernatŭ în ōstrovulŭ alecsandrïei, carē erà însămnată dïōscurilorŭ.
- În româna de azi: După trei luni am intrat în corabie „și am iernat în ostrovul alexandresc și semnul Dioscurilor”. Așa stă în codice; celelalte două traduceri spun că corabia era din Alexandria, iernase în ostrov și purta semnul Dioscurilor.

### Fapte 28,12

- Codicele Voronețean: Și văînslămună întru Siracusia. Dēci prebăndi înn trei dzile.
- Bălgrad, 1648: Și sosindŭ în siracusi, rămasemŭ acolē trei zile.
- București, 1688: Și nemerindŭ la siracussa amŭ așteptatŭ zile trei.
- În româna de azi: Am plutit până la Siracuza și am rămas acolo trei zile.

### Fapte 28,13

- Codicele Voronețean: De acie încungiurămu și viînremu înntru Righia, și după o dzi suflă Austru, a doao dzi viînremu întru Potiolu,
- Bălgrad, 1648: De acolē încungĭurăndŭ sosimŭ în righiĭea: și preste ō zi suflăndŭ aōstru, întru a doaō zi venimŭ în potiōlŭ.
- București, 1688: Și de acolō încunjurîndŭ amŭ sosit la righiōnŭ, și preste ō zi făcîndu-se austru, a dōa zi amŭ venitŭ la potïōli.
- În româna de azi: De acolo, ocolind, am ajuns la Regium; după o zi a suflat vântul de miazăzi și a doua zi am ajuns la Puteoli,

### Fapte 28,14

- Codicele Voronețean: iuo aflămu frații și rugați f(u)mu de ei se lăcuimu în 7 dzile și așa verimu înntru Rimu.
- Bălgrad, 1648: Ūnde aflămŭ frațïi rugară-ne să rămănemŭ la ei șapte zile, și așà venimŭ în roma.
- București, 1688: Ūnde aflîndŭ frați nēmŭ măngăĭeatŭ spre ei, ca să rămănemŭ zile șapte, și așà la rîmŭ amŭ venit.
- În româna de azi: unde am găsit frați, care ne-au rugat să rămânem la ei șapte zile. Și așa am venit la Roma.

### Fapte 28,15

- Codicele Voronețean: Și acie frații audziră de noi și eșiră întru tăînpirulu nostru păînră la trăgulu Apieei și Trei Cărmari. Ei vădzură Pavelu și blagodariră dumnedzeu, și preemi cutedzare.
- Bălgrad, 1648: Și de acolē auzindŭ frațïi de carele erà de noi, eșirî înnaintē noastrî pănî la trăgulŭ apiei, și pănî la trei crăcĭme, pre carïi văzăndu’i pavelŭ, dăndŭ harŭ lui dumnezău, luō hrăborïe.
- București, 1688: Și de acolò frațïi auzindŭ cēle pentru noi au eșitŭ întru întimpinarē noastră, pănă la tîrgulŭ lui apïe, și pănă la trei cîrcĭume, pre carïi văzîndŭ pavelŭ mulțămindŭ lui dumnezău, luō îndrăznire.
- În româna de azi: De acolo, frații, auzind despre noi, ne-au ieșit în întâmpinare până la Târgul lui Apius și la Trei Cârciumi. Ei l-au văzut pe Pavel și au mulțumit lui Dumnezeu, iar el a prins curaj.

### Fapte 28,16

- Codicele Voronețean: Și deca viînremu înntru Rimu, sutașulu pridădi fuglii lu voivodu, e lu Pavelu dzise, se prebăndēscă de siînre, ferindu lu elu voinicii.
- Bălgrad, 1648: Ĭarî dēca venimŭ în roma, sutașulŭ dēde legațïi mai marelui șirēgului, și îngăduitî fù lui pavelŭ să lăcuĭască de ūsebi, cu ūnŭ vitēzŭ carele arî păzì pre elŭ.
- București, 1688: Ĭară cîndŭ amŭ sositŭ la rîmŭ, sutașulŭ au dat pre legați celui mai mare preste oaste, ĭeară lui pavelŭ să rînduì să rămăe de osebi, înpreună cu cela ce păzïĭeà pre elŭ oștēnŭ.
- În româna de azi: Când am ajuns la Roma, sutașul i-a predat pe prizonieri comandantului, iar lui Pavel i s-a îngăduit să locuiască aparte, păzit de ostași.

## Cele 213 cuvinte explicate

În ordinea în care apar în text. Sensurile și originile sunt cele date de dicționarele limbii române; unde dicționarele dau explicații diferite sau nu au cuvântul, intrarea spune acest lucru.

- **nuta**: a merge pe apă cu corabia; la versetele 42–43, a înota (Azi „a înota”, din latina populară *(in)notare. Sbiera: „a corăbia, a călători pe apă”.)
- **se**: de cele mai multe ori „să”: „se nutămu” înseamnă să plutim; altminteri e pronumele „se” (Forma veche a lui „să”.)
- **întru**: în (Din latinescul intro.)
- **fumu**: a fi: am fost, a fost, au fost (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **pridădiră**: a preda, a da în mâinile cuiva (Din slavonul prědati.)
- **pavelu**: Pavel, apostolul (Nume din Faptele apostolilor.)
- **fugli**: prizonier (Din maghiarul fogoly. Dicționarul Academiei îl atestă întâi chiar în acest codice.)
- **sutașulu**: căpetenie a unei sute de ostași: centurion (Din „sută” + sufixul -aș.)
- **oarecarele**: un oarecare, câțiva (Din „oare” + „care”.)
- **cela**: acela, aceia, aceluia, acelora (Din „acela”, fără a de la început.)
- **gloateei**: ceată de ostași; în acest verset ține locul grecescului speira, cohortă (Din slavonul glota, „mulțime”.)
- **sevastiiasca**: împărătească: cohorta „augustă” (După grecescul Sebastē, „augustă”, din textul Faptelor.)
- **iuliu**: Iuliu, sutașul roman care îl păzește pe Pavel (Nume din Faptele apostolilor.)
- **corabie**: corabie. La versetul 16, textele de la 1648 și 1688 au „luntrea” și „barca” (Din slavonul korablĭ.)
- **înntrămu**: am intrat (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **adramitēscă**: din Adramyttium (oraș din Asia Mică) (Nume din Faptele apostolilor.)
- **asiești**: din Asia (Asia Mică) (Nume din Faptele apostolilor.)
- **văînslămu**: a porni pe apă, a naviga (Azi „a vâsli”, din „vâslă”, cuvânt slav. Sensul vechi „a se deplasa plutind pe apă” e înregistrat de Micul dicționar academic.)
- **aristarhu**: Aristarh, însoțitorul lui Pavel (Nume din Faptele apostolilor.)
- **Solunu**: Salonic (Numele slav al orașului.)
- **diîn**: din, dintru (Formă veche a lui „din”.)
- **machidonēnulu**: macedoneanul (Nume din Faptele apostolilor.)
- **sidonu**: Sidon, azi Saida, în Liban (Nume din Faptele apostolilor.)
- **omuiubire**: omenie, bunăvoință față de oameni (Sbiera: „iubire de oameni”, în dreptul grecescului philanthrōpia.)
- **lu**: lui: „lu Pavelu” înseamnă lui Pavel (Forma veche a lui „lui” pus înaintea numelui.)
- **soții**: tovarăși, prieteni (Din latinescul socius, „tovarăș”.)
- **cătră**: către (Formă veche a lui „către”.)
- **dzise**: zise, zicând; „dzisă’mi fu” înseamnă mi s-a spus (Dz acolo unde azi se spune z: zice.)
- **prilejire**: îngrijire, purtare de grijă (Sbiera: „grijă, îngrijire”, în dreptul grecescului epimeleia. Dicționarele consultate nu îl au.)
- **merși**: merseseră, plecaseră (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **dēci**: apoi, atunci: leagă două fapte care vin unul după altul (Azi „deci” arată o urmare logică; în codice doar duce povestirea mai departe.)
- **acolo**: acolo (Același cuvânt ca azi.)
- **chipru**: Cipru, insula (Nume din Faptele apostolilor.)
- **trecumu**: am trecut (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **într’alēnu**: împotrivă, din față („Alean”, din maghiarul ellen, „contra”.)
- **derepce**: fiindcă („Derept ce”, adică pentru că.)
- **văntulu**: vântul (Azi „vânt”; -ulu e articolul hotărât vechi.)
- **gerure**: adâncul, largul mării (Azi „genune”, cu n trecut în r. Originea e disputată: unele dicționare o dau ca necunoscută, altele pornesc de la latinescul *gyronem.)
- **pamfiliiasca**: din Pamfilia (Asia Mică) (Nume din Faptele apostolilor.)
- **deștiînnsemu**: am coborât („A deștinge”, din latinescul descendere.)
- **mira**: Mira (Myra), oraș din Licia (Nume din Faptele apostolilor.)
- **acie**: acolo (Sensul reiese din context și din textele de la 1648 și 1688.)
- **aflară**: a găsi: au găsit, am găsit; la măsurarea adâncimii, „aflară” înseamnă au găsit (atâția stânjeni) (Sensul vechi „a găsi” trăiește azi în „a afla”.)
- **lichiiasca**: din Licia (Asia Mică) (Nume din Faptele apostolilor.)
- **alecsăndrescu**: din Alexandria, alexandrină (Nume din Faptele apostolilor.)
- **căteliînru**: încet (Azi „cătinel”; după DEX, din latinescul *cautelinus, „cu băgare de seamă”.)
- **dzile**: zi, zile, ziua (Dz acolo unde azi se spune z: zi, zile.)
- **chnidu**: Cnid, oraș pe coasta Asiei Mici (Nume din Faptele apostolilor.)
- **nă**: ne (Formă veche a pronumelui „ne”.)
- **lăsa**: a lăsa: au lăsat, lăsat (Același verb ca azi.)
- **critu**: Creta, insula (Nume din Faptele apostolilor.)
- **salmonu**: Salmone, cap al Cretei (Nume din Faptele apostolilor.)
- **margire**: țărm (Azi „margine”, din latinescul margo, -inis. Sbiera: „margine, țărmure”.)
- **agiuînnge**: a ajunge: am ajuns, am venit (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **pristaniște**: port, liman; „Bura-pristaniște” e Limanul Bun (Din slavonul pristanište.)
- **iuo**: unde (După Ciorănescu, din latinescul ubi; Micul dicționar academic îi dă originea ca necunoscută.)
- **e**: la început de propoziție, „iar”: textul de la 1648 are „iară” în cele mai multe dintre aceste locuri; altminteri e verbul „este” (Sensul reiese din textele paralele.)
- **lasieei**: Lasea, așezare din Creta (Nume din Faptele apostolilor.)
- **săblaznă**: primejdie, piedică (Sbiera: „pericul, primejdie, sminteală”.)
- **postulu**: postul Zilei Ispășirii (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **amu**: acum; adesea doar leagă povestirea (După Micul dicționar academic, din „acum”; DEX îl trimite la latinescul ad modo. Dicționarul Academiei îl atestă întâi în acest codice.)
- **rugamună**: a ruga: „rugamună” înseamnă ne rugam; „rugați fumu” înseamnă am fost rugați, invitați (Același verb ca azi.)
- **grăi**: a vorbi, a spune: vorbea, spunând; „grăitele” înseamnă cele spuse (Azi „a grăi”, cuvânt de înțeles popular.)
- **cumu**: cum; „cumu se” înseamnă ca să (Sensul reiese din context.)
- **înputare**: vătămare, pagubă (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **deșerție**: pagubă (Din „deșert” + sufixul -ie.)
- **tarului**: povară, încărcătură („Tar”, din maghiarul tár.)
- **crămacii**: cârmaci (Din bulgărescul kărmač.)
- **nafticii**: corăbier („Naftic”, din grecescul nautikos. Dicționarul limbii române citează chiar acest verset.)
- **mai vrătosu**: „mai vrătosu” înseamnă mai mult, mai degrabă (Azi „vârtos”, din latinescul *virtuosus.)
- **asculta**: a asculta; ascultați = ascultați-mă (Același verb ca azi.)
- **cēliea**: cele spuse (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **buînră**: bună (Din latinescul bonus, cu n trecut în r.)
- **corabnicii**: corăbieri (Din „corabie” + sufixul -nic.)
- **ernare**: iernare; a ierna, a petrece iarna (Din latinescul hibernare.)
- **svētulu**: sfat, plan; a se sfătui (Din slavonul sŭvětŭ.)
- **putiea**: a putea: putea, am putut (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **finichiiea**: Fenix, port în Creta (Nume din Faptele apostolilor.)
- **Liva**: numele unui vânt: în textul grecesc al Faptelor e lips, vântul de sud-vest (Dicționarul Academiei are „livă” ca vânt dinspre miazănoapte, din slavonă.)
- **spre**: pe, peste: „spre focu” înseamnă pe foc; uneori și „către” (Din latinescul super. Sensul vechi „pe” e consemnat în dicționare.)
- **Horu**: vântul de nord-vest (Din grecescul chōros.)
- **Austrulu**: vântul de miazăzi (Din latinescul auster.)
- **vētrila**: pânza corabiei („Vetrilă”, din slavonul větrilo.)
- **luo**: a lua: luat, am luat; „luo-se nădējdiea” înseamnă și-a pierdut nădejdea (s-a luat) (Același verb ca azi.)
- **amănatu**: nu după mult timp (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **protivnicu**: potrivnic, din față (despre vânt) (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **Vrocnidonu**: numele vântului de furtună (În textul grecesc, Euroklydōn sau Eurakylōn.)
- **răpită**: luată cu putere de vânt (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **protivieascăse**: să țină piept vântului (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **dēderăse**: ne-am lăsat în voia vântului (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **ostrovu**: insulă (Din slavonul ostrovŭ.)
- **cursemu**: am trecut în goană pe lângă (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **u**: un (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **clavdii**: insula Clauda, azi Gavdos (Nume din Faptele apostolilor.)
- **agiutoriu**: ajutor (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **aibăndu**: având (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **Sirtu**: Sirta, apele cu bancuri de nisip dinspre Libia (Nume grecesc păstrat în traducere.)
- **cădemu**: a cădea: cade, am căzut, să cadă; „cădzu frigu” înseamnă s-a lăsat frigul; „cădzumu în locu cu năsipu” înseamnă am dat peste un loc cu nisip (Azi „a cădea”; dz stă pentru z.)
- **spăndzurară**: a lăsa în jos, a atârna (Din latinescul *expendiolare.)
- **vihoriți**: bătuți de vifor (Din „vihor”, vifor, cuvânt slavon.)
- **demăînrēța**: dimineața („Dimineață”, cu n trecut în r.)
- **măînru**: mâini; „măînra” e mâna (Din latinescul manus, cu n trecut în r.)
- **nece**: nici (Formă veche a lui „nici”.)
- **stiealele**: stelele (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **măntui**: a scăpa cu viață dintr-o primejdie (Din maghiarul menteni. Azi cuvântul are mai ales sens bisericesc.)
- **atunce**: atunci (Azi „atunci”.)
- **meînre**: mie: „ascultați meînre” înseamnă ascultați-mă (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **dosădirē**: necaz, vătămare (Din familia lui „dosadă”, cuvânt slav. Sbiera: „dosadă, înjurie”.)
- **acesta**: acesta, aceasta, aceștia (Forme vechi ale demonstrativului „acesta”.)
- **acmu**: acum (Formă veche a lui „acum”.)
- **se sufletați**: „biînre se sufletați”: prindeți inimă (Verb făcut din „suflet”; sensul reiese din context.)
- **biînre**: cu curaj: „biînre se sufletați” înseamnă prindeți inimă (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **urulu**: unul, unuia, unii (Din latinescul unus, cu n trecut în r.)
- **înrainte**: înainte (Din latinescul *in ab ante.)
- **noapte**: noapte (Același cuvânt ca azi.)
- **chiesariu**: cezarul, împăratul Romei („Chesar”, din slavonul kesarĭ.)
- **adecă**: iată (Azi „adică”; sensul vechi „iată” e consemnat în dicționarul Academiei.)
- **cutedzați**: a îndrăzni, a prinde curaj (Din latina populară cottizare.)
- **noao**: nouă, pentru noi (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **patrasprădzēce**: paisprezece (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **miadză**: miez: „miadză noapte” înseamnă miezul nopții (Azi „miez”, din latinescul medius.)
- **vriu**: vreun, vreo (Formă veche a lui „vreun”.)
- **stăînjeni**: stânjeni: veche măsură de lungime (După DEX, din bulgărescul stă(n)žen; Micul dicționar academic dă originea ca nesigură.)
- **rutesu**: iarăși, a doua oară („Rutes”, cuvânt vechi cu origine necunoscută.)
- **nasulu**: partea din față a corabiei („Nas”, din latinescul nasus.)
- **cătuși**: ancore („Cătușă” a însemnat întâi pisică, din latinescul catta, apoi ancoră și fiare de legat mâinile. Noul Testament de la 1648 spune tot așa: „mățe”.)
- **ceindu**: căutând („A cere”, din latinescul quaerere, însemna întâi „a căuta”.)
- **luînntriea**: barca corabiei (Din latinescul lunter.)
- **vremu**: voiau să întindă ancorele (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **voinicii**: ostași (Din slavonul vojnikŭ, „războinic”. Sbiera: „ostaș, oștean”.)
- **lăcuire**: a rămâne, a sta (Azi „a locui”, din maghiarul lakni.)
- **fuînrē**: funii (Din latinescul funis, cu n trecut în r.)
- **tăieară**: au tăiat (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **păînră**: până („Până”, cu n trecut în r.)
- **preemi**: a lua, a primi (Azi „a primi”, cuvânt slav.)
- **aștepta**: a aștepta, așteptând (Același verb ca azi.)
- **prebăndi**: a rămâne undeva o vreme (Din slavonul prěbyti.)
- **nemică**: nimic (Azi „nimic”; forma veche vine din „ne-” + „mică”.)
- **regu**: vă rog (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **iaste**: este (Formă veche a lui „este”.)
- **păinre**: pâine (Din latinescul panis, cu n trecut în nr.)
- **blagodari**: a mulțumi (Din slavonul blagodariti.)
- **frăînnse**: frânturi, bucăți (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **măîngăiară-se**: au prins curaj („A se mângâia” însemna și „a-și face curaj”; Dicționarul limbii române dă sensul cu acest verset. Din latinescul *manganeare.)
- **piște**: hrană (Din slavonul pišta. Sbiera l-a citit „pesce”, adică pește; dicționarul Academiei îl trece, cu acest loc din codice, la „pișta”, hrană.)
- **iușirară**: au ușurat (Din „ușor”.)
- **deca**: când, după ce (Forma veche a lui „dacă”.)
- **săînru**: golf, intrând al mării (Azi „sân”, din latinescul sinus; sensul vechi de „golf” e consemnat în dicționarul Academiei.)
- **ariră**: nisip, țărm de nisip („Arină”, din latinescul arena, cu n trecut în r.)
- **putieare**: dacă se putea (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **anchira**: ancora („Anchiră”, împrumut vechi din slavonă (anŭkira, din grecescul ankyra); „ancoră”, cuvântul de azi, a fost luat mai târziu din latină și italiană.)
- **adurară**: au adunat, au strâns („A aduna”, din latinescul adunare, cu n trecut în r.)
- **depreură**: totodată, împreună (De + pre + ună, cu n trecut în r.)
- **cărma**: cârma; la versetul 41, partea din spate a corabiei (Din slavonul krŭma. Sensul de „pupă” e consemnat în dicționarul Academiei.)
- **năsipu**: nisip (Din bulgărescul nasip.)
- **nelegăînrată**: neclintită, care nu se mai leagănă (Din „a legăna”, cu n trecut în r.)
- **oprise**: s-a oprit (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **flăngē-se**: se frângea („A frânge”, din latinescul frangere.)
- **grēța**: greutatea („Greață” însemna întâi greutate; din „greu”.)
- **ucigă**: a ucide; ucigătoriu = ucigaș (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **neștiînre**: cineva, vreunul („Neștine”, din latinescul nescio qui, cu n trecut în r.)
- **petrēcă**: să-l treacă cu bine, să-l scape („A petrece”, din latinescul *pertraicere, „a face să treacă”.)
- **apără**: a oprit („A apăra” însemna și „a opri”; din latinescul apparare.)
- **ainte**: înainte, cei dintâi (Sbiera: „înainte”.)
- **scăînndurēle**: scândurile (Din latinescul scandula.)
- **vase**: bucăți din corabie (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **Melentie**: numele ostrovului: Melita, de obicei identificată cu Malta (Bălgradul scrie „Milit”, Bucureștiul „Meleti”.)
- **varvarii**: localnicii, oameni care nu vorbeau grecește (Din slavonul varŭvarŭ, din greacă.)
- **milostenie**: milă, omenie (Din slavonul milostinja.)
- **apriînnseră**: au aprins (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **făgăduiră**: au primit, au găzduit (Din maghiarul fogadni. „A primi în casă” e sensul vechi, ardelenesc; azi cuvântul înseamnă „a promite”.)
- **a vie**: a trăi (Din latinescul vivere.)
- **vițe**: vreascuri de viță de vie (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **puînrē**: punea (Formă veche; sensul reiese din context.)
- **năpărcă**: viperă (Dicționarele trimit la albanezul nepërkë.)
- **mucică**: a mușcat (Formă veche a lui „a mușca”, verb cu origine necunoscută.)
- **alaltu**: celălalt, ceilalți (Din latinescul ille alter.)
- **omulu**: omul (-ulu e articolul hotărât vechi.)
- **osănda**: judecata, pedeapsa (Din „a osândi”, verb slavon.)
- **chinui**: a pătimi, a suferi (Din „chin”, cuvânt de origine maghiară.)
- **apriînnde**: se va aprinde: se va inflama (Din latinescul apprehendere.)
- **de năprasnă**: „de năprasnă”: dintr-odată (Din slavonul naprasĭno.)
- **prăvindu**: privind („A privi”; după dicționarul Academiei, din slavonul praviti.)
- **prēfēcerăse**: și-au schimbat părerea (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **sate**: așezări, pământuri (După dicționarul Academiei, din latinescul fossatum.)
- **înntăiului**: mai-marele insulei (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **poplie**: Publiu, dregătorul insulei Malta (Nume din Faptele apostolilor.)
- **măînndrie**: „cu măînndrie”: cu înțelepciune, cu omenie („Mândrie” însemna întâi înțelepciune; din „mândru”, cuvânt slavon.)
- **uspătă**: a ospătat (Din latinescul hospitare.)
- **miață**: friguri, febră (Dicționarul limbii române citează chiar acest verset. Origine necunoscută; Ciorănescu propune un latinesc *ignitia, de la ignis, „foc”.)
- **apa trăndului**: „apa trăndului”: dizenterie sau hidropizie. Micul dicționar academic o dă, la „apă”, ca dizenterie, iar la „trând”, cu acest loc ca primă atestare, ca hidropizie; textele de la 1648 și 1688 spun „vintre” („Trând”, din slavonul trǫdŭ.)
- **lăînngedu**: bolnav („Lânged”, din latinescul languidus.)
- **vendecă**: a vindecat (Din latinescul vindicare.)
- **ciînre**: cine („Cine”, cu n trecut în r.)
- **urdira**: veneau întruna („A urdina”, a merge des undeva; din latinescul ordinare, cu n trecut în r.)
- **ciînsti**: daruri, cinstire; a cinsti (Din slavonul čĭstĭ.)
- **spre opu**: „spre opu”: de trebuință (Latinescul opus, ca în „opus est”, e nevoie.)
- **luînri**: luni (Din latinescul luna, cu n trecut în r.)
- **parasima**: semnul, emblema corabiei (Cuvânt grecesc păstrat în traducere (parasēmon).)
- **Dioscoru**: Dioscurii, Castor și Polux (Sbiera: „fiii lui Joe, Castor și Polux”.)
- **siracusia**: Siracuza, în Sicilia (Nume din Faptele apostolilor.)
- **righia**: Regium, azi Reggio Calabria (Nume din Faptele apostolilor.)
- **doao**: a doua (zi) (Formă veche; sensul reiese din context și din textele paralele.)
- **potiolu**: Puteoli, azi Pozzuoli, lângă Neapole (Nume din Faptele apostolilor.)
- **frați**: frați, frații (Același cuvânt ca azi.)
- **Rimu**: Roma (Din slavonul Rimŭ.)
- **tăînpirulu**: întâmpinare (Din familia lui „a întâmpina”; Biblia de la 1688 spune „întimpinarea”.)
- **trăgulu**: târgul (Din slavonul trŭgŭ.)
- **apieei**: Târgul lui Apius (Forum Appii), pe drumul spre Roma (Nume din Faptele apostolilor.)
- **Cărmari**: cârciumi: „Trei Cărmari” e locul numit pe latinește Tres Tabernae (Sbiera: „cîrșmă; taberna”.)
- **voivodu**: comandantul oștii (Din slavonul vojevoda.)
- **de siînre**: „de siînre”: de sine; textele de la 1648 și 1688 spun „de osebi”, adică aparte („Sine”, cu n trecut în r.)
- **ferindu**: păzind („A feri”, verb cu origine necunoscută.)

## Tot codicele, pagină cu pagină, în ediția din 1885

Sbiera a tipărit întregul manuscris: pe pagina din stânga, slovele și transcrierea, rând cu rând; pe cea din dreapta, aceleași versete din 1648 și din 1688. Toate cele 170 de pagini ale codicelui se pot deschide aici.

Ion G. Sbiera, Codicele Voronețean cu un vocabulariu și studiu asupra lui, Cernăuți, 1885. Exemplarul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, colecția Restitutio, domeniu public.

## Unde se pot citi celelalte texte românești vechi

Codicele Voronețean are o ediție din 1885 și o ediție critică din 1981. Și celelalte texte românești din secolul al XVI-lea au fost editate de filologi, unele de mai multe ori. Mai greu de găsit e locul de unde se pot deschide. Tabelul arată adresele care răspundeau pe 4 octombrie 2026 și pe cele care nu mai răspund.

- **Codicele Voronețean** (copie din 1563–1583; BAR, ms. rom. 448). Ion G. Sbiera, Cernăuți, 1885; Mariana Costinescu, ediție critică, București, 1981. [Ediția Sbiera, scanată de BCU București (domeniu public)](https://restitutio.bcub.ro/items/codicele-voronetean) [Ediția Sbiera, exemplarul Bibliotecii de Stat a Bavariei](https://www.digitale-sammlungen.de/en/view/bsb11472493) [Pagina manuscrisului de pe medievalia.com.ro, păstrată în Wayback Machine (18 septembrie 2021)](https://web.archive.org/web/20210918014407/https://medievalia.com.ro/en/manuscripts/item/ms-rom-448) Pagina manuscrisului de pe medievalia.com.ro anunța o galerie de 176 de imagini; adresa nu mai răspunde.
- **Psaltirea Scheiană** (BAR, ms. rom. 449). Ion Bianu, facsimil și transcriere, București, 1889; I.-A. Candrea, ediție critică, București, 1916. [Ediția Bianu, tomul I, scanată, pe Internet Archive](https://archive.org/details/psaltirea-scheiana) [Începutul psaltirii, transcris după ediția Bianu, pe Wikisource](https://ro.wikisource.org/wiki/Psaltirea_Scheian%C4%83) [Textul în corpusul roPSALT (fișiere XML, fără licență declarată)](https://github.com/mmoruz/RoPsalt) [19 cuvinte din ea, cu sensul de atunci și cel de acum](https://mariuscomper.uk/psaltirea-scheiana/) Scanarea ediției Bianu de la Biblioteca Universității din Sibiu, după care s-a făcut transcrierea de pe Wikisource: pagina nu mai există (eroare 404).
- **Psaltirea Voronețeană** (BAR, ms. rom. 693). „Psaltirea Voronețeană. Psaltirea «Ciobanu»”, volum îngrijit de Ana-Maria Gînsac, seria Monumenta linguae Dacoromanorum, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2024. [Fișa volumului la editură (cartea nu se poate citi online)](https://www.editura.uaic.ro/produse/domenii/litere/monumenta-linguae-dacoromanorum-psaltirea-voroneteana-psaltirea-ciobanu-texte-studii-indice-de-cuvinte-1984/1) [Proiectul roPSALT (Iași, 2021–2023): psaltirile secolului al XVI-lea, verset lângă verset](https://www.scriptadacoromanica.ro/bin/view/roPsalt/) [Corpusul roPSALT: 151 de fișiere XML, câte unul de psalm; fără licență declarată](https://github.com/mmoruz/RoPsalt) 
- **Psaltirea Hurmuzaki** (BAR, ms. rom. 3077). Ion Gheție și Mirela Teodorescu, București, Editura Academiei Române, 2005. [Textul în corpusul roPSALT (fișiere XML, fără licență declarată)](https://github.com/mmoruz/RoPsalt) 
- **Codicele Bratul** (1559–1560). Alexandru Gafton, ediție de text, Iași, 2003. [Ediția online a lui Alexandru Gafton: transcrierea pagină cu pagină, cu facsimilul alături](http://media.lit.uaic.ro/gafton/) 
- **Tetraevanghelul lui Coresi** (Brașov, 1560–1561). Florica Dimitrescu, București, 1963. [Exemplarul BCU Cluj, scanat (domeniu public)](https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/12472) [Coresi și cărțile lui românești](https://mariuscomper.uk/coresi-diaconul/) 
- **Palia de la Orăștie** (1581–1582). Mario Roques, Paris, 1925 (Geneza); Viorica Pamfil, text, facsimile, indice, București, 1968; Vasile Arvinte, Iași, 2005. [O carte cu textul cules, pe Internet Archive (fără mențiune de drepturi)](https://archive.org/details/PaliaDeLaOrastie1582.pdf) 
- **Noul Testament de la Bălgrad** (Alba Iulia, 1648). Retipărit la Alba Iulia în 1988. [Exemplarul BCU Cluj, scanat (domeniu public)](https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/47067) 
- **Biblia de la București** (1688). Retipărită în facsimil și transcriere la București, în 1988, de Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. [Exemplarul BCU București, scanat (domeniu public)](https://restitutio.bcub.ro/items/bibliia-adeca-dumnezeiasca-scriptura-ale-cei-vechi) [Exemplarul BCU Cluj, scanat (domeniu public)](https://dspace.bcucluj.ro/handle/123456789/67736) 
- **Scrisoarea lui Neacșu** (1521). Cel mai vechi text românesc datat precis. [Textul cu slove, transliterat și transcris, pe Wikisource](https://ro.wikisource.org/wiki/Scrisoarea_lui_Neac%C8%99u_din_C%C3%A2mpulung) [Fotografia scrisorii, pe Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Neac%C5%9Fu%27s_letter.jpg) [Scrisoarea, frază cu frază](https://mariuscomper.uk/scrisoarea-lui-neacsu/) 
- **Corpusul electronic al textelor românești vechi (1521–1640)** (proiectul CETRV al Universității din Iași, textvechi.ro). Își propunea să adune, în facsimil și în transcriere, toate manuscrisele și tipăriturile românești cu slove de până la 1640. [Prima pagină, păstrată în Wayback Machine (4 decembrie 2021)](https://web.archive.org/web/20211204131708/https://textvechi.ro/) textvechi.ro: adresa nu mai răspunde.

Fiecare adresă a fost deschisă pe 4 octombrie 2026.

## De unde vine textul și cum a fost verificat

Textul vine din ediția lui Ion G. Sbiera (Cernăuți, 1885), nu direct din manuscris. Sbiera a tipărit codicele pagină cu pagină și rând cu rând: slovele în stânga, fără spații între cuvinte, iar alături transcrierea lui cu litere latine. Slovele de deasupra rândurilor de pe această pagină sunt decupate din tiparul lui. Singurele fotografii ale manuscrisului din ediție sunt două planșe, cu paginile 16–17 și 128–129.

Transcrierea a fost citită de pe scanarea de 300 dpi făcută de Biblioteca Centrală Universitară din București. Fiecare rând a fost cules de două ori, independent, apoi verificat a treia oară pe imagine. La 44 din cele 249 de rânduri, cele două culegeri au ieșit la fel și verificarea n-a schimbat nimic. La celelalte 205, diferențele, aproape toate la semnele de deasupra literelor, au fost lămurite pe imagine. Starea fiecărui rând e trecută în fișierele de date.

Citirea ușurată se obține din transcrierea lui Sbiera prin câteva reguli fixe. Dispar semnele care arată doar ce slovă stătea în manuscris (ū pentru оу, ō pentru ѡ, ï pentru ї) și accentele; â, prin care Sbiera notează un ă accentuat, devine ă (aflâ se citește află). Ḑ devine dz. Grupul „sc” dinaintea lui e și i, prin care Sbiera redă slova щ, devine șt; cele opt cuvinte în care apare au fost verificate pe slove. Litera ē, slova ѣ, rămâne. Parantezele rotunde sunt îndreptările lui Sbiera, iar cele drepte, însemnările pentru citirea în biserică. Butonul „Arată semnele lui Sbiera” aduce textul exact așa cum e tipărit.

Ediția de referință de astăzi este cea a Marianei Costinescu (1981). Ea nu e liberă de drepturi și nu a fost folosită ca text: rândurile de aici sunt cele din 1885, cu lecturile lui Sbiera.

Împărțirea rândurilor pe versete, versiunea în româna de azi și cea engleză nu vin din ediția lui Sbiera: sunt lucrate acum, după textele paralele. Ele redau ce spune codicele, nu textul obișnuit al Bibliei: unde codicele spune „grăulu” sau „diîn nasulu corabieei”, la fel spun și ele.

Ediția Marianei Costinescu (1981) dă pentru copie intervalul 1563–1583, propus de Alexandru Mareș după filigranele hârtiei; studiul lui Mareș despre datare a apărut în „Limba română” în 1982. Pentru traducere s-au propus: a doua jumătate a secolului al XV-lea (Nicolae Iorga, 1904; I.-A. Candrea), 1530–1559 (Alexandru Rosetti, 1958) și 1561–1563 (Nicolae Drăganu, dată respinsă de Rosetti); Ion Gheție socotea că originalele sunt „foarte probabil” dinainte de 1550. Iorga și Candrea, urmați de Rosetti, au așezat traducerea în Maramureș și în nordul Ardealului. Costinescu a conchis că manuscrisul a fost copiat în Moldova după un text venit din sud-vestul țării; Gheție, care a respins Maramureșul, socotea aceasta „cel mai simplu răspuns”, fără să excludă cu totul un copist intermediar. Sbiera credea, în 1885, că această copie e din anii 1505–1525, iar traducerea din secolul al XIII-lea, păreri pe care cercetarea de mai târziu le-a părăsit.

Pe hartă stau locurile numite în text, cu coordonatele din Pleiades. Ostrovul Melita e identificat de obicei cu Malta; s-au propus și Mljet, în Adriatica, și Kefalonia. Din cele 170 de pagini ale codicelui, 19 sunt transcrise aici; celelalte se pot citi în imaginile ediției.

### Fișiere de descărcat

Pasajul se poate descărca întreg: rândurile cu starea lor de verificare, versetele în cele trei traduceri, lista de cuvinte și registrul adreselor. Fișierul TEI păstrează paginile, rândurile, îndreptările lui Sbiera și însemnările pentru citirea în biserică, cu tot cu semnul de început de pericopă de pe marginea paginii 95. Fișierele de aici se pot refolosi liber (CC0), iar sumele SHA-256 stau alături.

- [Tot pasajul (JSON)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28.json)
- [Pasajul în TEI XML](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28.tei.xml)
- [Rândurile (CSV)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28-randuri.csv)
- [Versetele (CSV)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28-versete.csv)
- [Cuvintele explicate (CSV)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/codicele-voronetean-fapte-27-28-cuvinte.csv)
- [Registrul textelor vechi (JSON)](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/texte-vechi-registru.json)
- [Sumele SHA-256](https://mariuscomper.uk/codicele-voronetean/data/SHA256SUMS.txt)

## Surse

- Ion G. Sbiera, Codicele Voronețean cu un vocabulariu și studiu asupra lui, Cernăuți, Tipografia Arhiepiscopală, 1885. Exemplarul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București, digitizat în colecția Restitutio, cu mențiunea Public Domain Mark 1.0. De aici vin textul codicelui, textele din 1648 și 1688, cele două fotografii ale manuscrisului și relatarea descoperirii (p. 264–265). https://restitutio.bcub.ro/items/codicele-voronetean
- Mariana Costinescu, Codicele Voronețean. Ediție critică, studiu filologic și studiu lingvistic, București, Minerva, 1981: ediția de referință de azi, cu foliația 1r–86v. Nu e liberă de drepturi și nu a fost folosită ca text; datele ei sunt citate prin Sergiu Drincu. https://www.diacronia.ro/en/indexing/details/B44/
- Sergiu Drincu, „Prefixul ne- în Codicele Voronețean”, Philologica Banatica IV (1), 2010, p. 161–168: cuprinsul codicelui pe file, datarea 1563–1583 propusă de Alexandru Mareș după filigrane și acceptată de Costinescu, cele două straturi de limbă, copierea în Moldova după un text din sud-vest, Apostolul slavon de redacția a patra. https://diacronia.ro/indexing/details/A12943/pdf
- Eugen Pavel, „Biblia în limba română. Repere cronologice”, Caietele Sextil Pușcariu VI, 2023, p. 248–288: cota manuscrisului (BAR, ms. rom. 448), numărul de file, sursele Noului Testament de la Bălgrad (1648) și ale Bibliei de la București (1688). https://csp.inst-puscariu.ro/pdf/CSP%20VI/Lingvistica/0000%20-%20Pavel.pdf
- Eugen Pavel, Arheologia textului, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012, capitolul despre Grigore Crețu: împrejurările descoperirii din 1871 și disputa cu Sbiera. https://www.diacronia.ro/en/indexing/details/B12/pdf/11
- Ion Gheție, „Maramureșul și textele rotacizante”, Limba română XXX (2), 1981, p. 155–164: lista textelor rotacizante, hârtia cu filigranul mistrețului, renunțarea la Maramureș ca loc al traducerii, originalele „foarte probabil înainte de 1550”. https://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/6166
- Alexandru Rosetti, „Cu privire la datarea primelor traduceri românești de cărți religioase”, Limba română VII (2), 1958, p. 20–22, și „Cîteva probleme ale limbii primelor texte romînești”, Limba română III (4), 1954, p. 59–63: istoricul datărilor (Iorga, Candrea, Drăganu, Panaitescu) și datarea proprie, 1530–1559. https://www.diacronia.ro/indexing/details/A10394/pdf
- Dicționarele limbii române consultate prin dexonline.ro pentru sensurile și originile cuvintelor; fiecare intrare din lista de cuvinte spune pe care se sprijină. https://dexonline.ro/
- Pleiades, gazetteer al lumii antice (CC BY 3.0): coordonatele locurilor de pe hartă. Țărmurile: Natural Earth, 1:10 milioane, domeniu public. Identificarea ostrovului Melita cu Malta: International Standard Bible Encyclopedia, 1915, articolul „Melita”. https://pleiades.stoa.org/