Luna are 5.185 de cratere de impact confirmate, mai late de 20 de kilometri. Pământul — de treisprezece ori mai întins și lovit de meteoriți cu o densitate mai mare pe kilometru pătrat — are doar 52. Diferența se explică prin geologia activă a Pământului, care șterge urma fiecărui impact în câteva sute de milioane de ani.
Pământul e mai mare decât Luna și are o gravitație mai puternică. Prin efectul de focalizare gravitațională — corpurile grele își atrag meteoriții din direcții pe care un corp mai mic le-ar rata — suprafața lui primește impacturi cu o densitate de circa două până la două virgulă cinci ori mai mare pe kilometru pătrat decât suprafața Lunii, potrivit studiilor de dinamică orbitală folosite pentru calibrarea vârstelor pe bază de cratere în Sistemul Solar. Ar trebui, deci, să poarte mai multe cicatrici decât satelitul lui.
Poartă, în schimb, de aproape o sută de ori mai puține cratere confirmate de peste 20 de kilometri. Explicația stă în vârsta suprafeței pe care aterizează fiecare impact. Peste 70% din suprafața Pământului e ocean, iar fundul oceanic se reciclează prin subducție în circa 200 de milioane de ani — mai puțin decât vârsta majorității craterelor mari cunoscute pe uscat. Pe continente, vântul, ploaia, gheața și vegetația netezesc reliefurile de impact în zeci sau sute de milioane de ani, iar mișcarea plăcilor tectonice îngroapă sau distruge ce mai rămâne.
Pe Lună, fără atmosferă, apă sau plăci tectonice, un crater rămâne aproape neschimbat miliarde de ani. Peste 99% din suprafața ei are mai mult de trei miliarde de ani, în timp ce aproximativ 80% din suprafața Pământului are mai puțin de 200 de milioane de ani. Cele două corpuri au primit, cel mai probabil, un număr similar de impacturi mari raportat la suprafață. Doar unul dintre ele a păstrat dovada.
Craterele lunare sunt un jurnal aproape complet. Cele terestre sunt paginile care au scăpat, din întâmplare, de pe urmă.
Ambele cifre folosesc același prag: cratere confirmate cu diametrul de cel puțin 20 de kilometri. Barele de mai jos nu sunt la scară perfectă — bara Pământului e mărită artificial ca să rămână vizibilă — dar raportul real e de aproape 99,7 ori.
Baza de date globală are peste 190 de structuri confirmate; harta de mai jos arată cele 70 pentru care Earth Impact Database publică și coordonatele exacte. Mișcă glisorul ca să vezi câte au rămas până la o anumită vârstă și filtrează după diametru. Apasă pe un punct pentru detalii.
Apasă pe un punct de pe hartă pentru numele, țara, diametrul și vârsta craterului.
Cel mai vechi crater de impact confirmat din lume. Vârsta a fost stabilită în 2020 prin datarea cu uraniu-plumb a unor cristale de zircon și monazit formate în momentul impactului (Erickson și colegii, Nature Communications).
Cel mai mare crater confirmat de pe Pământ, după diametrul rimei rămase vizibile astăzi; estimările pentru diametrul original al craterului urcă și mai sus.
Impactul asociat cu dispariția în masă de la finalul Cretacicului, care a pus capăt domniei dinozaurilor neaviari.
Format în jurul anului 1130, e unul dintre cele mai recente cratere confirmate din baza de date — la doar 40 de metri în diametru, e și printre cele mai mici.