# În România mor în fiecare an, în medie, cu aproximativ 330 de copii și adolescenți mai mulți decât dacă ar avea ratele de deces din restul UE

Între 2021 și 2023 au murit în România, în medie, 902 copii și adolescenți de 1–19 ani pe an. Dacă la fiecare vârstă rata deceselor ar fi fost cea din restul Uniunii Europene, ar fi murit aproximativ 570. Între 1 și 14 ani, rata deceselor e de 1,6–1,8 ori cea din restul UE.

Diferența vine mai ales din boli și accidente care, în restul UE, ucid rar copii: pneumonia și celelalte boli respiratorii (aproximativ 110 copii în plus pe an), accidentele de transport (90) și înecul (40). La 15–19 ani, sinuciderile nu sunt mai dese decât în restul UE.

## Pe vârste

Alege o grupă de vârstă. Numerele arată câți copii de acea vârstă au murit în medie pe an în România în 2021–2023, câți ar fi murit la ratele din restul UE și din ce cauze vine diferența.

- Între 2021 și 2023 au murit în România, în medie, 213 copii de 1–4 ani pe an, adică 26,7 la 100.000. În restul UE rata a fost 15,4. Rata din România e de 1,7 ori mai mare; la ratele din restul UE ar fi murit aproximativ 123 pe an.
- Între 2021 și 2023 au murit în România, în medie, 126 de copii de 5–9 ani pe an, adică 12,5 la 100.000. În restul UE rata a fost 8,0. Rata din România e de 1,6 ori mai mare; la ratele din restul UE ar fi murit aproximativ 81 pe an.
- Între 2021 și 2023 au murit în România, în medie, 181 de copii de 10–14 ani pe an, adică 16,7 la 100.000. În restul UE rata a fost 9,5. Rata din România e de 1,8 ori mai mare; la ratele din restul UE ar fi murit aproximativ 102 pe an.
- Între 2021 și 2023 au murit în România, în medie, 383 de adolescenți de 15–19 ani pe an, adică 36,5 la 100.000. În restul UE rata a fost 25,0. Rata din România e cu 46% mai mare; la ratele din restul UE ar fi murit aproximativ 262 pe an.

## Pneumonia

În fiecare an mor în România de pneumonie, în medie, 99 de copii și adolescenți de 1–19 ani. La ratele din restul UE ar fi aproximativ 10. Pe grupe de vârstă, rata e de 8,8 până la 15,2 ori mai mare.

O parte din această diferență poate ține de felul în care se codifică decesele: în România, puține decese rămân cu o cauză neprecizată, în timp ce în alte țări o parte dintre ele ajung în această categorie. De aceea pagina compară și bolile respiratorii, infecțiile și cauzele neprecizate luate împreună. Și așa, rata din România e de 2,2 până la 3,7 ori mai mare, iar excedentul e de aproximativ 110 copii și adolescenți pe an, cât pentru pneumonie și celelalte boli respiratorii împreună.

Pentru copiii sub un an, aceeași diferență e descrisă pe pagina Pneumonia bebelușilor.

## Drumul și apa

Accidentele de transport ucid în România, în medie, 165 de copii și adolescenți pe an; la ratele din restul UE ar fi aproximativ 75. Sub 15 ani, rata e de 2,9 până la 4,0 ori mai mare. La 15–19 ani diferența e mai mică: de 1,7 ori.

Înecul ucide în medie 57 de copii și adolescenți pe an, față de aproximativ 19 la ratele din restul UE. La 10–14 ani rata e de 5,0 ori mai mare, iar la 15–19 ani de 4,1 ori. Sub 10 ani, diferența e mică, iar cazurile sunt puține.

## Adolescenții

La 15–19 ani, rata deceselor e cu 46% mai mare decât în restul UE (36,5 față de 25,0 la 100.000).

Sinuciderile nu explică diferența: la 15–19 ani, rata din România a fost de 0,8 ori cea a restului UE în 2021–2023 și de 1,1 ori în 2017–2019. Cea mai mare parte a diferenței, în număr, vine din accidentele de transport, unde însă raportul e mai mic (1,7); înecul (de 4,1 ori) și pneumonia (de 8,8 ori) sunt mult mai frecvente decât în restul UE.

## Înainte și acum

Decalajul s-a micșorat. În 2017–2019 mureau în România, în medie, 1.047 de copii și adolescenți pe an, cu aproximativ 490 mai mulți decât la ratele din restul UE. În 2021–2023, 902, cu aproximativ 330 mai mulți. Ratele din restul UE au rămas aproape la fel; ale României au scăzut la fiecare vârstă.


## Ce nu arată aceste date

- Ratele sunt pentru toți copiii de o anumită vârstă, nu pentru un copil anume.
- Cauza e cea codificată ca principală pe certificatul de deces; țările codifică diferit, mai ales bolile respiratorii și cauzele neprecizate. Totalul deceselor nu depinde de asta.
- „Restul UE” e dominat de țările mari (Germania, Franța, Italia, Spania). Comparația spune cât de departe e România de media lor, nu de o țară anume.
- Populația României pe vârste e estimată și a fost recalculată după recensământul din 2021 (la 5–9 ani crește cu aproximativ 7% între 2021 și 2022), ceea ce scade puțin ratele din 2022–2023. Dacă e supraestimată (de exemplu, copii plecați în străinătate și încă numărați), rata din România iese mai mică decât e. Scăderea dintre cele două perioade se vede însă și în numărul deceselor, care nu depinde de populație: de la 1.047 la 902 pe an.
- Numerele sunt medii pe trei ani, ca să nu depindă de un singur an. Pentru cauzele rare, chiar și trei ani dau puține cazuri; de aceea pagina numește o cauză doar acolo unde România are cel puțin 30 de decese.

## Cum a fost făcută analiza

- Decese pe cauze și grupe de vârstă (1–4, 5–9, 10–14, 15–19 ani), ambele sexe, rezidenți: Eurostat, hlth_cd_aro, anii 2017–2019 și 2021–2023. Populația la 1 ianuarie: Eurostat demo_pjangroup și, pentru 1–4 ani, demo_pjan (vârste individuale).
- Rata = decese la 100.000 de copii de acea vârstă. „Restul UE” = celelalte 26 de țări (fără anii lipsă din Cipru, Luxemburg, Malta și Letonia), decese adunate împărțite la populația adunată. Pentru fiecare țară și an se folosesc aceleași date pentru total și pentru fiecare cauză.
- „Ar fi murit la ratele din restul UE” = rata restului UE înmulțită cu populația României de aceeași vârstă. Diferența pe cauze e calculată la fel, pentru fiecare cauză; cauzele adunate dau totalul.
- Pragurile au fost fixate înainte de calculul complet, după o primă privire la ratele totale și la câteva cauze: „de N ori” doar pentru grupele cu raport de cel puțin 1,5 în ambele perioade; o cauză e numită doar dacă România are cel puțin 30 de decese și raportul e de cel puțin 2 în ambele perioade; lângă pneumonie se dă și raportul pentru bolile respiratorii, infecțiile și cauzele neprecizate luate împreună; excedentul anual se rotunjește la zeci.

## Întrebări

### Sunt toate aceste decese evitabile?

Nu se poate spune pentru fiecare caz. Se poate spune că, la aceleași vârste, în restul UE mor mult mai puțini copii din aceste cauze, deci rate mai mici sunt posibile.

### E din cauza pandemiei?

Nu. Diferența era mai mare înainte de pandemie, în 2017–2019, când România avea aproximativ 490 de decese de copii și adolescenți în plus pe an.

### De ce nu sunt incluși bebelușii?

Decesele din primul an de viață au alte cauze și alte date; sunt pe pagina despre pneumonia bebelușilor. Aici sunt copiii de la 1 la 19 ani.

## Surse

- Eurostat, Cauze de deces pe grupe de vârstă și sexe, rezidenți (hlth_cd_aro), 2017–2019 și 2021–2023.
- Eurostat, Populația la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și sexe (demo_pjangroup).
- Eurostat, Populația la 1 ianuarie pe vârste și sexe (demo_pjan).