Psihologia așteptării la ghișeu · microsite de date
Cozile României: ce schimbă timpul de așteptare?
Câte ghișee trebuie deschise ca să nu se adune coada? Încearcă o zi simulată și compară efectul numărului de ghișee cu cel al ritmului de sosire. Timpul calculat și timpul perceput sunt lucruri diferite: pentru percepție folosim două ipoteze ilustrative, fără să pretindem că prezic experiența ta. Mai jos găsești și termenele publicate pentru eliberarea actelor, care se măsoară în zile, separat de așteptarea la ghișeu.
OFICIAL = din pagini publice MODEL = calculat/simulat aici LOCAL = istoricul tău personal
Ce poate schimba experiența așteptării?
David Maister a formulat în 1985 opt propoziții despre experiența așteptării, ca punct de plecare pentru discuție. În experimente cu așteptare la telefon, Antonides, Verhoef și van Aalst (2002) au găsit că informația despre durata estimată reducea supraestimarea, dar nu îmbunătățea automat evaluarea așteptării. Rezultatul nu stabilește un procent universal și nu măsoară ghișeele din România.
Maister propune că lipsa unei ocupații poate face așteptarea să pară mai lungă.
Minutele înainte să-ți vină rândul dor mai tare decât cele din timpul servirii.
Grija „ajung azi?” este un exemplu de anxietate în timpul așteptării.
O estimare poate reduce incertitudinea; reacția depinde și de durata efectivă.
O explicație și o estimare îi pot ajuta pe cei care așteaptă să înțeleagă întârzierea.
Bonul cu număr face vizibilă ordinea servirii.
Pașaportul pentru zborul de mâine se așteaptă altfel decât un duplicat.
Conversația ocupă timpul; singur cu afișierul, minutele se dilată.
Experiment 1 · Simulator de ghișeu MODEL
Model didactic de coadă: sosiri Poisson, durate de servire exponențiale și servire în ordinea sosirii (M/M/c). Calculăm așteptarea celor care încep servirea în primele opt ore; cei rămași la coadă la închidere sunt raportați separat. Factorii ×1,32 fără afișaj și ×1,20 cu afișaj sunt aleși pentru demonstrație, fără calibrare pe date. De exemplu, zece minute devin 13,2 sau 12 minute doar prin această ipoteză. Aceiași parametri și același seed reproduc aceeași zi.
Experiment 2 · Verifică ce ai înțeles LOCAL
Trei întrebări verifică lectura paginii. Scorul arată răspunsurile corecte, fără să măsoare simțul timpului sau anxietatea. Scorurile se salvează local, fără să fie trimise unui server, și pot fi șterse.
1. Ce descrie corect termenele publicate pentru pașaportul electronic CRDS?
2. Ce reprezintă factorii ×1,32 și ×1,20 din simulator?
3. Care așteptare e percepută ca mai lungă (Maister)?
Date reale: termene oficiale orientative OFICIAL
Surse oficiale consultate la 20 octombrie 2026. Acestea descriu eliberarea actelor după depunerea cererii, fără să măsoare timpul petrecut la coadă sau până găsești o programare. Confirmă situația cererii la serviciul unde ai depus-o. Datele pot fi descărcate ca CSV și JSON.
| Act / serviciu | Termen orientativ | Sursă publică | Incertitudine |
|---|---|---|---|
| Pașaport simplu electronic, inclusiv CRDS: cerere depusă și ridicare în țară | Cel mult 15 zile lucrătoare — termen legal general. Pentru CRDS, DGP indică 5 zile lucrătoare; durata poate fi mai mică sau, în perioade foarte aglomerate, poate ajunge la 10. | Direcția Generală de Pașapoarte: termen legal și interval operațional; DGP: termen pentru pașaportul CRDS | Cele 5 zile sunt indicația operațională publicată de DGP, nu o dată garantată pentru fiecare cerere. Termenul de 15 zile este limita legală generală pentru cererile depuse în țară; ridicarea în străinătate are termene diferite. |
| Carte electronică de identitate (CEI) | Hub MAI publică o medie de cinci zile calendaristice și un maxim de 30 de zile calendaristice | Hub MAI, „Timpii de livrare”; DGEP, întrebarea 8 | DGEP descrie separat un minimum de cinci zile, în funcție de volumul cererilor și verificările necesare. Media din catalog și minimumul din FAQ sunt indicatori diferiți; nu oferă o dată sigură pentru cererea ta. Confirmă ridicarea la serviciul local. |
| Găsirea unei programări | Disponibilitatea se verifică în calendarul serviciului | Hub MAI | Timpul până la programare se adaugă înaintea depunerii; nu este inclus în termenele de eliberare de mai sus. |
Metodă și limite — onest, pe scurt
- Ce este documentat: termenele atribuite instituțiilor, propozițiile lui Maister și rezultatul experimentului telefonic din 2002. Nu publicăm un procent universal al supraestimării.
- Ce e model: simulatorul M/M/c (sosiri Poisson, serviri exponențiale, un singur tip de client, fără pauze de sistem, fără „picaje" de rețea) și factorul de percepție 1,32 / 1,20 — ipoteză didactică, fără calibrare pe date, inclusiv în România.
- Ce e local: quiz-ul salvează numai scorurile locale; distribuția afișată este istoricul tău personal, nu un sondaj național.
- Limite tari: n-avem măsurători proprii la sedii (ar cere protocol standardizat sosire→bon→apel→final și un eșantion justificat pentru fiecare sediu); termenele oficiale se pot schimba; literatura e preponderent non-RO, deci generalizarea pe publicul românesc e provizorie.
- Reproductibilitate: simulatorul folosește generator cu seed (mulberry32); același seed + aceiași parametri = aceeași „zi". Codul e inline, fără dependențe externe, verificabil cu View Source.
Surse
- Direcția Generală de Pașapoarte — cetățeni cu domiciliul în străinătate, secțiunea „Termenul de eliberare pentru pașaportul simplu electronic CRDS”: 5 zile lucrătoare în condițiile indicate; termenul poate fi mai mic sau, în perioade foarte aglomerate, până la 10. DGP — termenul de eliberare a pașaportului electronic: termen legal general de cel mult 15 zile lucrătoare pentru cererile depuse în țară și interval operațional național de până la 5 zile, posibil până la 10 când volumul este foarte mare.
- Hub MAI — eliberare CEI/CIS, tabelul „Timpii de livrare”; DGEP — CEI, întrebarea 8. Formulările diferite despre durată sunt păstrate distinct în tabel.
- David Maister — The Psychology of Waiting Lines (1985): opt propoziții despre experiența așteptării.
- Antonides, Verhoef și van Aalst (2002), Consumer Perception and Evaluation of Waiting Time: A Field Experiment, Journal of Consumer Psychology 12(3), 193–202: experimente telefonice; informarea poate reduce supraestimarea fără să îmbunătățească automat evaluarea așteptării.