# Constituțiile României, 1866–1991 Șase regimuri au rescris legea fundamentală. Pune articolele față în față și vezi ce a supraviețuit: proprietatea, drepturile și cine conduce. București, 20 septembrie 2026 · șase texte, trei întrebări, 45 de perechi https://mariuscomper.uk/constitutii-romania-1866-1991/ ## Cronologia ### 1866 — 1866 · Domnia lui Carol Sancționată la 30 iunie 1866, după modelul belgian din 1831: 133 de articole, vot censitar, Domn ereditar. Ține 57 de ani, cu revizuiri în 1879, 1884 și 1917. ### 1923 — 1923 · România Mare Decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923: 138 de articole plus cinci tranzitorii, votul universal al bărbaților, România Mare. Ține 15 ani; repusă parțial la 31 august 1944. ### 1938 — 1938 · Dictatura regală Plebiscit la 24 februarie 1938, în vigoare din 27 februarie: 100 de articole scrise de Istrate Micescu. Datoriile înaintea drepturilor, inițiativa legilor la Rege. Suspendată în anii războiului. ### 1948 — 1948 · Republica Populară Legea nr. 114, votată cu 401 voturi la 13 aprilie 1948: 105 articole, Republica Populară, Marea Adunare organ suprem. Ține patru ani, până în 1952. ### 1965 — 1965 · Republica Socialistă Votată de Marea Adunare la 21 august 1965: 121 de articole, Republica Socialistă, partidul conducător. Ține 24 de ani, până în 1989; din 1974 cu președinte de stat, cu județe în loc de regiuni. ### 1991 — 1991 · Democrația Adoptată la 21 noiembrie 1991 cu 414 voturi pentru și 95 împotrivă, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991: 152 de articole. Revizuită în 2003, în vigoare. În afara paginii: Constituția din 1952, adoptată la 24 septembrie 1952 — între 1948 și 1965 — rămâne în afara comparatorului, ca să se vadă limpede saltul de la o republică populară la cealaltă. ## Comparatorul ### Proprietatea — Cine poate stăpâni și ce poate pierde? **1866 – 1923 · Rescriere.** Aceeași garanție, condiții noi: textul păstrează proprietatea, dar îi rescrie hotarele. 1866 (art. 19): proprietatea este sacră; statul expropriază numai în trei cazuri 1923 (art. 17, 19): proprietatea este garantată; subsolul trece la stat **1866 – 1938 · Rescriere.** Aceeași garanție, condiții noi: textul păstrează proprietatea, dar îi rescrie hotarele. 1866 (art. 19): proprietatea este sacră; statul expropriază numai în trei cazuri 1938 (art. 16, 17): proprietatea este inviolabilă; despăgubirea o stabilește justiția **1866 – 1948 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1866 (art. 19): proprietatea este sacră; statul expropriază numai în trei cazuri 1948 (art. 8, 11): proprietatea particulară este recunoscută, dar statul poate prelua totul **1866 – 1965 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1866 (art. 19): proprietatea este sacră; statul expropriază numai în trei cazuri 1965 (art. 6, 36): mijloacele de producție sunt socialiste; casa și economiile sunt personale **1866 – 1991 · Continuitate.** Garanția trece dintr-un text în altul, cu formulări schimbate și același schelet. 1866 (art. 19): proprietatea este sacră; statul expropriază numai în trei cazuri 1991 (art. 41): proprietatea privată este garantată; exproprierea cere utilitate publică și despăgubire **1923 – 1938 · Rescriere.** Aceeași garanție, condiții noi: textul păstrează proprietatea, dar îi rescrie hotarele. 1923 (art. 17, 19): proprietatea este garantată; subsolul trece la stat 1938 (art. 16, 17): proprietatea este inviolabilă; despăgubirea o stabilește justiția **1923 – 1948 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1923 (art. 17, 19): proprietatea este garantată; subsolul trece la stat 1948 (art. 8, 11): proprietatea particulară este recunoscută, dar statul poate prelua totul **1923 – 1965 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1923 (art. 17, 19): proprietatea este garantată; subsolul trece la stat 1965 (art. 6, 36): mijloacele de producție sunt socialiste; casa și economiile sunt personale **1923 – 1991 · Continuitate.** Garanția trece dintr-un text în altul, cu formulări schimbate și același schelet. 1923 (art. 17, 19): proprietatea este garantată; subsolul trece la stat 1991 (art. 41): proprietatea privată este garantată; exproprierea cere utilitate publică și despăgubire **1938 – 1948 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1938 (art. 16, 17): proprietatea este inviolabilă; despăgubirea o stabilește justiția 1948 (art. 8, 11): proprietatea particulară este recunoscută, dar statul poate prelua totul **1938 – 1965 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1938 (art. 16, 17): proprietatea este inviolabilă; despăgubirea o stabilește justiția 1965 (art. 6, 36): mijloacele de producție sunt socialiste; casa și economiile sunt personale **1938 – 1991 · Continuitate.** Garanția trece dintr-un text în altul, cu formulări schimbate și același schelet. 1938 (art. 16, 17): proprietatea este inviolabilă; despăgubirea o stabilește justiția 1991 (art. 41): proprietatea privată este garantată; exproprierea cere utilitate publică și despăgubire **1948 – 1965 · Rescriere.** Aceeași garanție, condiții noi: textul păstrează proprietatea, dar îi rescrie hotarele. 1948 (art. 8, 11): proprietatea particulară este recunoscută, dar statul poate prelua totul 1965 (art. 6, 36): mijloacele de producție sunt socialiste; casa și economiile sunt personale **1948 – 1991 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1948 (art. 8, 11): proprietatea particulară este recunoscută, dar statul poate prelua totul 1991 (art. 41): proprietatea privată este garantată; exproprierea cere utilitate publică și despăgubire **1965 – 1991 · Ruptură.** Proprietatea privată iese din centru: mijloacele de producție trec la stat, iar garanția își schimbă stăpânul. 1965 (art. 6, 36): mijloacele de producție sunt socialiste; casa și economiile sunt personale 1991 (art. 41): proprietatea privată este garantată; exproprierea cere utilitate publică și despăgubire ### Drepturi și libertăți — Cine se bucură de ele și cu ce condiții? **1866 – 1923 · Rescriere.** Catalogul rămâne, condițiile se mută: aceleași libertăți, altcineva hotărăște cum se exercită. 1866 (art. 5, 24): libertăți largi, fără cenzură, dar numai pentru unii 1923 (art. 5, 6): drepturi fără deosebire de neam și credință; votul universal al bărbaților **1866 – 1938 · Rescriere.** Catalogul rămâne, condițiile se mută: aceleași libertăți, altcineva hotărăște cum se exercită. 1866 (art. 5, 24): libertăți largi, fără cenzură, dar numai pentru unii 1938 (Titlul II; art. 22): drepturile vin după datorii și în limitele legii **1866 – 1948 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1866 (art. 5, 24): libertăți largi, fără cenzură, dar numai pentru unii 1948 (art. 16, 18): egalitate și vot de la 18 ani, cu drepturi sociale promise **1866 – 1965 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1866 (art. 5, 24): libertăți largi, fără cenzură, dar numai pentru unii 1965 (art. 28, 29): libertăți garantate, oprite împotriva orânduirii **1866 – 1991 · Continuitate.** Dreptul trece dintr-un text în altul fără să-și piardă garantul. 1866 (art. 5, 24): libertăți largi, fără cenzură, dar numai pentru unii 1991 (art. 20, 30, 34): catalog lung, cenzură interzisă, vot de la 18 ani **1923 – 1938 · Rescriere.** Catalogul rămâne, condițiile se mută: aceleași libertăți, altcineva hotărăște cum se exercită. 1923 (art. 5, 6): drepturi fără deosebire de neam și credință; votul universal al bărbaților 1938 (Titlul II; art. 22): drepturile vin după datorii și în limitele legii **1923 – 1948 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1923 (art. 5, 6): drepturi fără deosebire de neam și credință; votul universal al bărbaților 1948 (art. 16, 18): egalitate și vot de la 18 ani, cu drepturi sociale promise **1923 – 1965 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1923 (art. 5, 6): drepturi fără deosebire de neam și credință; votul universal al bărbaților 1965 (art. 28, 29): libertăți garantate, oprite împotriva orânduirii **1923 – 1991 · Continuitate.** Dreptul trece dintr-un text în altul fără să-și piardă garantul. 1923 (art. 5, 6): drepturi fără deosebire de neam și credință; votul universal al bărbaților 1991 (art. 20, 30, 34): catalog lung, cenzură interzisă, vot de la 18 ani **1938 – 1948 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1938 (Titlul II; art. 22): drepturile vin după datorii și în limitele legii 1948 (art. 16, 18): egalitate și vot de la 18 ani, cu drepturi sociale promise **1938 – 1965 · Rescriere.** Catalogul rămâne, condițiile se mută: aceleași libertăți, altcineva hotărăște cum se exercită. 1938 (Titlul II; art. 22): drepturile vin după datorii și în limitele legii 1965 (art. 28, 29): libertăți garantate, oprite împotriva orânduirii **1938 – 1991 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1938 (Titlul II; art. 22): drepturile vin după datorii și în limitele legii 1991 (art. 20, 30, 34): catalog lung, cenzură interzisă, vot de la 18 ani **1948 – 1965 · Continuitate.** Dreptul trece dintr-un text în altul fără să-și piardă garantul. 1948 (art. 16, 18): egalitate și vot de la 18 ani, cu drepturi sociale promise 1965 (art. 28, 29): libertăți garantate, oprite împotriva orânduirii **1948 – 1991 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1948 (art. 16, 18): egalitate și vot de la 18 ani, cu drepturi sociale promise 1991 (art. 20, 30, 34): catalog lung, cenzură interzisă, vot de la 18 ani **1965 – 1991 · Ruptură.** Arhitectura drepturilor se desface: garantul, condiția sau ordinea se schimbă cu totul. 1965 (art. 28, 29): libertăți garantate, oprite împotriva orânduirii 1991 (art. 20, 30, 34): catalog lung, cenzură interzisă, vot de la 18 ani ### Cine conduce? — De unde vine puterea și cine o împarte? **1866 – 1923 · Continuitate.** Arhitectura trece dintr-un text în altul: cine împarte puterea rămâne, chiar dacă numele funcțiilor se schimbă. 1866 (art. 31, 32): puterile vin de la națiune; legile le fac Domnul cu două Adunări 1923 (art. 33, 34): aceeași arhitectură, cu Consiliu Legislativ și control de constituționalitate **1866 – 1938 · Rescriere.** Fraza rămâne, mecanismul se mută: aceeași propoziție despre putere, altcineva o ține în mână. 1866 (art. 31, 32): puterile vin de la națiune; legile le fac Domnul cu două Adunări 1938 (art. 29–31): puterile vin de la națiune, dar legile pornesc de la Rege **1866 – 1948 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1866 (art. 31, 32): puterile vin de la națiune; legile le fac Domnul cu două Adunări 1948 (art. 37, 38): o singură Adunare este organul suprem și unicul legiuitor **1866 – 1965 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1866 (art. 31, 32): puterile vin de la națiune; legile le fac Domnul cu două Adunări 1965 (art. 4, 64): Marea Adunare conduce totul; între sesiuni legiferează Consiliul de Stat **1866 – 1991 · Continuitate.** Arhitectura trece dintr-un text în altul: cine împarte puterea rămâne, chiar dacă numele funcțiilor se schimbă. 1866 (art. 31, 32): puterile vin de la națiune; legile le fac Domnul cu două Adunări 1991 (art. 2, 81): suveranitatea poporului, Parlament cu două Camere, președinte ales, Curte Constituțională **1923 – 1938 · Rescriere.** Fraza rămâne, mecanismul se mută: aceeași propoziție despre putere, altcineva o ține în mână. 1923 (art. 33, 34): aceeași arhitectură, cu Consiliu Legislativ și control de constituționalitate 1938 (art. 29–31): puterile vin de la națiune, dar legile pornesc de la Rege **1923 – 1948 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1923 (art. 33, 34): aceeași arhitectură, cu Consiliu Legislativ și control de constituționalitate 1948 (art. 37, 38): o singură Adunare este organul suprem și unicul legiuitor **1923 – 1965 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1923 (art. 33, 34): aceeași arhitectură, cu Consiliu Legislativ și control de constituționalitate 1965 (art. 4, 64): Marea Adunare conduce totul; între sesiuni legiferează Consiliul de Stat **1923 – 1991 · Continuitate.** Arhitectura trece dintr-un text în altul: cine împarte puterea rămâne, chiar dacă numele funcțiilor se schimbă. 1923 (art. 33, 34): aceeași arhitectură, cu Consiliu Legislativ și control de constituționalitate 1991 (art. 2, 81): suveranitatea poporului, Parlament cu două Camere, președinte ales, Curte Constituțională **1938 – 1948 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1938 (art. 29–31): puterile vin de la națiune, dar legile pornesc de la Rege 1948 (art. 37, 38): o singură Adunare este organul suprem și unicul legiuitor **1938 – 1965 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1938 (art. 29–31): puterile vin de la națiune, dar legile pornesc de la Rege 1965 (art. 4, 64): Marea Adunare conduce totul; între sesiuni legiferează Consiliul de Stat **1938 – 1991 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1938 (art. 29–31): puterile vin de la națiune, dar legile pornesc de la Rege 1991 (art. 2, 81): suveranitatea poporului, Parlament cu două Camere, președinte ales, Curte Constituțională **1948 – 1965 · Continuitate.** Arhitectura trece dintr-un text în altul: cine împarte puterea rămâne, chiar dacă numele funcțiilor se schimbă. 1948 (art. 37, 38): o singură Adunare este organul suprem și unicul legiuitor 1965 (art. 4, 64): Marea Adunare conduce totul; între sesiuni legiferează Consiliul de Stat **1948 – 1991 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1948 (art. 37, 38): o singură Adunare este organul suprem și unicul legiuitor 1991 (art. 2, 81): suveranitatea poporului, Parlament cu două Camere, președinte ales, Curte Constituțională **1965 – 1991 · Ruptură.** Ordinea puterilor se desface: separația lasă locul concentrării sau adunării unice. 1965 (art. 4, 64): Marea Adunare conduce totul; între sesiuni legiferează Consiliul de Stat 1991 (art. 2, 81): suveranitatea poporului, Parlament cu două Camere, președinte ales, Curte Constituțională ## Firul continuității ### Creanțele asupra statului „Tote creanțele asupra Statului” (1866, art. 19) trec prin „creanțele asupra Statului sunt garantate” (1923, art. 17) și „creanțele asupra particularilor și asupra Statului” (1938, art. 16) până la „creanțele asupra statului sunt garantate” (1991, art. 41). Nici 1948, nici 1965 nu păstrează formula. ### Subsolul Statul folosește subsolul cu despăgubire (1923, art. 17), minele devin ale statului (1923 și 1938, art. 19, respectiv 17), subsolul și pădurile intră în proprietatea întregului popor (1948, art. 6; 1965, art. 7), iar statul democratic se întoarce la folosință cu despăgubire (1991, art. 41). ### Fără confiscare Nicio lege nu poate înființa confiscarea averilor (1866, art. 17); interdicția supraviețuiește cu două excepții — înalta trădare și delapidarea (1938, art. 16) — și revine ca prezumție a dobândirii licite (1991, art. 41). ### De unde vine puterea „Toate puterile emană de la națiune” (1866, art. 31; 1923, art. 33; 1938, art. 29) lasă locul puterii oamenilor muncii prin Marea Adunare (1948, art. 37) și poporului liber și stăpân pe soartă (1965, art. 2), apoi revine ca suveranitate exercitată prin reprezentanți și referendum (1991, art. 2). ### Cenzura, dusă și întoarsă „Nici censura nu se va putea reînființa” (1866, art. 24) devine libertate „în limitele și condițiunile legii” (1938, art. 22), apoi libertate garantată, dar oprită împotriva orânduirii (1965, art. 28–29), și se închide cu „cenzura de orice fel este interzisă” (1991, art. 30). ## Metodă Textele din 1866 până în 1965 sunt citate cu ortografia vremii lor; tălmăcirile în engleză îi aparțin lui Marius Comper. Fiecare celulă arată articolul, citatul scurt și o glosă pe înțeles. Numerotarea trimiterilor urmează edițiile oficiale din Monitorul Oficial și Buletinul Oficial, verificate articol cu articol; pentru 1991, numerotarea inițială din M. Of. I 233/1991 — revizuirea din 2003 a renumerotat parte din articole (votul: art. 34, proprietatea: art. 41). Constituția din 1952, adoptată la 24 septembrie 1952, rămâne în afara paginii, cum anunță chiar cronologia. Verdictul fiecărei perechi — continuitate, rescriere sau ruptură — rezumă relația dintre cele două celule; formulele de sub citate poartă faptele, ca să poți contrazice verdictul. Toate cele 45 de perechi se citesc și tipărite: fiecare verdict și fiecare glosă apar în pagină, iar secțiunea firului adună concluziile fără niciun buton. ## Surse - [Portal Legislativ — Constituția din 1866, text integral](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/26844) — art. 1–133, cu antetul: sancționată la 30 iunie 1866, Monitorul Oficial nr. 142 din 13 iulie 1866. - [Curtea Constituțională — Edificiul constituțional al României (PDF)](https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2024/04/Edificiul-constitutional-al-Romaniei.pdf) — istoricul oficial al celor șase texte: date, voturi, structuri, revizuiri. - [Monitorul Oficial, 1923 — scanarea textului promulgat (Internet Archive)](https://archive.org/download/1923-constitutia-regatului-roman_202405/1923%20-%20Constitutia%20Regatului%20Roman.pdf) — decretul regal nr. 1360 din 28 martie 1923; articolele citate, cu repunerea în vigoare de la 31 august 1944. - [Transcrierea Constituției din 1938 (cu traducere)](https://ro.wikisource.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Rom%C3%A2niei_(1938)) — articolele citate, verificate și într-un extras didactic independent; ediția oficială: Monitorul Oficial nr. 48 din 27 februarie 1938. - [Monitorul Oficial nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 — oglindă a textului (Legea nr. 114)](https://eazyinsure.ilegis.ro/oficiale/index/createpdf/14931) — articolele citate, cu votul de 401 voturi și Decretul nr. 729 din 1948. - [Antologia Constituțiile României — textul din 1965](https://www.crteducazione.org/wp-content/uploads/2025/02/Costituzione-Rep-socialista-Rumena-del-1965-ling-Rumena.pdf) — articolele citate; ediția oficială: Buletinul Oficial nr. 1 din 21 august 1965. - [Constituția din 1991, forma republicată — cu antetul ediției inițiale](http://www.legis.ro/images/stories/ACTE_NORMATIVE/constitutia%20romaniei.pdf) — articolele citate; ediția inițială: Monitorul Oficial nr. 233 din 21 noiembrie 1991, aprobată prin referendumul din 8 decembrie 1991. - [Revista de Științe Politice, Craiova — Constituția din 1923 (studiu)](http://cis01.ucv.ro/revistadestiintepolitice/files/numarul51_2016/8.pdf) — exproprierea, minele și Senatul din 1923, cu trimiteri la articole. - [Acta Sapientia — adoptarea Constituției din 1923 (studiu)](https://acta.sapientia.ro/content/docs/07-886179.pdf) — voturile din martie 1923 și promulgarea de la 28–29 martie. - [Revista Română de Drept Internațional — proprietatea în 1948 (studiu)](https://www.rrid.ro/index.php/rrid/article/download/48/35) — articolele 6 și 11 din 1948, citate după Monitorul Oficial nr. 87 bis. - [DEXonline — dicționarul limbii române](https://dexonline.ro/) — sensurile cuvintelor din citate, verificate la nevoie; fără copiere.