# Evaluează riscul climatic și presiunea de mediu locală

Combină datele de calitate a aerului, emisiile marilor poluatori industriali, debitele hidrologice și datele meteorologice.

## 1. Măsoară calitatea aerului în timp real

Selectează stațiile de monitorizare din aria vizată și analizează seriile orare de particule PM10, PM2.5, dioxid de azot (NO2) și ozon (O3).

[Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului — RNMCA](https://mariuscomper.uk/cunoastere-deschisa/resurse/rnmca-aer/)

## 2. Identifică marile instalații industriale

Verifică registrul PRTR pentru a inventaria sursele industriale majore de emisii din județ și substanțele evacuate în mediu.

[Registrul național al poluanților emiși și transferați — E-PRTR România](https://mariuscomper.uk/cunoastere-deschisa/resurse/prtr-poluatori/)

## 3. Adaugă contextul meteorologic și de vânt

Corelează dispersia poluanților cu viteza și direcția vântului, temperatura și regimul de precipitații din stația ANM proximă.

[Rețeaua națională de observații meteorologice — ANM](https://mariuscomper.uk/cunoastere-deschisa/resurse/anm-meteo/)

## Atenție

Depășirile punctuale ale valorilor-limită la o singură stație nu indică automat o poluare generalizată pe tot teritoriul județului. Condițiile de calm atmosferic și inversiunile termice pot amplifica temporar concentrațiile la sol.

O sinteză geospațială de mediu care asociază concentrațiile de poluanți, marile coșuri de emisie industrială și condițiile meteorologice locale.