# Zăpada neagră de la Copșa Mică

Într-o dimineață de iarnă a lui 1989, zăpada de pe pervazurile Copșei Mici era neagră de funingine. Două uzine aduseseră unui oraș de 10.000 de oameni faima de cel mai poluat oraș al Europei — iar numerele din aer, din sol și din sângele copiilor s-au păstrat în studii.

De Marius Comper · După studii de sănătate publică, rapoarte de mediu și dosarul de autorizare al Sometra · Publicat în septembrie 2026

## Anii poluării, 1935–2018

- **1935** Începe prelucrarea chimică a metanului; ani la rând, principalul produs e negrul de fum.
- **1939** Pornește uzina de prelucrare a minereurilor neferoase, mai întâi pentru zinc.
- **1985** Plumbul din aer depășește de zece ori limita admisă de 0,7 µg/m³.
- **1986** Maxima zilnică de plumb în aer ajunge la 213 µg/m³ — de 300 de ori limita.
- **1989** Plumbul din sol atinge 2.333 ppm, de peste 55 de ori fondul natural. E iarna zăpezii negre.
- **1993** Carbosin se închide; coșurile de negru de fum se sting.
- **1998** Medicii de la Cluj măsoară 197 de copii: media e 28,12 µg/dL, iar 86,4% trec de 20.
- **1999** Pachetul majoritar al Sometra ajunge la Mytilineos.
- **2002–2009** Un program de intervenție urmărește copiii de 4–15 ani: media scade de la 46 la 16 µg/dL.
- **2009** La 26 ianuarie, Sometra își suspendă producția: zincul căzuse la 1.100 de dolari tona.
- **2016** Cercetătorii ECOIND prelevează sol din 20 de puncte: depășirile pragului de intervenție sunt frecvente.
- **2018** Sometra anunță 40 de milioane de euro pentru reciclarea celor 3 milioane de tone de zgură în circa 13 ani.

## La poartă, la schimbul de dimineață

Înainte de răsărit, șirul de la poartă mirosea a sulf și a metal încins. Într-o parte a platformei se făcea negru de fum din gaz metan, în cealaltă se topeau minereuri pentru zinc și plumb — iar cartierul de blocuri, ridicat la sud de uzine, stătea chiar în bătaia coșurilor.

Carbosin prelucra metanul din Transilvania încă din 1935 și scotea negru de fum pentru cauciucuri și vopsele. Cu utilaje învechite, arunca singură **peste o tonă de funingine pe oră** peste oraș — 24 de tone pe zi, în fiecare zi. A ei e „zăpada neagră“ pe care o trec în acte inginerii anilor 1990. S-a închis în 1993.

Sometra, pornită în 1939, topea concentrate pentru zinc și plumb și ajunsese înainte de 1990 cea mai mare unitate neferoasă din țară. Din ea ieșeau plumbul, zincul și cadmiul care au intrat în aer, în apă și în sol — metalele pe care funinginea le ascundea vederii. În 1999, pachetul majoritar a ajuns la Mytilineos; producția s-a oprit în ianuarie 2009.

Platforma stă între calea ferată și râu, lungită de la est la vest, iar orașul a crescut în jurul ei fără nicio socoteală cu vântul: două cartiere de locuit și zona administrativă se află chiar pe direcția în care pleacă noxele. Coșul de dispersie, înalt de 250 de metri, apare în dosarul de autorizare din 2006 — cel mai înalt lucru ridicat vreodată de oraș.

### Carbosin (1935–1993)

Negru de fum din gaz metan. Funinginea ei acoperea orașul; captarea ei apare în planurile de conformare din 1991–1994.

- Produs: negru de fum
- Funingine: peste 1 t/oră
- Sfârșit: închisă în 1993

### Sometra (1939–2009)

Topitorie de zinc și plumb, cea mai mare din țară înainte de 1990. Din 1999, la Mytilineos; oprită în ianuarie 2009.

- Coș: 250 m
- Zgură pe haldă: 3,15 mil. t
- Suprafața haldei: 19,2 ha

## Cât de departe a ajuns fumul

Orașul stă într-o microdepresiune a văii Târnavei Mari, la 300 de metri altitudine, iar poluarea înaintează mai ales spre est. Măsurătorile spun povestea pe distanțe: miezul tare pe 1–2 kilometri, solul atins până la 14 kilometri, suspensiile purtate până la Mediaș.

### Valea

Copșa Mică stă la confluența Târnavei Mari cu Vișa, pe DN14, între Micăsasa și Târnava. Dealurile o strâng din toate părțile; vecinii cei mai apropiați sunt Bazna la nord, Târnava și Mediașul la nord-est, Valea Viilor la est, Axente Sever la sud.

### Miezul: 1–2 km

Concentrația cea mai puternică de poluanți se întinde pe 1–2 kilometri în jurul sursei, iar solul intens poluat pe 1 kilometru. Aici au căzut tonele de funingine și pulberile cu plumb, cadmiu și zinc — și tot aici au rămas în sol.

### Spre Mediaș

Vântul duce poluarea spre est: suspensiile ajung până la Mediaș, la 15 kilometri, iar solul rămâne atins până la 14 kilometri pe direcția dominantă a curenților. Axente Sever, la sud, a intrat în studiile medicale alături de Copșa Mică.

### Apele

Târnava Mare duce poluanții departe în aval — în 1989, plumbul în aval era de 32 de ori limita. În 2016, Vișa și Târnava Mare erau în stare ecologică „foarte bună“; apa de băut a orașului vine însă numai din puțuri publice, fiindcă apa din rețea nu se bea.

## De la 46 la 16, în șapte ani

Aceeași măsură, aceiași copii urmăriți în timp: media plumbului din sânge la 4–15 ani, între 2002 și 2009, într-un program de intervenție cu igienă, curățenie și praf ținut sub control.

- **2002** 46 µg/dL: cu mult peste linia de 10

- **2007** 22 µg/dL: jumătate în cinci ani

- **2009** 16 µg/dL: tot peste 10

Media măsurată a scăzut de la 46 µg/dL în 2002 la 22 în 2007 și 16 în 2009 — „de trei ori“, scriu autorii (Gurzău et al., rezumat ISEE 2011). Metoda: spectrometrie de absorbție atomică cu cuptor de grafit.“

## De 55 de ori pământul curat

În 1989, proba de suprafață a arătat 2.333 ppm de plumb — adică 2,3 grame în fiecare kilogram de sol. Nici în adâncime, la 35–40 de centimetri, valorile n-au coborât sub 100 ppm.

- **Fond natural** 42 ppm plumb în sol: 42 ppm, zonele-martor

- **Copșa Mică, 1989** 2333 ppm plumb în sol: 2.333 ppm la suprafață

Fondul natural e 42 ppm după probele-martor; valorile de 400–500 ppm au fost frecvente ani la rând (Pandil et al. 2002). În 2016, depășirile pragului de intervenție erau încă frecvente.

## Lista asistentei de la școală

Într-un cabinet școlar cu linoleum rece, asistenta bifa nume după nume: recoltare, presiune, înălțime. Copiii Copșei au fost printre cei mai măsurați copii ai României — iar numerele lor, culese de medici de la Cluj în trei valuri de studii, spun aceeași poveste din unghiuri diferite.

Studiile nu se pot pune cap la cap într-o singură curbă — au vârste, ani și metode diferite — dar fiecare e limpede pe felia lui. Le redăm separat, cu vârstele și anii alături, ca în original.

### Cluj, 1998: 197 de copii, două localități

*7–11 ani · Copșa Mică și Axente Sever · Surdu et al., CEJPH*

Niciun copil sub 10 µg/dL. Media: 28,12. La sau peste 20 µg/dL: 86,4% din copii — iar la Copșa Mică singură, 93,75%. Tensiunea diastolică creștea odată cu plumbul din sânge, arată modelul statistic.

### Sinteza 2002: procentele copilăriei

*7–11 ani · Pandil et al., WIT Press*

Între 30 și 50 µg/dL: 57% din copiii testați. Între 50 și 70: 25%. Între 70 și 100: 7%. Cadmiul trecea de 0,5 µg/dL la 86% din copii. Față de zona-martor: de două ori mai multe carii, de cinci ori mai multe anemii.

### Intervenția 2002–2009: seria care coboară

*4–15 ani · Gurzău et al., rezumat ISEE 2011*

Media măsurată: 46 în 2002, 22 în 2007, 16 în 2009. Corelații limpezi cu mâinile și jucăriile murdare duse la gură — și cu aspiratorul folosit la curățenie. Tot peste linia de 10, chiar și la sfârșit.

Muncitorii au plătit primii: 67 de îmbolnăviri cu plumb între 1968 și 1980, 1.247 între 1981 și 1989, 847 după 1990. Vârful: 210 într-un singur an; în 1997 se ajunsese la 66.

După 2009 nu am găsit niciun sondaj publicat cu plumbul din sângele copiilor de la Copșa Mică. Pagina aceasta nu știe cât e media azi — o scrie aici, ca să se vadă golul.

## Halda de trei milioane de tone

La marginea de vest a platformei se întinde halda: 19,2 hectare de deșeuri amestecate — zgură de furnal, cenuși, șlamuri — strânse în peste 70 de ani de producție, fără amenajări speciale. De aici începe orice socoteală despre ce-a mai rămas.

Numerele haldei vin din dosarul de autorizare din 2006: circa 3.150.000 de tone de materiale, din care zgură de furnal circa 1.930.000 de tone, pe 192.308 metri pătrați măsurați topometric în 2004. Până în 2009, compania investise peste 20 de milioane de euro în instalații de reducere a poluării din anii 1939–1990.

În mai 2018, Sometra a anunțat un plan de 40 de milioane de euro: două cuptoare Waelz noi, care să recicleze ecologic cele 3 milioane de tone de zgură în circa 13 ani de producție, cu pornirea în 2020 — apoi transformarea fabricii în furnizor de servicii de reciclare. Pagina aceasta redă planul așa cum a fost anunțat.

Între timp, terenul din 2016 spune ce-a rămas: solul e încă afectat de poluarea istorică, cu depășiri frecvente ale pragului de intervenție — cel mai grav punct, la 700 de metri sud de halde, lângă DN14B. Apa subterană stă mult mai bine, iar Vișa și Târnava Mare sunt în stare „foarte bună“. Sursele de azi: traficul greu de pe DN14, cu până la 30.000 de vehicule în 24 de ore, și o activitate Sometra sporadică și mult diminuată.

- **Halda** 3,15 mil. t pe 19,2 ha

- **Investiții până în 2009** peste 20 mil. euro

- **Planul 2018** 40 mil. euro, circa 13 ani

- **Punctul cel mai grav, 2016** 700 m sud de halde

## Care probă e din 1989?

Pe bancă stau șase perechi de eprubete, fiecare cu câte două valori măsurate cu adevărat. Alege în fiecare rundă eprubeta cerută — anul de vârf, martorul curat sau linia de comparație — și vezi la sfârșit ce ți-ar fi ieșit ca laborant la Copșa Mică.

- **Două probe de sol, una din 1989. Care e?** A. 42 ppm plumb / B. 2.333 ppm plumb — B. În 1989, solul a atins 2.333 ppm; 42 ppm e fondul natural din zonele-martor. De peste 55 de ori mai mult. ([Pandil et al. 2002, WIT Press](https://www.witpress.com/Secure/elibrary/papers/ENV02/ENV02041FU.pdf))

- **Plumb în Târnava Mare, în aval de oraș. Care e proba din 1989?** A. 1,6 mg pe litru / B. 0,05 mg pe litru — A. În 1989 s-au măsurat 1,6 mg pe litru în aval — de 32 de ori limita de 0,05. Raportul amonte–aval a scăzut apoi de la 8 la 4. ([Pandil et al. 2002, WIT Press](https://www.witpress.com/Secure/elibrary/papers/ENV02/ENV02041FU.pdf))

- **Din toate probele de pulberi, câte depășeau limita? Care e procentul din 1989?** A. 44% / B. 29% — A. În 1989, 44% din probe depășeau limita; în 1998, 29%. Praful a fost primul care a cedat — plumbul, ultimul. ([Pandil et al. 2002, WIT Press](https://www.witpress.com/Secure/elibrary/papers/ENV02/ENV02041FU.pdf))

- **Îmbolnăviri profesionale cu plumb într-un an. Care e vârful seriei 1983–1989?** A. 210 / B. 66 — A. Seria urcă de la 97 la 210 între 1983 și 1989; în 1997 se ajunsese la 66. Între 1981 și 1989 s-au strâns 1.247 de cazuri. ([Pandil et al. 2002, WIT Press](https://www.witpress.com/Secure/elibrary/papers/ENV02/ENV02041FU.pdf))

- **Media plumbului din sângele copiilor (4–15 ani). Care e valoarea din 2002?** A. 16 µg/dL / B. 46 µg/dL — B. Media a scăzut de la 46 în 2002 la 22 în 2007 și 16 în 2009 — „de trei ori“, scriu autorii. Tot peste linia de 10. ([Gurzău et al., rezumat ISEE 2011](https://discovery.researcher.life/article/results-of-an-intervention-strategy-to-reduce-lead-exposure-in-susceptible-population-groups-in-copsa-mica-area-romania/b62e959e24e034e49b9f5c1cf7b44ad2))

- **197 de copii între 7 și 11 ani, două localități. Câți aveau peste 20 µg/dL?** A. Sub jumătate / B. 86,4% — B. Niciun copil sub 10 µg/dL; 86,4% la sau peste 20, iar la Copșa Mică 93,75%. Media: 28,12. Studiul e din 1998. ([Surdu et al. 1998, CEJPH](https://cejph.szu.cz/artkey/cjp-199802-0012.php))

## De unde vin numerele

Fiecare număr de pe pagină vine dintr-unul din documentele de mai jos, citite integral și păstrate în arhiva de cercetare a paginii. Valorile din studii sunt redate cu vârstele, anii și metodele lor; comparațiile între studii diferite sunt semnalate ca atare.

Harta așază localitățile la coordonatele lor reale și desenează la scară inelele de 1, 2 și 14 kilometri și direcția penei spre Mediaș, după distanțele din studii. Râurile și șoseaua sunt schematizate — legenda o spune pe hartă.

Ce n-am găsit în surse n-am pus pe pagină: niciun sondaj cu plumbul din sângele copiilor după 2009, nicio evaluare UNEP sau OMS dedicată Copșei Mici.

- Pandil, Sorocovschi, Vigh (2002). Influence of environment on population health in Copsa Mica. În Development and Application of Computer Techniques to Environmental Studies, WIT Press. https://www.witpress.com/Secure/elibrary/papers/ENV02/ENV02041FU.pdf — numerele din aer, apă, sol și sănătate: anii 1935–1998
- Surdu, Gurzău et al. (1998). Risk assessment/communication in a lead contaminated area of Romania. Central European Journal of Public Health 6(2): 123–126. https://cejph.szu.cz/artkey/cjp-199802-0012.php — 197 de copii din Copșa Mică și Axente Sever; media 28,12 µg/dL
- Gurzău et al. (2011). Results of an intervention strategy to reduce lead exposure in susceptible population groups in Copsa Mica area, Romania. Rezumat ISEE. https://discovery.researcher.life/article/results-of-an-intervention-strategy-to-reduce-lead-exposure-in-susceptible-population-groups-in-copsa-mica-area-romania/b62e959e24e034e49b9f5c1cf7b44ad2 — seria 46 → 22 → 16 µg/dL între 2002 și 2009, copii 4–15 ani
- Stănescu, Kim, Lehr, Stănescu (2017). Assessment of the environmental aspects in a city area affected by historical pollution. SIMI 2017, INCD-ECOIND. https://dspace.incdecoind.ro/bitstream/123456789/1030/1/16.pdf — terenul din 2016: 20 de puncte de sol, apele, vecinii orașului
- Popescu (1996). The role of goals, steps and content of comprehensive compliance programs in achieving environmental compliance and enforcement in Romania. INECE. https://inece.org/assets/Publications/57a4eaab2e672_ThemeTheRoleOfGoalsStepsAnd_Full.pdf — „zăpada neagră“ de carbon de la Carbosin, măsurile din 1991–1994
- ARPM Sibiu (2006). Proiect — Autorizația integrată de mediu nr. SB/2006, S.C. Sometra S.A. Copșa Mică. https://copsa-mica.ro/wp-content/uploads/2025/05/PROIECT-Autorizatie-integrata-de-mediu-SOMETRA.pdf — coșul de 250 m, halda de 3,15 milioane de tone, acționariatul din 1999
- Mytilineos Holdings (26 ianuarie 2009). Temporary suspension of Sometra in Romania. Comunicat către investitori. https://www.metlen.com/media/rmyd5oew/26-01-2009_sometra_prosorini_anastoli_en.pdf — suspendarea producției; zincul la 1.100 USD/tonă
- Sometra S.A. (22 mai 2018). Sometra S.A. is investing for a clean future in Copsa Mica. Comunicat de presă. https://sometra.ro/wp/wp-content/uploads/2018/07/2018-05-22-Sometra-to-invest-40-mil-euro-in-Copsa-Mica-EN.pdf — planul de 40 de milioane de euro: 3 milioane de tone în circa 13 ani
- OCCRP (24 august 2007). A town without light. https://old.occrp.org/en?catid=0&id=27 — reportaj: tona de funingine pe oră, orașul de 10.000 de oameni
- Blacksmith Institute. Copsa Mica industrial pollution. worstpolluted.org (pagină de proiect). https://www.worstpolluted.org/projects/regions/e_europe — „unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei în anii 1990”