Târgu Jiu · Brâncuși, 1938 · 29,3 m de oțel și fontă
Coloana fără sfârșit ce fac mărgelele în vânt
Sub cele 15 mărgele de fontă ale Coloanei fără sfârșit stă un stâlp de oțel de 28,90 m, lat de 38 de centimetri la vârf. Fără mărgele, după calculele lui Giovanni Solari, stâlpul ar putea începe să galopeze, să se legene tot mai larg, la un vânt de 20 m/s, sub vântul de referință de 30,6 m/s. Cu mărgele, pragul urcă la 95 m/s. Măriți vântul și comparați coloana cu stâlpul gol.
Pragurile de galop sunt cele estimate de Giovanni Solari din forțele măsurate în tunelul de vânt, pentru direcția cea mai expusă a fiecărei variante. Mișcarea de pe ecran e ilustrativă.
Stâlpul din interior
Coloana fără sfârșit, înălțată în 1937–1938 la Târgu Jiu, are 29,26 m după Solari: 15 module întregi de fontă, fiecare de 45 × 90 × 180 cm, și câte o piesă de capăt la bază și la vârf, înșirate pe un stâlp de oțel de 28,90 m. Stâlpul nu e o bară plină: patru corniere de oțel legate cu plăcuțe la vârf, îmbrăcate în plăci tot mai groase spre bază, nituite și înșurubate, cu beton în interior până la 5,50 m.
Modelul construit din aceste dimensiuni dă stâlpului gol o frecvență proprie de 0,79–0,90 Hz, după cât cântăresc plăcuțele și niturile. La 3 noiembrie 2000, în timpul restaurării, frecvența măsurată a fost de 0,830 Hz. A doua frecvență de încovoiere iese în model de 4,31 ori mai mare decât prima; măsurat, de 4,50 ori.
Galopul
Când stâlpul se mișcă lateral, schimbă unghiul sub care îl lovește vântul. Dacă forța care rezultă pune în fiecare legănare mai multă energie decât scoate amortizarea, oscilația crește: asta e galopul. Giovanni Solari a măsurat în tunelul de vânt forțele pe machete ale coloanei și ale stâlpului, apoi a calculat pragul de la care începe galopul: 20 m/s pentru stâlpul gol și 15 m/s pentru stâlpul învelit în folie, cum a stat în timpul lucrărilor. La vârful coloanei, viteza medie a vântului are o probabilitate de 2% pe an să depășească 30,6 m/s.
Calculul de aici, cu masa stâlpului din model și cu frecvența și amortizarea măsurate în 2000, dă pentru stâlpul gol un prag de 20–26 m/s, aproape de cel al lui Solari. Fără mărgele, după Solari, stâlpul ar fi fost expus unui risc foarte mare de prăbușire prin galop.
Ce fac mărgelele
Mărgelele adaugă masă: 0,86 t fiecare modul întreg. Doar cu această masă, stâlpul ar oscila în model cu 0,43–0,45 Hz; măsurat cu mărgelele montate, pe 14 noiembrie 2000, oscila cu 0,513 Hz. Diferența arată că modulele nu sunt doar o greutate: fac coloana cu circa 40% mai rigidă la încovoiere, iar Solari a modelat același lucru cu un modul de elasticitate echivalent. În testele din 2000, raportul de amortizare a crescut de circa două ori, de la 0,82% la 1,59–1,93%, după ce rosturile dintre module au fost etanșate cu silicon.
Cu masa publicată a modulelor și cu frecvența și amortizarea măsurate, formula lui Den Hartog dă pragul de galop al coloanei întregi la 96–103 m/s pentru vântul care bate la 5° de fețe și la 207–222 m/s pentru cel perpendicular pe ele; Solari a obținut 95 și 217 m/s. Forma ajută și ea: modulele, care se îngustează și se lărgesc la fiecare 90 de centimetri, fac dâra de vârtejuri neregulată, cu frecvențele împrăștiate într-o bandă. Pe la 3 m/s, vârtejurile pot excita primul mod al coloanei, dar masa și amortizarea, cu un număr Scruton de 119, țin mișcarea mică. René Gabbai a calculat că și o coloană rotundă sau pătrată, cu aceeași masă și aceeași amortizare, ar rămâne stabilă. Umbra coloanei, de-a lungul unui an, e pe o altă pagină.
Surse și metodă
Modelul împarte stâlpul în 116 elemente de grindă, încastrate la bază, fiecare cu secțiunea din desenele din 1937 reluate de Solari: patru corniere, plăci exterioare și interioare care se îngroașă spre bază, beton până la 5,50 m (luat doar ca masă). Modulul de elasticitate al oțelului e luat 206 GPa. Plăcuțele de legătură, niturile și buloanele nu sunt descrise bucată cu bucată; masa lor e estimată la 0–30% din masa oțelului stâlpului. Fiecare modul întreg de fontă cântărește 0,86 t, după dosarul de nominalizare UNESCO. Relația lui Den Hartog dă viteza critică de galop: de patru ori masa echivalentă pe metru (ponderată cu forma modului, (z/h)^1,75), raportul de amortizare și pulsația, împărțite la densitatea aerului (1,25 kg/m³), lățimea de referință și valoarea absolută a coeficientului aerodinamic din tunel. Formula presupune un singur mod și vânt uniform pe înălțime.
- Giovanni Solari, „Brâncuși Endless Column: A Masterpiece of Art and Engineering”, International Journal of High-Rise Buildings 2(3), 2013, pp. 193–212. ctbuh.org · koreascience.kr Secțiunile stâlpului (p. 198), frecvențele și amortizările măsurate în 2000, coeficienții din tunel, pragurile de galop, vântul de calcul.
- Dan Lungu și colaboratorii, 2005: măsurătorile de vibrații din noiembrie 2000, citate de Solari. Perioadele de 1,205 s, 0,268 s și 1,949 s.
- Dosarul de nominalizare UNESCO al ansamblului de la Târgu Jiu, p. 13 (tabel). whc.unesco.org Masa unui modul întreg: 0,86 t.
- René D. Gabbai, „On the Aeroelastic Indifference of Brancusi's Endless Column”, Journal of Engineering Mechanics 134(6), 2008, pp. 462–465. nist.gov Stabilitatea unor coloane rotunde sau pătrate cu aceeași masă și amortizare.