1935–1993
Carbosin
Negru de fum din gaz metan. Funinginea ei acoperea orașul; captarea ei apare în planurile de conformare din 1991–1994.
- Produsnegru de fum
- Funinginepeste 1 t/oră
- Sfârșitînchisă în 1993
Copșa Mică, județul Sibiu · 1935–2009
Zăpada neagră de la Copșa Mică
Într-o dimineață de iarnă a lui 1989, zăpada de pe pervazurile Copșei Mici era neagră de funingine. Două uzine aduseseră unui oraș de 10.000 de oameni faima de cel mai poluat oraș al Europei — iar numerele din aer, din sol și din sângele copiilor s-au păstrat în studii.
Începe cu iarna lui 19891935
Începe prelucrarea chimică a metanului; ani la rând, principalul produs e negrul de fum.
1939
Pornește uzina de prelucrare a minereurilor neferoase, mai întâi pentru zinc.
1985
Plumbul din aer depășește de zece ori limita admisă de 0,7 µg/m³.
1986
Maxima zilnică de plumb în aer ajunge la 213 µg/m³ — de 300 de ori limita.
1989
Plumbul din sol atinge 2.333 ppm, de peste 55 de ori fondul natural. E iarna zăpezii negre.
1993
Carbosin se închide; coșurile de negru de fum se sting.
1998
Medicii de la Cluj măsoară 197 de copii: media e 28,12 µg/dL, iar 86,4% trec de 20.
1999
Pachetul majoritar al Sometra ajunge la Mytilineos.
2002–2009
Un program de intervenție urmărește copiii de 4–15 ani: media scade de la 46 la 16 µg/dL.
2009
La 26 ianuarie, Sometra își suspendă producția: zincul căzuse la 1.100 de dolari tona.
2016
Cercetătorii ECOIND prelevează sol din 20 de puncte: depășirile pragului de intervenție sunt frecvente.
2018
Sometra anunță 40 de milioane de euro pentru reciclarea celor 3 milioane de tone de zgură în circa 13 ani.
Capitolul 1 · Cele două uzine
La poartă, la schimbul de dimineață
Înainte de răsărit, șirul de la poartă mirosea a sulf și a metal încins. Într-o parte a platformei se făcea negru de fum din gaz metan, în cealaltă se topeau minereuri pentru zinc și plumb — iar cartierul de blocuri, ridicat la sud de uzine, stătea chiar în bătaia coșurilor.
Carbosin prelucra metanul din Transilvania încă din 1935 și scotea negru de fum pentru cauciucuri și vopsele. Cu utilaje învechite, arunca singură peste o tonă de funingine pe oră peste oraș — 24 de tone pe zi, în fiecare zi. A ei e „zăpada neagră“ pe care o trec în acte inginerii anilor 1990. S-a închis în 1993.
Sometra, pornită în 1939, topea concentrate pentru zinc și plumb și ajunsese înainte de 1990 cea mai mare unitate neferoasă din țară. Din ea ieșeau plumbul, zincul și cadmiul care au intrat în aer, în apă și în sol — metalele pe care funinginea le ascundea vederii. În 1999, pachetul majoritar a ajuns la Mytilineos; producția s-a oprit în ianuarie 2009.
Platforma stă între calea ferată și râu, lungită de la est la vest, iar orașul a crescut în jurul ei fără nicio socoteală cu vântul: două cartiere de locuit și zona administrativă se află chiar pe direcția în care pleacă noxele. Coșul de dispersie, înalt de 250 de metri, apare în dosarul de autorizare din 2006 — cel mai înalt lucru ridicat vreodată de oraș.
1939–2009
Sometra
Topitorie de zinc și plumb, cea mai mare din țară înainte de 1990. Din 1999, la Mytilineos; oprită în ianuarie 2009.
- Coș250 m
- Zgură pe haldă3,15 mil. t
- Suprafața haldei19,2 ha
Capitolul 2 · Pana
Cât de departe a ajuns fumul
Orașul stă într-o microdepresiune a văii Târnavei Mari, la 300 de metri altitudine, iar poluarea înaintează mai ales spre est. Măsurătorile spun povestea pe distanțe: miezul tare pe 1–2 kilometri, solul atins până la 14 kilometri, suspensiile purtate până la Mediaș.
Valea
Copșa Mică stă la confluența Târnavei Mari cu Vișa, pe DN14, între Micăsasa și Târnava. Dealurile o strâng din toate părțile; vecinii cei mai apropiați sunt Bazna la nord, Târnava și Mediașul la nord-est, Valea Viilor la est, Axente Sever la sud.
Miezul: 1–2 km
Concentrația cea mai puternică de poluanți se întinde pe 1–2 kilometri în jurul sursei, iar solul intens poluat pe 1 kilometru. Aici au căzut tonele de funingine și pulberile cu plumb, cadmiu și zinc — și tot aici au rămas în sol.
Spre Mediaș
Vântul duce poluarea spre est: suspensiile ajung până la Mediaș, la 15 kilometri, iar solul rămâne atins până la 14 kilometri pe direcția dominantă a curenților. Axente Sever, la sud, a intrat în studiile medicale alături de Copșa Mică.
Apele
Târnava Mare duce poluanții departe în aval — în 1989, plumbul în aval era de 32 de ori limita. În 2016, Vișa și Târnava Mare erau în stare ecologică „foarte bună“; apa de băut a orașului vine însă numai din puțuri publice, fiindcă apa din rețea nu se bea.
Distanțele pe șosea, după Stănescu et al. 2017: 12 km până la Mediaș, 33 km până la Blaj pe DN14B, 43 km până la Sibiu. Cei 15 km până la Mediaș sunt distanța citată de măsurătorile de suspensii din Pandil et al. 2002.
Momentul numerelor · Sângele
De la 46 la 16, în șapte ani
Aceeași măsură, aceiași copii urmăriți în timp: media plumbului din sânge la 4–15 ani, între 2002 și 2009, într-un program de intervenție cu igienă, curățenie și praf ținut sub control.
linia de 10: 10 µg/dL
Media măsurată a scăzut de la 46 µg/dL în 2002 la 22 în 2007 și 16 în 2009 — „de trei ori“, scriu autorii (Gurzău et al., rezumat ISEE 2011). Metoda: spectrometrie de absorbție atomică cu cuptor de grafit.“
Momentul numerelor · Solul
De 55 de ori pământul curat
În 1989, proba de suprafață a arătat 2.333 ppm de plumb — adică 2,3 grame în fiecare kilogram de sol. Nici în adâncime, la 35–40 de centimetri, valorile n-au coborât sub 100 ppm.
Fondul natural e 42 ppm după probele-martor; valorile de 400–500 ppm au fost frecvente ani la rând (Pandil et al. 2002). În 2016, depășirile pragului de intervenție erau încă frecvente.
Capitolul 3 · Analizele
Lista asistentei de la școală
Într-un cabinet școlar cu linoleum rece, asistenta bifa nume după nume: recoltare, presiune, înălțime. Copiii Copșei au fost printre cei mai măsurați copii ai României — iar numerele lor, culese de medici de la Cluj în trei valuri de studii, spun aceeași poveste din unghiuri diferite.
Studiile nu se pot pune cap la cap într-o singură curbă — au vârste, ani și metode diferite — dar fiecare e limpede pe felia lui. Le redăm separat, cu vârstele și anii alături, ca în original.
7–11 ani · Copșa Mică și Axente Sever · Surdu et al., CEJPH
Cluj, 1998: 197 de copii, două localități
Niciun copil sub 10 µg/dL. Media: 28,12. La sau peste 20 µg/dL: 86,4% din copii — iar la Copșa Mică singură, 93,75%. Tensiunea diastolică creștea odată cu plumbul din sânge, arată modelul statistic.
7–11 ani · Pandil et al., WIT Press
Sinteza 2002: procentele copilăriei
Între 30 și 50 µg/dL: 57% din copiii testați. Între 50 și 70: 25%. Între 70 și 100: 7%. Cadmiul trecea de 0,5 µg/dL la 86% din copii. Față de zona-martor: de două ori mai multe carii, de cinci ori mai multe anemii.
4–15 ani · Gurzău et al., rezumat ISEE 2011
Intervenția 2002–2009: seria care coboară
Media măsurată: 46 în 2002, 22 în 2007, 16 în 2009. Corelații limpezi cu mâinile și jucăriile murdare duse la gură — și cu aspiratorul folosit la curățenie. Tot peste linia de 10, chiar și la sfârșit.
Muncitorii au plătit primii: 67 de îmbolnăviri cu plumb între 1968 și 1980, 1.247 între 1981 și 1989, 847 după 1990. Vârful: 210 într-un singur an; în 1997 se ajunsese la 66.
După 2009 nu am găsit niciun sondaj publicat cu plumbul din sângele copiilor de la Copșa Mică. Pagina aceasta nu știe cât e media azi — o scrie aici, ca să se vadă golul.
Capitolul 4 · Curățenia neterminată
Halda de trei milioane de tone
La marginea de vest a platformei se întinde halda: 19,2 hectare de deșeuri amestecate — zgură de furnal, cenuși, șlamuri — strânse în peste 70 de ani de producție, fără amenajări speciale. De aici începe orice socoteală despre ce-a mai rămas.
Numerele haldei vin din dosarul de autorizare din 2006: circa 3.150.000 de tone de materiale, din care zgură de furnal circa 1.930.000 de tone, pe 192.308 metri pătrați măsurați topometric în 2004. Până în 2009, compania investise peste 20 de milioane de euro în instalații de reducere a poluării din anii 1939–1990.
În mai 2018, Sometra a anunțat un plan de 40 de milioane de euro: două cuptoare Waelz noi, care să recicleze ecologic cele 3 milioane de tone de zgură în circa 13 ani de producție, cu pornirea în 2020 — apoi transformarea fabricii în furnizor de servicii de reciclare. Pagina aceasta redă planul așa cum a fost anunțat.
Între timp, terenul din 2016 spune ce-a rămas: solul e încă afectat de poluarea istorică, cu depășiri frecvente ale pragului de intervenție — cel mai grav punct, la 700 de metri sud de halde, lângă DN14B. Apa subterană stă mult mai bine, iar Vișa și Târnava Mare sunt în stare „foarte bună“. Sursele de azi: traficul greu de pe DN14, cu până la 30.000 de vehicule în 24 de ore, și o activitate Sometra sporadică și mult diminuată.
- Halda3,15 mil. t pe 19,2 ha
- Investiții până în 2009peste 20 mil. euro
- Planul 201840 mil. euro, circa 13 ani
- Punctul cel mai grav, 2016700 m sud de halde
Jocul · Banca de laborator
Care probă e din 1989?
Pe bancă stau șase perechi de eprubete, fiecare cu câte două valori măsurate cu adevărat. Alege în fiecare rundă eprubeta cerută — anul de vârf, martorul curat sau linia de comparație — și vezi la sfârșit ce ți-ar fi ieșit ca laborant la Copșa Mică.
Banca de analize · Copșa Mică
Toate cele șase runde, cu răspunsurile pe față:
- Două probe de sol, una din 1989. Care e?
A. 42 ppm plumb · B. 2.333 ppm plumb
✓ 2.333 ppm plumb În 1989, solul a atins 2.333 ppm; 42 ppm e fondul natural din zonele-martor. De peste 55 de ori mai mult. Pandil et al. 2002, WIT Press - Plumb în Târnava Mare, în aval de oraș. Care e proba din 1989?
A. 1,6 mg pe litru · B. 0,05 mg pe litru
✓ 1,6 mg pe litru În 1989 s-au măsurat 1,6 mg pe litru în aval — de 32 de ori limita de 0,05. Raportul amonte–aval a scăzut apoi de la 8 la 4. Pandil et al. 2002, WIT Press - Din toate probele de pulberi, câte depășeau limita? Care e procentul din 1989?
A. 44% · B. 29%
✓ 44% În 1989, 44% din probe depășeau limita; în 1998, 29%. Praful a fost primul care a cedat — plumbul, ultimul. Pandil et al. 2002, WIT Press - Îmbolnăviri profesionale cu plumb într-un an. Care e vârful seriei 1983–1989?
A. 210 · B. 66
✓ 210 Seria urcă de la 97 la 210 între 1983 și 1989; în 1997 se ajunsese la 66. Între 1981 și 1989 s-au strâns 1.247 de cazuri. Pandil et al. 2002, WIT Press - Media plumbului din sângele copiilor (4–15 ani). Care e valoarea din 2002?
A. 16 µg/dL · B. 46 µg/dL
✓ 46 µg/dL Media a scăzut de la 46 în 2002 la 22 în 2007 și 16 în 2009 — „de trei ori“, scriu autorii. Tot peste linia de 10. Gurzău et al., rezumat ISEE 2011 - 197 de copii între 7 și 11 ani, două localități. Câți aveau peste 20 µg/dL?
A. Sub jumătate · B. 86,4%
✓ 86,4% Niciun copil sub 10 µg/dL; 86,4% la sau peste 20, iar la Copșa Mică 93,75%. Media: 28,12. Studiul e din 1998. Surdu et al. 1998, CEJPH
Sursele
De unde vin numerele
Fiecare număr de pe pagină vine dintr-unul din documentele de mai jos, citite integral și păstrate în arhiva de cercetare a paginii. Valorile din studii sunt redate cu vârstele, anii și metodele lor; comparațiile între studii diferite sunt semnalate ca atare.
Harta așază localitățile la coordonatele lor reale și desenează la scară inelele de 1, 2 și 14 kilometri și direcția penei spre Mediaș, după distanțele din studii. Râurile și șoseaua sunt schematizate — legenda o spune pe hartă.
Ce n-am găsit în surse n-am pus pe pagină: niciun sondaj cu plumbul din sângele copiilor după 2009, nicio evaluare UNEP sau OMS dedicată Copșei Mici.
Studii și rapoarte
- Pandil, Sorocovschi, Vigh (2002). Influence of environment on population health in Copsa Mica. În Development and Application of Computer Techniques to Environmental Studies, WIT Press. witpress.com (PDF) — numerele din aer, apă, sol și sănătate: anii 1935–1998
- Surdu, Gurzău et al. (1998). Risk assessment/communication in a lead contaminated area of Romania. Central European Journal of Public Health 6(2): 123–126. cejph.szu.cz — 197 de copii din Copșa Mică și Axente Sever; media 28,12 µg/dL
- Gurzău et al. (2011). Results of an intervention strategy to reduce lead exposure in susceptible population groups in Copsa Mica area, Romania. Rezumat ISEE. ISEE 2011 (rezumat) — seria 46 → 22 → 16 µg/dL între 2002 și 2009, copii 4–15 ani
- Stănescu, Kim, Lehr, Stănescu (2017). Assessment of the environmental aspects in a city area affected by historical pollution. SIMI 2017, INCD-ECOIND. dspace.incdecoind.ro (PDF) — terenul din 2016: 20 de puncte de sol, apele, vecinii orașului
- Popescu (1996). The role of goals, steps and content of comprehensive compliance programs in achieving environmental compliance and enforcement in Romania. INECE. inece.org (PDF) — „zăpada neagră“ de carbon de la Carbosin, măsurile din 1991–1994
Documente oficiale și ale companiei
- ARPM Sibiu (2006). Proiect — Autorizația integrată de mediu nr. SB/2006, S.C. Sometra S.A. Copșa Mică. copsa-mica.ro (PDF) — coșul de 250 m, halda de 3,15 milioane de tone, acționariatul din 1999
- Mytilineos Holdings (26 ianuarie 2009). Temporary suspension of Sometra in Romania. Comunicat către investitori. metlen.com (PDF) — suspendarea producției; zincul la 1.100 USD/tonă
- Sometra S.A. (22 mai 2018). Sometra S.A. is investing for a clean future in Copsa Mica. Comunicat de presă. sometra.ro (PDF) — planul de 40 de milioane de euro: 3 milioane de tone în circa 13 ani
Presă și organizații
- OCCRP (24 august 2007). A town without light. occrp.org — reportaj: tona de funingine pe oră, orașul de 10.000 de oameni
- Blacksmith Institute. Copsa Mica industrial pollution. worstpolluted.org (pagină de proiect). worstpolluted.org — „unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei în anii 1990”
Hartă, caractere și date
- Poziții: căutarea Nominatim/OpenStreetMap, accesată la 20 septembrie 2026, verificată cu descrierea vecinătăților din Stănescu et al. 2017.
- Caractere: Fraunces și Source Serif 4, licența SIL Open Font 1.1.