Crăciunurile cu zăpadă din fiecare localitate a României, 1950–2024

Crăciunurile localității tale, an cu an

Alege localitatea unde ai copilărit, pe hartă sau după nume. Fiecare fereastră din șir este un Crăciun, din 1950 până în 2024: zăpada urcă în ea cât era de groasă în dimineața de 25 decembrie (fereastra plină înseamnă 30 cm sau mai mult), iar pământul gol rămâne întunecat. Apasă o fereastră ca s-o vezi desenată în curte, lângă un gard înalt de un metru. Cu anul nașterii, șirul se împarte pe generații: copilăria ta, a părinților și a bunicilor, socotite la vârstele de 4–12 ani.

Toată țara, într-un singur șir de Crăciunuri

Fiecare coloană este un an. Înălțimea arată câți dintre locuitorii României, socotiți după populația fiecărei comune și a fiecărui oraș, aveau zăpadă la sol în dimineața de Crăciun. În anii 1951–1980 media era de 69%. Între 1981 și 2010 a coborât la 55%, iar în 1995–2024 la 43%. Scăderea rămâne la orice prag rezonabil: cu zăpadă de cel puțin 2 cm, ponderea trece de la 57% la 35%; cu cel puțin 5 cm, de la 42% la 24%.

Crăciunurile aproape integral albe au ajuns rare. Cele mai întinse cinci, ca pondere a populației acoperite de zăpadă, sunt 1961 (100%), 1969 (100%), 1977 (99%), 1962 (98%), 2001 (98%). Cel mai recent dintre ele, 2001, a deschis trei Crăciunuri albe la rând aproape în toată țara (2002: 93%, 2003: 90%). În 2001, Bucureștiul avea 7,8 cm, Iașiul 27,6 cm, Brașovul 32,8 cm.

Orașele mari, pe perioade

Cel mai alb și cel mai gol Crăciun

Crăciunul anului 1961 a găsit zăpadă la sol, în această reconstrucție, în toate cele 3.085 de localități-reședință: e singurul din 75. La polul opus, în 2006 zăpada a ajuns în dreptul a doar 1% dintre locuitori, iar în 2022 a 2%: trei dintre cele mai goale cinci Crăciunuri din 1950 încoace cad în ultimele două decenii; cele cinci sunt 2006 (1%), 2022 (2%), 1958 (2%), 1989 (4%), 2020 (4%). Cel mai gros strat apare în 1967, în Depresiunea Maramureșului: 101 cm în punctul de grilă comun pentru Sighetu Marmației, Vadu Izei și încă 3 comune.

Biserica Ortodoxă Română ține Crăciunul la 25 decembrie. Ziua de 7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi, ținut de Bisericile Ortodoxe Rusă și Sârbă și de mulți credincioși din Republica Moldova, prinde mai des zăpadă: 55% dintre locuitori în 1995–2024, față de 43% la 25 decembrie. Cade cu 13 zile mai târziu, mai aproape de miezul iernii, iar scăderea se vede și aici: de la 79% în 1951–1980 la 55%.

Pentru orele petrecute pe pârtie există o pagină soră despre zilele cu zăpadă din stațiunile de schi, iarnă de iarnă din 2004. Pentru verile din aceleași localități, nopțile tropicale din fiecare localitate spun povestea din celălalt capăt al anului.

Cum s-a măsurat și unde se oprește dovada

Sursa este reanaliza ERA5 a Centrului european de prognoză (ECMWF/Copernicus), citită din oglindirea publică ARCO-ERA5. Pentru fiecare zi de 24, 25, 26 și 31 decembrie și 7 ianuarie, din 1950 până în 2024, s-a luat grosimea zăpezii la ora 08:00, socotită din echivalentul în apă al stratului și densitatea lui. Crăciun alb înseamnă cel puțin 1 cm în dimineața de 25 decembrie. Fiecare localitate folosește punctul de grilă cel mai apropiat; grila are circa 25 km, deci o vale îngustă și versantul de deasupra ei împart aceeași valoare.

Controlul la sol folosește rapoartele de grosime a zăpezii din arhiva GHCN-Daily (NOAA) pentru stațiile românești. Stațiile raportează grosimea aproape numai când există zăpadă, așa că dovada e cu un singur sens: din 211 Crăciunuri pentru care o stație a raportat zăpadă la sol, reanaliza arată și ea zăpadă în 194 de cazuri, adică 92%. Rapoartele acoperă anii 1978–2024, iar doar două dintre ele cad înainte de 1981, ambele de pe Vârful Omu: perioada de referință 1951–1980 nu are control la sol în arhiva deschisă și se sprijină numai pe reanaliză, care înainte de sateliți (1979) folosea mai puține observații. Rapoarte explicite de zero lipsesc aproape cu totul, deci zăpada inventată de model rămâne greu de prins din stații. Câteva stații contrazic grila în sens invers, la zăpadă de 1 cm: Băneasa a notat 1 cm la Crăciunul din 2024, Iașiul și aeroportul din Timișoara câte 1 cm în 2021, unde grila arată sub 1 cm. „Ultimul Crăciun alb” al Bucureștiului, 2012, e deci cel al grilei; stația a mai prins o pojghiță în 2024. O a doua reanaliză, ERA5-Land, cu grilă mai fină, dă scăderi mai mici în munți, iar imaginile satelitare MODIS din 2015–2024 stau mai aproape de seria folosită aici pentru cele șase orașe comparate. Sensul mișcării e același în climatologia pe stații publicată pentru 1961–2020 (114 stații): sezonul cu zăpadă se scurtează cu peste două zile pe deceniu, cel mai tare la câmpie și la altitudini mijlocii.

Surse

• ECMWF/Copernicus ERA5, via ARCO-ERA5 public zarr (Google Cloud Public Datasets) — snow water equivalent (sd) and snow density (rsn), 1950–2024. ECMWF ERA5 · ARCO-ERA5
• NOAA GHCN-Daily, Romanian stations, SNWD reports. ncei.noaa.gov/pub/data/ghcn/daily
• NASA GIBS, MODIS Terra NDSI snow cover, December 2015–2024 samples. gibs.earthdata.nasa.gov
• Amihăesei, Micu, Cheval, Dumitrescu, Sfîcă, Bîrsan — snow-cover climatology of Romania 1961–2020, Journal of Hydrology: Regional Studies (2024). doi.org/10.1016/j.ejrh.2023.101637
• ECMWF ERA5-Land via Open-Meteo Historical Weather API (cross-check, eight towns). open-meteo.com
• Localitățile și populația pe UAT: tabelul de localități al proiectului învecinat, construit din registrul național de localități și recensământul din 2021; harta: contururi administrative simplificate din același fond comun al site-ului.