Trei recensăminte au numărat oamenii din fiecare comună, oraș și municipiu. Caută-ți comuna și vezi-i coloana cum scade sau crește pe harta 3D a reliefului. Înălțimea e populația, culoarea e schimbarea din 2002.
Se încarcă relieful…
Sau derulează: povestea, în patru pași.
Totalurile pe județe și topurile scăderilor și creșterilor sunt mai jos: județe și comune.
2002–2021
Trei recensăminte, pe hartă
Fiecare coloană e o comună, un oraș sau un municipiu. Înălțimea arată populația locului, iar culoarea arată dacă aceasta a scăzut (portocaliu) sau a crescut (turcoaz) față de 2002; variațiile sub ±2% apar crem. Derulează și anii trec pe relief.
Populația rezidentă a României a scăzut de la 21.680.974 în 2002 la 19.053.815 în 2021, o diferență de 2.627.159 (-12,1%). Populația a scăzut în 2661 de comune, orașe și municipii, din cele 3181 (83,7%).
2002–2021
Cele mai mari scăderi: Caraș-Severin și Teleorman
Populația a scăzut în 40 dintre cele 41 de județe și în București. Cele mai mari scăderi procentuale le au Caraș-Severin (-26%) și Teleorman (-25,8%). 619 comune, orașe și municipii au pierdut cel puțin un sfert din oameni.
Cea mai abruptă cădere e la Chilia Veche (Tulcea): -52,1%. Urmează Bătrâna (Hunedoara) (-49,7%) și Gogoșu (Dolj) (-49,2%).
Creșterea
Unde cresc turnurile turcoaz
Ilfov e singurul județ care a crescut: 80,8%. Creșterile mari stau toate lângă orașe mari: Dumbrăvița (Timiș) (643,2%), Florești (Cluj) (606%) și Chiajna (Ilfov) (444,2%).
Harta arată unde a crescut populația, dar nu arată de unde au venit noii locuitori. Creșterea unei comune de lângă Cluj poate reflecta mutări din mai multe locuri.
Ce se măsoară
Ce arată coloanele
În modul „Schimbare”, înălțimea arată cu cât a crescut sau a scăzut locul din 2002. Coloanele înalte sunt cele mai mari scăderi și creșteri ale populației.
Numerele sunt populația rezidentă: oamenii care locuiesc în mod obișnuit în comună, prezenți sau temporar plecați. Anii dintre recensăminte sunt interpolați liniar, ca să curgă animația.
Pune-ți locul pe hartă
Deschide harta, caută o comună, un oraș sau un județ și alege anul din partea de jos. Pentru fiecare loc, panoul arată populația la cele trei recensăminte și compară schimbarea din 2002–2021 cu cea a țării.
Cât de mult, la fiecare numărătoare?
Populația a scăzut la fiecare recensământ: de la 21.680.974 în 2002 la 20.121.641 în 2011 și 19.053.815 în 2021. Scăderea a fost de 1.559.333 între primele două recensăminte și de 1.067.826 între ultimele două.
Cele 518 comune, orașe și municipii care au crescut sunt sub o cincime din cele 2661 care au scăzut. Harta nu ia partea nimănui: arată și turnurile turcoaz, și cioturile portocalii.
Pe județe
Populația rezidentă în 2002 și 2021, diferența și procentul, pentru fiecare județ și pentru București. Ordonat de la cea mai abruptă scădere la singura creștere.
Județele și Bucureștiul, de la cea mai abruptă scădere la singura creștere
Județ
2002
2021
Diferența
Diferența, %
Caraș-Severin
333.219
246.588
−86.631
-26%
Teleorman
436.025
323.544
−112.481
-25,8%
Hunedoara
485.712
361.657
−124.055
-25,5%
Brăila
373.174
281.452
−91.722
-24,6%
Tulcea
256.492
193.355
−63.137
-24,6%
Mehedinți
306.732
234.339
−72.393
-23,6%
Olt
489.274
383.280
−105.994
-21,7%
Galați
619.556
496.892
−122.664
-19,8%
Gorj
387.308
314.685
−72.623
-18,8%
Buzău
496.214
404.979
−91.235
-18,4%
Dolj
734.231
599.442
−134.789
-18,4%
Neamț
554.516
454.203
−100.313
-18,1%
Vaslui
455.049
374.700
−80.349
-17,7%
Vâlcea
413.247
341.861
−71.386
-17,3%
Prahova
829.945
695.119
−134.826
-16,2%
Ialomița
296.572
250.816
−45.756
-15,4%
Bacău
706.623
601.387
−105.236
-14,9%
Alba
382.747
325.941
−56.806
-14,8%
Sălaj
248.015
212.224
−35.791
-14,4%
Vrancea
387.632
335.312
−52.320
-13,5%
Botoșani
452.834
392.821
−60.013
-13,3%
Argeș
652.625
569.932
−82.693
-12,7%
Călărași
324.617
283.458
−41.159
-12,7%
Giurgiu
297.859
262.066
−35.793
-12%
Dâmbovița
541.763
479.404
−62.359
-11,5%
Maramureș
510.110
452.475
−57.635
-11,3%
Arad
461.791
410.143
−51.648
-11,2%
București
1.926.334
1.716.961
−209.373
-10,9%
Mureș
580.851
518.193
−62.658
-10,8%
Harghita
326.222
291.950
−34.272
-10,5%
Covasna
222.449
200.042
−22.407
-10,1%
Satu Mare
367.281
330.668
−36.613
-10%
Constanța
715.151
655.997
−59.154
-8,3%
Bihor
600.246
551.297
−48.949
-8,2%
Sibiu
421.724
388.326
−33.398
-7,9%
Brașov
589.028
546.615
−42.413
-7,2%
Iași
816.910
760.774
−56.136
-6,9%
Suceava
688.435
642.551
−45.884
-6,7%
Bistrița-Năsăud
311.657
295.988
−15.669
-5%
Timiș
677.926
650.533
−27.393
-4%
Cluj
702.755
679.141
−23.614
-3,4%
Ilfov
300.123
542.704
+242.581
80,8%
Cele mai abrupte scăderi și creșteri
Jos: cele mai abrupte zece scăderi și cele mai abrupte zece creșteri, în procente, 2002–2021. Procentele mari stau pe baze mici: o comună de câteva sute de oameni își poate dubla populația cu un singur cartier nou.
Topul scăderilor, 2002–2021
Localitate
2002
2021
Diferența, %
Chilia Veche · Tulcea
3606
1728
-52,1%
Bătrâna · Hunedoara
175
88
-49,7%
Gogoșu · Dolj
1029
523
-49,2%
Întregalde · Alba
877
459
-47,7%
Bunila · Hunedoara
462
247
-46,5%
Oprișor · Mehedinți
3122
1681
-46,2%
C.A. Rosetti · Tulcea
1179
636
-46,1%
Titești · Vâlcea
1196
646
-46%
Stejaru · Tulcea
2294
1242
-45,9%
Pădina · Mehedinți
1979
1073
-45,8%
Topul creșterilor, 2002–2021
Localitate
2002
2021
Diferența, %
Dumbrăvița · Timiș
2693
20.014
643,2%
Florești · Cluj
7470
52.735
606%
Chiajna · Ilfov
8009
43.588
444,2%
Giroc · Timiș
4295
22.270
418,5%
Bragadiru · Ilfov
8165
40.080
390,9%
Valea Lupului · Iași
3075
14.510
371,9%
Moșnița Nouă · Timiș
4298
16.424
282,1%
Șelimbăr · Sibiu
4912
17.492
256,1%
Popești-Leordeni · Ilfov
15.115
53.434
253,5%
Miroslava · Iași
8073
28.534
253,4%
Ce nu poate ști harta
Unde s-au dus oamenii
Harta arată schimbarea netă a populației rezidente între recensăminte. Datele nu separă nașterile, decesele și mutările și nu arată traseul persoanelor.
Populația rezidentă, nu cea după domiciliu
Se numără oamenii care locuiesc în mod obișnuit în comună, prezenți sau temporar plecați. Populația după domiciliu e un indicator diferit, de regulă mai mare: îi include și pe cei plecați în străinătate cu domiciliul păstrat în țară.
Anii dintre recensăminte
Între 2002, 2011 și 2021, valorile populației sunt interpolate liniar pentru animație, iar înălțimea coloanelor e calculată apoi pe o scară comprimată. Nu sunt măsurători anuale: schimbările reale vin în valuri.
Comunele desființate sau rupte
Limitele unor comune s-au putut schimba între recensăminte; setul de date nu marchează încă individual cazurile în care comparația nu e directă, iar numerele rămân cele publicate pentru fiecare an.
Scara coloanelor
În modul „Populație”, înălțimea codifică populația din anul ales; în modul „Schimbare”, codifică mărimea diferenței în persoane față de 2002. Ambele folosesc o scară comprimată — aproximativ radicalul valorii — ca să încapă și Bucureștiul, și cea mai mică comună pe aceeași hartă; rapoartele dintre înălțimi nu sunt rapoarte ale populației.
Marginile
Limitele comunelor sunt simplificate la circa 30 de metri. Coloana stă pe centrul comunei; la hotare ciudate, poate sta aproape de margine.
Cum am calculat și de unde vin datele
Recensămintele. Populația rezidentă din fiecare comună, oraș și municipiu, la 2002, 2011 și 2021, din tabelele pe județe ale citypopulation.de (Thomas Brinkhoff), compilate din recensămintele INS. Am inclus toate cele 3181 de comune, orașe și municipii, numărând Bucureștiul o singură dată. Am verificat separat și cele șase sectoare, fără să le adăugăm din nou la totaluri. Totalurile naționale coincid cu totalurile INS; am verificat și cinci totaluri județene pentru 2021. Bucureștiul apare întreg, cu totalul municipiului.
Potrivirea cu harta. Am potrivit rândurile de recensământ după nume și județ; pentru 12 denumiri diferite între surse (Petreu–Abrămuț, Sâniob–Ciuhoi, Pădina–Pădina Mare, Bira–Bâra și altele) am verificat corespondentul prin codul SIRUTA din registrul LAU geo-spatial.org (versiunea 2025-03-26). Pagina afișează numele din registru și găsește variantele în căutare.
Coloanele. Fiecare comună are o coloană pe centrul conturului său. Înălțimea urmează aproximativ radicalul valorii, cu o compresie care ține Bucureștiul pe hartă: în modul „Populație” valoarea e populația anului ales, în modul „Schimbare” e mărimea diferenței în persoane față de 2002. Culoarea arată schimbarea procentuală față de 2002: portocaliu pentru scăderi, turcoaz pentru creșteri, crem între −2% și +2%.
Relieful. Copernicus GLO-30 (Agenția Spațială Europeană), rezoluție de 30 de metri, redusă la circa 900 de metri pe pagină. Exagerarea verticală variază cu distanța de la cameră.
Limite. Comune și județe: geo-spatial.org, după date ANCPI (CC BY-SA 4.0). Contururile de pe pagină sunt simplificate și se distribuie în aceeași licență.
Surse
Thomas Brinkhoff, citypopulation.de, tabelele pe județe ale României, coloanele recensămintelor din 2002, 2011 și 2021: citypopulation.de/en/romania. Numerele sunt ale recensămintelor INS, citate cu sursa.
Cu cât a scăzut populația rezidentă a României între 2002 și 2021?
Populația rezidentă a scăzut de la 21.680.974 în 2002 la 19.053.815 în 2021, o diferență de 2.627.159 (-12,1%). Populația a scăzut în 2661 de comune, orașe și municipii, din cele 3181 (83,7%).
Unde au fost cele mai mari scăderi și creșteri procentuale?
Cele mai abrupte scăderi sunt Chilia Veche (Tulcea) (-52,1%), Bătrâna (Hunedoara) (-49,7%) și Gogoșu (Dolj) (-49,2%). Cele mai abrupte creșteri sunt toate lângă orașe mari: Dumbrăvița (Timiș) (643,2%), Florești (Cluj) (606%) și Chiajna (Ilfov) (444,2%). Ilfov e singurul județ care a crescut.
Populație rezidentă sau după domiciliu — care e aici?
Populația rezidentă: oamenii care locuiesc în mod obișnuit în comună, prezenți sau temporar plecați. Populația după domiciliu e un indicator diferit, de regulă mai mare. Definițiile și limitele comparației sunt explicate în secțiunea „Ce nu poate ști harta”.