# Cuvinte românești în alte limbi: ce au împrumutat vecinii din română, după dicționarele lor

Despre română se spune de obicei ce a împrumutat: de la slavi, de la turci, de la unguri, de la francezi. Aici e socoteala inversă: 392 de împrumuturi din română, în 13 limbi, fiecare sprijinit pe un dicționar sau pe un studiu al limbii care l-a primit. La alte 162 de cuvinte, dicționarele ezită sau se contrazic.

La Viena, clătita se numește Palatschinke. După Duden, dicționarul de referință al limbii germane, cuvântul vine din maghiarul palacsinta, acesta din românescul plăcintă, iar plăcintă din latinescul placenta. Dicționarul etimologic al maghiarei confirmă legătura dintre palacsinta și plăcintă. La palacsinta scrie Román jövevényszó, adică împrumut din română, și dă prima atestare din 1577, palaczinta, pe atunci cu sensul de turtă; sensul de clătită apare pe la 1600.

Așa se vede drumul unui cuvânt împrumutat, în dicționarul limbii care l-a preluat. La fel sunt citite aici toate cuvintele găsite: în dicționarul polonezilor, al ucrainenilor, al ungurilor sau al bulgarilor, acolo unde se explică originea cuvântului, ori, unde niciun dicționar n-a putut fi citit, într-un studiu despre limba respectivă. Un cuvânt este socotit împrumut din română numai dacă dicționarul limbii în care apare, sau un studiu dedicat împrumuturilor din română, îl indică astfel, iar nicio altă sursă citită nu propune altă origine.

## Harta: unde au fost primite cuvintele

Fiecare cerc reprezintă o limbă sau un grai și e așezat pe hartă în locul indicat de sursa citată. Numărul din cerc arată câte împrumuturi din română sunt confirmate acolo, iar cuvântul scris alături e un exemplu, în alfabetul limbii respective. Zona umbrită e România și Republica Moldova de azi.

Cel puțin 77 din cele 392 de împrumuturi sunt atribuite de surse unor graiuri din Transilvania, Moldova, Bucovina și Banat ori idișului din România: cele mai multe sunt în idișul din România, apoi în romani din Bucovina, în maghiara din Transilvania și a ceangăilor din Moldova, în graiul sașilor și în bulgara din Banat. Numărul adevărat poate fi mai mare, fiindcă dicționarul maghiar nu spune din ce regiune vin cele mai multe cuvinte de grai.

Împrumuturile vin de la 303 cuvinte românești. Dintre ele, 249 apar într-o singură limbă. Cuvântul brânză e numărat în șapte limbi, mai multe decât oricare altul: în șase a fost luat direct din română, iar în rusă a ajuns prin ucraineană și poloneză. Urmează urdă, în șase limbi. Pagina Brânză → bryndza urmărește răspândirea cuvântului de-a lungul Carpaților, odată cu păstorii.

## Împrumuturile din română, limbă cu limbă

Numerele de mai jos nu se pot compara de la o limbă la alta. Doar dicționarul etimologic maghiar a putut fi citit în întregime. Pentru celelalte limbi au fost căutate cuvintele propuse de listele de specialitate și de Wikționar, iar din dicționarul etimologic bulgar s-au putut citi ca text numai două volume. Un număr mai mare arată aici că au fost verificate mai multe cuvinte. Din cele 392 de împrumuturi, 52 se sprijină doar pe lista unui lingvist român, fără un dicționar al limbii care le-a primit.

Fiecare căsuță e un cuvânt, iar culoarea arată ce fel de lucru numește. Căsuțele pline sunt împrumuturi confirmate; cele hașurate, cuvinte la care dicționarele ezită sau se contrazic. Alege o căsuță ca să vezi ce spune fiecare sursă despre cuvânt.

### Maghiară

Sursa: Új magyar etimológiai szótár (ÚESz), dicționarul etimologic al maghiarei aflat în lucru online, citit în întregime: 12.842 de articole. La 102 dintre ele, prima explicație numește româna ca limbă din care a fost luat cuvântul. O a doua sursă, pentru 15 cuvinte, este dicționarul lui Zaicz.

Cea mai veche atestare dată de dicționar pentru un cuvânt de pe listă e katrinca, într-un glosar de pe la 1405, unde înseamnă năframă; sensul de catrință e notat din 1612. Limba literară are 12 dintre ele, între care áfonya (afină), cimbora (tovarăș, din sâmbră), furulya (fluier), tokány (tocană), poronty (prunc) și palacsinta. Dicționarul marchează 73 ca regionale și cinci ca ieșite din uz. La șapte dintre cele numărate adaugă că au venit, sigur sau probabil, și prin slovacă, sârbocroată sau ucraineană. La brindza, în schimb, primul verdict al dicționarului e Vándorszó, cuvânt călător, răspândit din română; fiindcă nu e trecut ca împrumut românesc, apare aici printre cuvintele disputate.

numărate: 90 · disputate: 56 · propuneri nenumărate: 50

Din cele numărate, în limba literară: 12; de grai: 73; vechi sau învechite: 5. Pe feluri de lucruri: stâna 17, casa și hainele 14, vorbele 12, mâncarea 11, oamenii 11, natura 10, cântecul și obiceiul 9, câmpul și vitele 6.

**Confirmate din română** (90): áfonya (afină; < afină), bács (baci; < baci), bálmos (balmoș (brânză de oaie fiartă cu mălai); < balmoș), berbécs (berbec; batal; < berbec), bulándra (zdreanță; femeie ușuratică; < buleandră), burdó (cimpoi; burduf pentru brânză; < burduf), buszujog (busuioc; < busuioc), cáp (țap; mascul castrat; < țap), cigája (țigaie (rasă de oi); lâna ei; < țigaie), cimbora (tovarăș, prieten; < sâmbră), csercse (cercel; salbă (pliu de piele sub gâtul animalelor); < cercel), csimpolya (cimpoi; < cimpoi), csoma (ciumă, molimă; vorbă de ocară; < ciumă), csula (ciul, cu urechile tăiate sau pleoștite; < ciul), dajnál (a zbiera; a cânta un cântec românesc; < doină), dancs (murdar; copil de romi; < danci), döblöc (dovleac, bostan de copt; îndesat; < dovleac), domika (supă de pâine cu brânză; < dumicat), ester (sterp; < știr), esztena (stână; < stână), esztrenga (strungă, țarc de muls oile; < strungă), ficsúr (filfizon; la origine, flăcău român; < fecior), furulya (fluier; < fluier), fustély (bâtă cu măciulie, ciomag; < fuște), fuszuly (fasole; < fasole), fuzsitos (zănatic, ciudat; certăreț; < fugit), gergelice (gărgăriță; ploșniță; < gărgăriță), gornyik (pădurar; paznic de câmp; < gornic), gulászta (colastră (primul lapte după fătare); < coraslă), gusa (gușă; < gușă), haricska (hrișcă; < hrișcă), iszkumpia (scumpie; < scumpie), kalácsol (a arăta, a da de gol; < colac), kaláka (clacă; < clacă), kápra (capră; < capră), karuca (căruță mică neferecată; < căruță), kaskavál (cașcaval (brânză tare de oaie); < cașcaval), katrinca (năframă (pe la 1405); catrință (din 1612); < catrință), kilinta (crintă; scândură de bătut carnea; < crintă), kirlán (batal tânăr; < cârlan), kocsorba (cociorvă, vătrai; < cociorvă), kokojsza (afină; merișor; < coacăză), kolindál (a colinda; a hoinări; < colinda), kompona (balanță; cumpănă de fântână; < cumpănă), korosnya (legătură de vreascuri dusă în spate; < croșnă), kotec (coteț; colibă; < coteț), kozsók (cojoc; < cojoc), kozsokár (cojocar; < cojocar), kurkálódik (a se încurca; < încurca), lák (lac, baltă, mlaștină; < lac), lestyán (leuștean; < leuștean), lunguj (buștean lung pus de-a lungul rampei; < lung), lunka (luncă; pădurice, desiș; < luncă), macsuka (măciucă; < măciucă), málé (mei; porumb; < mălai), mamaliga (mămăligă; < mămăligă), matásza (fir de mătase; < mătase), mátka (anyaméh) (uter; matcă (regina albinelor); < matcă), mióra (mioară; < mioară), mokány (aspru, dârz; român muntean; < mocan), mutuj (mut; neîndemânatic; < mut), nótin (noaten, oaie tânără; < noaten), orda (urdă; < urdă), oszkotár (cioban; < scutar), pakulár (cioban, păcurar; < păcurar), pakura (unsoare de căruță; păcură; < păcură), palacsinta (clătită; < plăcintă), panusa (tulpină de porumb; pănușă; < pănușă), pláj (munte; potecă de munte; < plai), pojána (poiană; < poiană), pomána (dar; praznic de înmormântare; < pomană), pópa (preot ortodox; < popă), poronty (prunc, țânc; pui de animal; < prunc), prikulics (stafie; pricolici; < pricolici), puca (puță (la copii); gălușcă de cartofi; < puță), purzsa (cu lâna scurtă (despre oi); < pârj), putina (putină mică de lemn; < putină), rezsnyice (râșniță; < râșniță), szemunca (urmași, odrasle; < sămânță), szilimány (sărman, neajutorat; slab, plăpând; < sărman), szlanina (slănină; < slănină), szokotál (a socoti; < socoti), tácsol (a face să tacă; < tăcea), tilinkó (tilincă, fluier simplu; < tilincă), tóka (toacă; < toacă), tokány (tocană din fâșii de carne; mămăligă; < tocană), turma (turmă de oi; < turmă), ulica (uliță îngustă; < uliță), virse (vârșă; < vârșă), zsitár (jitar, paznic de câmp; < jitar)

**Nume de lucruri românești** (8): ármás (om înarmat; dregător la curtea domnească; < armaș), beszerika (biserică ortodoxă românească; casă viu zugrăvită; < biserică), cujka (țuică, rachiu de prune; < țuică), dászkál (dascăl român de sat; < dascăl), fáta (fată (româncă); < fată), hóra (horă, dans românesc în cerc; < horă), tretina (dare în animale a iobagilor români; < tretină), vecsin (român dezrobit (termen istoric); < vecin)

**Disputate** (56): alak (alac; < alac), árkány (arcan, laț; căpăstru; < arcan), belice (oaie albă; < beliță), bojár (boier; < boier), bosztán (grădină de legume, bostănărie; dovleac; < bostan), bráha (rachiu prost; borhot; < bragă), brindza (brânză moale de oaie; < brânză), buruján (buruiană; desiș; < buruiană), cserge (cergă; cort; < cergă), csobán (cioban; câine ciobănesc; < cioban), csuporka (ciupercă; < ciupercă), csutora (ploscă; vas de băut; < ciutură), deget (unsoare de căruță; catran; < dohot), dránica (draniță, șindrilă; < draniță), galeta (găleată; doniță de muls; < găleată), garád (gard; canal de apă; < gard), hiribi (hrib, mânătarcă; < hrib), hodály (stână; grajd mare; < hodaie), huruba (cocioabă, colibă; < hrubă), ját (tovarăș; om de aceeași vârstă; < leat), kacor (cuțit încovoiat; seceră), kaliba (colibă, cocioabă; < colibă), kalugyer (călugăr ortodox; < călugăr), kantár (cântar cu pârghie; măsură de greutate; < cântar), kapkána (capcană, laț; < capcană), kátrány (catran; < catran), kilim (chilim; < chilim), kocsány (tulpină; cocean de porumb; < cocean), krajnik (slujbaș: vătaf, administrator de moșie; < crainic), kujak (pumn), kukk (joc cu mingea; < cuc), kukorica (porumb; < cucuruz), kusztora (briceag; cuțit de chirurg; < custură), malágy (desiș mlăștinos; soi de salcie; < mladă), marázsa (mreajă, plasă de pescuit; < mreajă), more (rom; flăcău român (ca adresare); < măre), muszuj (țesătură; fustă plisată; < musul), oka (veche măsură de greutate; < oca), östör (lobodă sălbatică; < știr), padlizsán (vânătă; < pătlăgea), perpence (pârpăriță (piesă de fier a pietrei de moară); < pârpăriță), peszterce (diferite ciuperci), pite (plăcintă, prăjitură), pohárnok (paharnic; < paharnic), pulya (mic; copil mic; < pui), purga (crupe, terci; știulete de porumb; < pârgă), rönköly (om îndesat; buștean; < trunchi), salavári (șalvari, pantaloni largi; < șalvari), suta (fără coarne, șut; neîndemânatic; < ciut), szárma (sarma; < sarma), szécs (poiană, luminiș; < seci), szekszena (samar; vechituri; < sacsana), szokmány (suman, haină de pănură; < sucman), topor (toporaș; < topor), vátra (vatră; loc al cărbunarilor; < vatră), zsendice (jintiță, zer dulce; < jintiță)

### Ucraineană

Sursa: Dicționarul etimologic al limbii ucrainene (ЕСУМ, 1982–2012), în care au fost căutate 167 de cuvinte. Dintre cele 120 de împrumuturi directe, dicționarul dă 49 „din limba română”, 16 „din limba moldovenească”, 29 din amândouă și 26 din „limbile romanice de est”; aici sunt numărate împreună, ca împrumuturi din română: pagina socotește „moldoveneasca” dicționarului drept româna vorbită în Moldova. La 16 dintre ele verdictul începe cu „очевидно” (după toate aparențele). O a doua sursă, pentru 85 dintre ele, este lista lui Emil Vrabie din 1967.

Aproape toate sunt cuvinte de grai, din Carpați, Bucovina și Transcarpatia: жентиця (jintiță), кирд (cârd), стина (stână), ґляґ (cheag). În limba literară au intrat 11, între care бринза, мамалиґа, плачинда și verbul плекати (a îngriji, a crește), despre care dicționarul scrie că a fost luat, după toate aparențele, „ca termen ciobănesc carpatic”.

numărate: 121 · disputate: 18 · propuneri nenumărate: 28

Din cele numărate, în limba literară: 11; de grai: 98; vechi sau învechite: 1; fără registru precizat de sursă: 11. Pe feluri de lucruri: stâna 27, casa și hainele 22, natura 20, vorbele 15, mâncarea 14, oamenii 9, câmpul și vitele 7, cântecul și obiceiul 4, târgul și legea 3.

**Confirmate din română** (120): афина (afine; < afină), бабана (oaie bătrână, care nu mai fată; < babană), бадя (soțul surorii; frate mai mare; < bade), балан (bou alb; cal sau câine alb; < bălan), балець (văl de mireasă; colac de nuntă; < balț), балеґа (baligă de vită; < baligă), балмуш (fiertură de mălai cu brânză de oaie; < balmoș), барза (oaie neagră cu pieptul alb; capră neagră; < bârză), баталев (putinei; vas de lapte; < bătălău), блинда (erupție gravă pe piele, urticarie; < blândă), бовгар (văcar, păstor de vite mari; < boar), больфа (bubă, bășică, umflătură; < bolfă), ботей (turmă de oi; tânăr cioban huțul; < botei), брацар (brățară de argint; manșetă de cămașă; < brățară), бринза (brânză de oaie; < brânză), броскай (broscoi; < broscoi), брустура (brusture; < brusture), будз (caș de oaie, proaspăt sau uscat; < bulț), букат (bucată, felie; < bucată), букулай (nume dat unui berbec; < bucălaie), буна (bunică; < bună), бурдей (bordei, colibă afumată; cort de romi; < bordei), бусуйок (busuioc; < busuioc), бутук (trunchi de tăiat; butuc de spart lemne; < butuc), бір (bir, dare; < bir), вурда (umplutură din cânepă sau mac; urdă; < urdă), гавра (vizuină de animal sălbatic; gură de fiară; < gaură), гард (gard pescăresc de-a curmezișul râului; < gard), гелета (vas de lemn, butoiaș; găleată de lapte; < găleată), гирло (gură de râu; braț de râu; < gârlă), грапа (grapă; < grapă), гривий (sur-gălbui, sur rotat (despre cai); < griv), гринда (poliță mică; grindeiul plugului; < grindă), гропа (pășune de munte; < groapă), грун (dâmb, colnic; < grui), дармой (ciur cu ochiuri mari; < dârmoi), дзер (zer; < zer), дзяма (zeamă de carne; suc de fructe; < zeamă), дзіґерай (guturai; < jigărai), жентиця (jintiță, zer de oaie; < jintiță), калаверці (cizme cu carâmbii răsfrânți; < calavră), каманак (căciulă huțulă; beretă; < comănac), капестра (căpăstru, frâu; < căpăstru), каруца (căruță, car; < căruță), каця (cață, băț cu cârlig de prins oile; < cață), кептар (pieptar de blană fără mâneci; < cheptar), кирд (turmă de oi; < cârd), клака (clacă, muncă de bunăvoie între vecini; < clacă), комарник (adăpost ciobănesc; cămară pentru brânzeturi; < comarnic), кондури (soi de cizme (în Pocuția); < condur), коркобець (curcubeu; < curcubeu), корнута (oaie cu coarne; < cornută), костура (cuțit de tăiat vite; < custură), кукуц (colăcel dat copiilor de Anul Nou; < cocuț), кумнат (cumnat; < cumnat), куркан (curcan; < curcan), курмей (funie; < curmei), лавути (lăută; instrument cu coarde; < lăută), латура (hrană pentru câini; ciorbă subțire; < lături), левурда (leurdă; < leurdă), леліка (mătușă; adresare către o femeie vârstnică; < lelică), лок (loc; bucată de pământ; < loc), магала (mahala, cartier mărginaș; parte de sat; < mahala), магура (munte înalt; deal; < măgură), май (mai (particulă a comparativului); < mai), малай (pâine de porumb, mazăre sau mei; < mălai), мамалиґа (mămăligă; < mămăligă), марфа (marfă de schimb; pânză de fabrică; < marfă), мензеря (mânzare (oaie de lapte); < mânzare), мерендати (a rumega; < meriza), мериндя (traistă cu merinde; merinde de drum; < merinde), мицька (lână de miel tânăr; glie; < miță), непіт (nepot; < nepot), одая (ocol de vite afară din sat; gospodărie; < odaie), партал (rămășițe de oaie mâncată de lupi; < partal), пафталі (paftale, catarame la portul femeiesc; < paftale), пацити (a-și bate joc; a pătimi; < păți), плай (potecă de munte; drum de călărie; < plai), плачинда (plăcintă; < plăcintă), плекати (a îngriji, a crește cu drag; < pleca), позна (pagubă, stricăciune; < poznă), помана (colac de pomenire; pomană; < pomană), порняла (pășune pentru oile de lapte; < porneală), путера (putină de făcut brânză de oaie; < putină), путеря (putere, tărie; < putere), риндзя (stomac de vițel; cheag; < rânză), рипа (hârtop; mal abrupt, râpă; < râpă), румегати (a rumega; < rumega), салба (salbă de bani la portul femeiesc; < salbă), сапа (sapă; < sapă), сарака (biet om, sărman; < sărac), сегельба (loc defrișat prin tăiere și ardere; < seghelbă), сембреля (simbrie a argaților; plată a ciobanilor; < simbrie), сокотити (a păzi, a păstra; < socoti), стина (stână de vară, în câmp; < stână), турма (turmă, cireadă; mulțime; < turmă), тяр (chiar, într-adevăr; < chiar), флояра (fluier ciobănesc; < fluier), фота (țesătură vărgată de lână purtată ca fustă; < fotă), фрембія (șnur la șorț; < frâmbie), фрика (silnicie, constrângere; < frică), фудулія (fudulie, trufie; < fudulie), фурка (furcă cu trei coarne; < furcă), фін (fin de botez; fin de cununie; < fin), цара (mulțime; țară străină; < țară), царина (poartă a satului; ogor; < țarină), царок (țarc pentru păsări sau viței; < țarc), ґалиця (păsări de curte, orătănii; < găliță), ґелка (umflătură, gâlcă; < gâlcă), ґердан (colier sau bentiță de mărgele; < gherdan), ґерґелиця (gărgărița grâului; < gărgăriță), ґирлиґа (toiag lung cu cârlig la capăt; < cârlig), ґляґ (cheag (din stomac de rumegătoare); < chiag), ґорґан (vârf de munte, culme; < gorgan), ґоґа (viperă neagră; < gogă), ґоґоман (prost, gogoman; < gogoman), ґринджоли (sanie joasă, simplă; < gringioară), ґрос (turmă de oi gestante; < gros), ґурґуля (cucui, umflătură; < gurgui), ґутурай (guturai; < guturai)

**Venite prin altă limbă** (1): байор (găitan, șnur, panglică; < baier)

**Disputate** (18): бербениця (bărbânță, putinică pentru brânzeturi; < bărbânță), бокор (plută; < bocor), ватра (foc, vatră; locuință huțulă; < vatră), гайда (fluier; cimpoi; < gaidă), кемпа (ostrov pe râu; < câmp), кода (cingătoare, panglică; < coadă), колиба (colibă ciobănească; adăpost al tăietorilor de lemne; < colibă), кошара (țarc de oi; < coșar), кукурудза (porumb; < cucuruz), мерлушка (blană de oaie moartă), окіл (ocol unde stau oile înainte de muls; < ocol), папуша (legătură de foi de tutun; pachet; < păpușă), сака (butoi pentru apă, saca), тайстра (traistă; < traistă), трембіта (bucium huțul lung, de lemn; < trâmbiță), фума (mândrie, trufie; < fum), філіжанка (ceașcă; < filigean), цап (țap; < țap)

### Poloneză

Surse: marele dicționar al Academiei Poloneze, dicționarul PWN și dicționarul etimologic al lui Brückner din 1927; pentru graiul din regiunea Spiš, un studiu din 2025; pentru cuvinte turcești ajunse în polona veche prin română, un studiu din 2024.

În limba literară: bryndza, cap (țap), fujara (fluier), maczuga (măciucă), gawra (bârlogul ursului, din gaură), redyk (urcatul și coborâtul oilor, din a ridica). Mamałyga a venit prin ucraineană. Baca, cuvântul cel mai cunoscut, are o origine disputată; amănuntele sunt mai jos.

numărate: 20 · disputate: 24 · propuneri nenumărate: 15

Din cele numărate, în limba literară: 14; de grai: 5; vechi sau învechite: 1. Pe feluri de lucruri: stâna 8, mâncarea 4, câmpul și vitele 2, casa și hainele 2, vorbele 2, cântecul și obiceiul 1, natura 1.

**Confirmate din română** (18): bryndza (brânză de oaie; < brânză), bukat (vițel de tăiere; pielea lui; < bucată), cap (țap, mai ales castrat; mascul de capră-neagră; < țap), cygaj (rasă de oi asemănătoare cu merinosul; < țigaie), cygarka (miel; < cigoje), ferula (lopățică de amestecat cașul în cazan; < ferula), fujara (fluier lung ciobănesc; om neîndemânatic; < fluier), furda (fleac, lucru de nimic; < furda), gawra (bârlog de iarnă al ursului; < gaură), hurda (urda) (strat gras de urdă pe jintiță; urdă; < urdă), kierdel (turmă de oi; cârd de capre-negre; < cârd), klag / klog (cheag din stomac de miel sau vițel; < chiag), maczuga (măciucă, ciomag; < măciucă), papusza (păpușă de foi uscate de tutun; < păpușă), puciyra (puciera) (putină mare pentru lapte de oaie; < putină), redyk (urcatul oilor la munte; coborâtul toamna; < ridica), strąga (strungă, țarc de muls oile; < strungă), żętyca (zer de oaie; < jintiță)

**Venite prin altă limbă** (2): haratać (a cresta, a spinteca; a răni; < hărtăni), mamałyga (mămăligă; < mămăligă)

**Nume de lucruri românești** (3): achtnamele (tratat de pace între Poartă și creștini; < ahtiname), katerdziej (ban din Țara Românească (titlu); < cataragi), kałarasz (călăraș, curier călare al domnului; < călăraș)

**Din aromână sau „valahă”, fără limbă precizată** (1): watra (foc mare în aer liber)

**Disputate** (24): baca (baci din Carpații polonezi; < baci), bombaradzi (turnător de tunuri; < cumbaragiu), bundz (caș proaspăt de oaie), chusta (broboadă, șal; < fustă), dział (sense "mountain ridge") (culme de munte; < deal), feredza (mantie otomană cu mâneci largi; < feregea), filiżanka (ceașcă (de ceai sau cafea); < filigean), fota (învelitoare de bumbac; șorț; < fotă), gajda (gajdy) (cimpoi; < gaidă), gieleta (galeta) (găleată de lemn pentru muls; < găleată), groń (gruń) (culme largă și domoală; deal; < gruniu), hatihumajum (decret scris de mâna sultanului; < hatihumaium), haładżija (țesătură aspră de mătase vărgată; < alagea), hospodar (titlu al domnilor Moldovei și Țării Românești), jałagasy (comandant militar tătar; < ial agasi), koczkodan (cercopitec (maimuță); om urât, îmbrăcat ciudat; < coșcodan), koliba (koleba) (colibă ciobănească de munte; adăpost sub stâncă; < colibă), koszara (koszar, dial. kosor) (țarc mobil de oi la munte; < coșară), kukurydza (porumb; < cucuruz), kurta (jachetă mare și largă; < scurtă), samar (samar (șa de povară); poveri; < samar), serdengest (voluntar în misiuni de sacrificiu; < serdenghești), trombita (trembita) (bucium lung al huțulilor; < trompetă), zahara (provizii, merinde; < zaharea)

### Slovacă

Sursa: dicționarul etimologic al lui Ľubor Králik (2015), care dă și secolul primei atestări. Dicționarul istoric al slovacei n-a putut fi consultat.

Králik scrie despre bryndza că a ajuns în Slovacia „în timpul așa-numitei colonizări valahe din Carpați”. Tot din română dă žinčica (cu o posibilă mijlocire ucraineană), geleta, strunga, putera, redikať sa. Prin maghiară au venit palacinka, fičúr și čutora. Pentru bača și vatra, același dicționar are rezerve; la fujara doar trimite la românescul fluier, fără să numească limba din care a fost luat cuvântul.

numărate: 16 · disputate: 9 · propuneri nenumărate: 10

Din cele numărate, în limba literară: 13; de grai: 1; vechi sau învechite: 2. Pe feluri de lucruri: mâncarea 5, stâna 5, natura 2, oamenii 2, câmpul și vitele 1, casa și hainele 1.

**Confirmate din română** (13): bryndza (brânză moale de oaie; < brânză), cigája (țigaie (rasă de oi cu lână fină); < țigaie), demikát (supă cu brânză de oaie și pâine; < dumicat), geleta (vas de lemn pentru lapte; < găleată), grapa (teren sterp și pietros, în pantă; < groapă), grúň (coastă de munte fără pădure; < grui), meridzať (a rumega; a se odihni la umbră; < meriza), merinda (merinde de drum; < merinde), plekať (a alăpta un copil; < pleca), putera (vas pentru lapte și brânză la stână; < putină), redikať sa (a coborî turma de la vărat; < ridica), strunga (strungă (țarc de muls la stână); < strungă), žinčica (jintiță (zer de oaie fiert); < jintiță)

**Venite prin altă limbă** (3): čutora (ploscă turtită; țeavă de pipă; < ciutură), fičúr (filfizon, bărbat îmbrăcat țipător; < fecior), palacinka (clătită; < plăcintă)

**Din aromână sau „valahă”, fără limbă precizată** (1): kľag (cheag din stomac de vițel; < chiag)

**Disputate** (9): bača (baci; < baci), cap (țap; < țap), cárok (țarc pentru vite și păsări; < țarc), fujara (fluier lung ciobănesc; < fluier), magura (deal, munte; ținut deluros; < măgură), sihlina (loc mlăștinos; pădure tânără de conifere; < sihlă), striga (vrăjitoare, cotoroanță; < strigă), vari (poate; < oare), vatra (foc mare în aer liber; < vatră)

### Cehă

Surse: dicționarul limbii cehe literare (SSJČ), care notează originea cu „z rum.”, dicționarul etimologic al lui Rejzek și un articol din 1974 despre cuvintele de origine română din SSJČ.

Cele două dicționare cehe se contrazic des; de aceea lista cuvintelor disputate e mai lungă decât a celor confirmate. Brynza, žinčice și urda sunt date din română; bača, koliba și fujara au fiecare câte două explicații.

numărate: 9 · disputate: 15 · propuneri nenumărate: 5

Din cele numărate, în limba literară: 4; de grai: 5; vechi sau învechite: 0. Pe feluri de lucruri: mâncarea 3, stâna 3, casa și hainele 2, natura 1.

**Confirmate din română** (6): brynza (brânză moale de oaie; < brânză), cap (țap; < țap), pakura (păcură; < păcură), redikat se (a se muta, a pleca; < ridica), urda (urdă de oaie; < urdă), žinčice (jintiță (zer de oaie fiert); < jintiță)

**Venite prin altă limbă** (3): čutora (ploscă de drum, rotundă și turtită; < ciutură), grapa (pantă abruptă, râpă; < groapă), strunga (strungă (țarc de dinaintea mulsului); < strungă)

**Nume de lucruri românești** (1): trembita (bucium lung al huțulilor; < trâmbiță)

**Disputate** (15): bača (baci; < baci), četina (cetină; < cetină), fujara (fluier ciobănesc; < fluier), geleta (vas de lemn pentru lapte de oaie; < găleată), grúň (coastă de munte, de obicei înierbată; < grui), hafera (afină; < aferă), kočkodan (cercopitec (maimuță africană); < coșcodan), koliba (colibă ciobănească de lemn; < colibă), košár (țarc mobil pentru vite; < coșar), krdel (cârd, turmă; mulțime; < cârd), palačinka (clătită; < plăcintă), portáš (grănicer înarmat valah (secolele XVII–XVIII)), prť (cărare de oi, potecă de munte; < pârtie), sihla (pădure tânără de conifere; mlaștină; < sihlă), vatra (foc mare în aer liber; < vatră)

### Germană

Surse: Duden și DWDS; pentru graiul sașilor din Transilvania, un studiu din 2022.

Germana din Austria are Brimsen (brânză de oaie) și Palatschinke. La sași, pomană și a pomeni au intrat în grai; substantivul e atestat din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Sursele citite nu dau un total pentru graiul săsesc.

numărate: 5 · disputate: 1 · propuneri nenumărate: 2



**Confirmate din română** (3): Brimsen (brânză proaspătă și moale de oaie; < brânză), Pomānǝ (pomană; masă de pomenire a morților; < pomană), pomenin (a-și aminti; a pomeni; < pomeni)

**Venite prin altă limbă** (2): Palatschinke (clătită subțire, adesea cu gem; < plăcintă), Pastrami (pastramă de vită, condimentată și afumată; < pastramă)

**Nume de lucruri românești** (1): Doina (doină, cântec popular românesc; < doină)

**Disputate** (1): Ramasuri (zăpăceală mare, învălmășeală; < ramasuri)

### Rusă

Sursa: dicționarul etimologic al lui Max Vasmer.

Dicționarele de azi ale rusei literare au мамалыга și брынза; despre al doilea, Vasmer scrie că a venit din română prin ucraineană și poloneză. Pe мамалыга și pe celelalte, Vasmer le notează ca sudice.

numărate: 5 · disputate: 6 · propuneri nenumărate: 5



**Confirmate din română** (4): герлыга (bâtă ciobănească cu cârlig; < cârlig), мамалыга (mămăligă; < mămăligă), урда (urdă de capră sau de oaie; < urdă), царина (țarină, ogor; pășune; < țarină)

**Venite prin altă limbă** (1): брынза (brânză de oaie; < brânză)

**Disputate** (6): гирло (gură de râu; braț de râu; < gârlă), кошара (țarc de oi; < cășare), кукуруза (porumb; < cucuruz), мерлуха (blană de miel; < mielușă), плацинда (plăcintă dulce, plată sau în foi; < plăcintă), цап (țap; < țap)

### Bulgară

Surse: Dicționarul etimologic bulgar (БЕР), din care s-au putut citi ca text doar volumele 1 (literele А–З) și 7, adică două din opt, și studiul lui Theodor Capidan din 1923. Lista e, din acest motiv, mai bogată la începutul alfabetului.

Cele mai multe sunt cuvinte de grai; dicționarul le notează la Novo Selo, lângă Vidin: зър (zer), зара (zară), згарда (zgardă). Маса (masă) și козунак (cozonac), azi cuvinte ale limbii literare, sunt date din română de Capidan, care în 1923 îl știa pe al doilea mai ales din regiunea Târnovo. Cuvintele pe care Capidan le dă din aromână sunt puse separat.

numărate: 30 · disputate: 8 · propuneri nenumărate: 0

Din cele numărate, în limba literară: 5; de grai: 25; vechi sau învechite: 0. Pe feluri de lucruri: casa și hainele 11, mâncarea 7, oamenii 4, stâna 2, vorbele 2, natura 2, târgul și legea 1, cântecul și obiceiul 1. Șapte dintre ele se sprijină doar pe lista unui lingvist român (Capidan 1923), fără un dicționar al limbii care le-a primit.

**Confirmate din română** (30): fičor (ucenic de cioban; joc de copii; < fecior), krecavo (creț; < creț), urda (urdă; < urdă), абонат (abonat; < abonat), бордей (bordei; < bordei), ботуш (cizmă înaltă; < botuș), бръндза (brânză de oaie; < brânză), бурта (burtă, stomac; < burtă), бухта (gogoașă mică; < bucată), бухтар (bucătar al unei cete de grădinari; < bucătar), бъзой (bâzoi, hangul cimpoiului; < bizoi), бъц (băț ascuțit de ridicat țestul încins; < băț), вунтур (vultur mare; < vultur), гринда (grindă mare cioplită; < grindă), гропа (groapă; < groapă), гуша (gușă; gât; < gușă), дрептар (dreptar de zidar; < dreptar), дричка (drișcă de zidar; < drișcă), дунга (dungă călcată la haină; < dungă), завракчия (om șiret, pus pe șotii; < zavragiu), зара (zară; < zară), згарда (zgardă cu țepi a câinelui ciobănesc; < zgardă), зър (zer; < zer), козунак (cozonac de Paște; < cozonac), маса (masă; < masă), смирдар (smirdar, bujor de munte; < smârdar), сокрул (socru; < socru), софраджерия (sufragerie; < sofragerie), струнк (strung; < strung), турта (turtă, pâine nedospită; < turtă)

**Nume de lucruri românești** (1): мамалига (mămăligă; < mămăligă)

**Din aromână sau „valahă”, fără limbă precizată** (7): guna (cojoc din piele de oaie; < gună), kalčuni (papuci de pâslă; < călțuni), kъrlig (bâtă ciobănească cu cârlig; < cârlig), mucka (rât de porc; < muță), mura (mucoasa stomacului; cheag; < mură), вакъл (cu ochii negri (despre oi)), катинар (lacăt; < cătinar)

**Disputate** (8): mandzara (capră ținută acasă pentru lapte; < mândzare), банка (bancă (instituție financiară); < bancă), бът (osie de fier la roata morii; < băț), ватах (vătaf al călușarilor; șef de turnătorie; < vătaf), зестра (zestre; < zestre), пуйка (curcă; < puică), табла (joc de table; tabla de joc; < tablă), чутура (ploscă de vin; măsură pentru grâne; < ciutură)

### Sârbă și croată

Surse: dicționarul etimologic al lui Petar Skok și Hrvatski jezični portal.

Unde Skok scrie „od rum.”, cuvântul e numărat; șase din cele nouă se sprijină doar pe el. Fičor, pe care Skok îl pune în alt loc pe seama limbii „vlahilor medievali”, e trecut la „valahă”. Frula (fluier) și kustura (custură) sunt date din română și de portalul croat. Trei cuvinte vin din limbaje secrete de meșteșugari: al zidarilor din Sirinić, în Munții Șar, al olarilor din Priștina și un argou din același oraș.

numărate: 9 · disputate: 11 · propuneri nenumărate: 4

Din cele numărate, în limba literară: 1; de grai: 7; vechi sau învechite: 1. Pe feluri de lucruri: casa și hainele 3, cântecul și obiceiul 2, mâncarea 2, oamenii 1, stâna 1.

**Confirmate din română** (9): biserka (biserică (în argoul zidarilor); < biserică), bojar (boier, nobil; < boier), frula (fluier ciobănesc; < fluier), karne (carne (în argoul olarilor); < carne), kasarina (casă (într-un argou din Priștina); < casă), kustura (briceag mare cu mâner de os; < custură), mamaljuga (mămăligă; < mămăligă), obnjalo (obială; < obială), rinjkaš (cal sau bou castrat incomplet; < rincaciu)

**Din aromână sau „valahă”, fără limbă precizată** (1): fičor (flăcău; < fecior)

**Disputate** (11): bač (baci; stână; < baciu), burdelj (bordei, colibă; < bordei), gagrica (gărgăriță; (ca ocară) zgârcit; < gărgăriță), guša (gât; gușă; < gușă), katun (așezare de vară a păstorilor nomazi; < cătun), koftor (cuptor de tablă; < cuptor), kopile (copil din flori; < copil), laja (nume pentru oaie sau capră neagră; < laiu), rakanjel (brotăcel; < răcănel), struga (strungă mică de muls oile; < strungă), urda (urdă; < urdă)

### Romani

Surse: glosarul lui Franz Miklosich pentru romani din Bucovina (1875), unde fiecare împrumut e marcat „rum.”; pentru dialectele vlax, studii de Yaron Matras, Viktor Elšík și Daniele Viktor Leggio; și o frază a lui Lazăr Șăineanu din 1892, care înșiră șapte cuvinte românești intrate în graiul romilor, fără să dea forma lor în romani.

Matras scrie că Gilliat-Smith a preluat termenul „vlax”, folosit de romii emigrați din Valahia. În aceste dialecte, lingviștii citați găsesc venite din română cuvinte gramaticale: maj (mai), ke (că), trebui, inke (încă). Elšík și Matras scriu că împrumutul trebui se găsește și în cele mai multe dialecte vlax vorbite în afara României, unele rupte de română de secole. Pentru toate dialectele vlax la un loc, sursele citite nu dau un număr. Pentru unul singur, dialectul kalderash al limbii romani, vorbit în Suedia, Ian Hancock citează un glosar din 1963: din 3.600 de cuvinte, vreo 1.750 nu sunt moștenite, „covârșitor din română”. Matras și colegii lui amintesc că, până la mijlocul secolului al XIX-lea, romii au fost supuși robiei și șerbiei în Țara Românească și Moldova.

numărate: 39 · disputate: 2 · propuneri nenumărate: 0

Din cele numărate, în limba literară: 0; de grai: 39; vechi sau învechite: 0. Pe feluri de lucruri: vorbele 17, oamenii 8, natura 5, casa și hainele 5, târgul și legea 2, cântecul și obiceiul 2. Șapte dintre ele se sprijină doar pe lista unui lingvist român (Șăineanu 1892), fără un dicționar al limbii care le-a primit.

**Confirmate din română** (39): aba (deja), avére (avere; < avere), báďu (adresare către un bărbat mai vârstnic; < bade), balaúru (balaur; < balaur), bálta (baltă, mlaștină; < baltă), bihol (bivol; < bivol), bulibașă (bulibașă, căpetenie a romilor), burdúhu (sac; < burduhan), buzdugánu (bâtă; < buzdugan), červ (cerb; < cerb), čitisar (a citi; < citi), dáskalu (cântăreț bisericesc; învățător; < dascăl), de (din, de la (prepoziție); < de), destúl (destul; < destul), dóba (tobă; < dobă), dóftoru (doctor; < doftor), dómnu (domn; < domn), dóru (dor; < dor), drag (dragoste; drag; < drag), drágoste (legătură de dragoste; < dragoste), dumbráva (pădure; < dumbravă), fágu (fag; < fag), feri (numai, doar), giude (jude, căpetenie a comunității), hórba (vorbă; < vorbă), inke (încă; < încă), ke (că; fiindcă; < că), laie (ceată de romi nomazi), lúme (lume; < lume), maj (mai (marcă a comparativului); < mai), mereu (mereu; < mereu), milija (mie), sălaș (sălaș, tabără), trájsta (traistă; < traistă), trebui (a trebui; < trebui), vare- (vreun, oarecare (element nehotărât)), vatră (vatră; tabără), vătaf (vătaf, supraveghetor), șatră (șatră, tabără de corturi)

**Disputate** (2): kam (poate, pesemne; < cam), musaj (musai, neapărat; < musai)

### Idiș

Surse: lista tipărită de Lazăr Șăineanu în 1892 pentru idișul vorbit în România; pentru numele de dansuri din repertoriul klezmer, muzica tradițională a evreilor din estul Europei, un studiu de Walter Zev Feldman.

Pentru cele mai multe cuvinte, singura sursă citită e lista lui Șăineanu din 1892, care scrie că idișul din România „a împrumutat de asemenea o serie de românisme”; niciun dicționar al idișului n-a fost citit. La 25 dintre ele, Șăineanu dă doar cuvântul românesc, fără forma din idiș. Feldman derivă din română numele de genuri hora, zhok (joc) și sârba.

numărate: 43 · disputate: 1 · propuneri nenumărate: 3

Din cele numărate, în limba literară: 0; de grai: 43; vechi sau învechite: 0. Pe feluri de lucruri: natura 11, casa și hainele 10, târgul și legea 6, cântecul și obiceiul 5, mâncarea 5, oamenii 3, câmpul și vitele 2, vorbele 1. 38 dintre ele se sprijină doar pe lista unui lingvist român (Șăineanu 1892), fără un dicționar al limbii care le-a primit.

**Confirmate din română** (43): ange (gen de dans din repertoriul klezmer; < hangu), arici (arici), berbec (berbec), bordei (bordei), broske (broască; < broască), caisă (caisă), chändl (han; < han), clește (clește), čoră (cioară; < cioară), crai (bărbat desfrânat), drēm (dram (mică unitate de greutate); < dram), dudă (dudă), dulap (dulap), gherlă (pârâu, canal; < gârlă), hora (gen de dans lent din repertoriul klezmer; < horă), kánter (cântar; < cântar), koje (coajă; < coajă), labă (labă), londre (gen de dans din repertoriul klezmer; < oleandre), magazie (magazie; prăvălie), maimuță (maimuță), moșie (moșie; moștenire), măgar (măgar), nepot (nepot), ókă (oca (unitate de greutate); < oca), pardé (perdea; < perdea), pepene (pepene), potkovă (potcoavă; < potcoavă), primăvară (primăvară), păpușoi (porumb), skap-en (a scăpa; < scăpa), strugure (strugure), sârba (gen de dans din repertoriul klezmer; < sârbă), sămânță (sămânță), talpă (talpă (a piciorului sau a încălțămintei)), tavan (tavan), tavă (tavă), tomnă (toamnă; < toamnă), vatră (vatră), zarzără (zarzără (caisă sălbatică)), zhok (gen de dans din repertoriul klezmer, de tipul horei; < joc), șanț (șanț), țăren-er (țăran; < țăran)

**Disputate** (1): bulgarish (dans în stil bulgăresc (gen klezmer); < bulgărească)

### Engleză

Surse: American Heritage Dictionary, Random House Unabridged și Etymonline. Oxford English Dictionary, Merriam-Webster și Collins n-au fost citite.

Engleza are două cuvinte venite din română prin altă limbă, după dicționarele citite: pastrami, prin idiș, și hora, prin ebraica modernă. Brynza e doar numele brânzei est-europene. Vampire, boyar, voivode și haiduk nu vin din română după dicționarele citite.

numărate: 2 · disputate: 1 · propuneri nenumărate: 7



**Venite prin altă limbă** (2): hora (horă, dans tradițional în cerc; < horă), pastrami (carne de vită afumată și condimentată; < pastramă)

**Nume de lucruri românești** (1): brynza (brânză de oaie din Europa de Est; < brânză)

**Disputate** (1): hospodar (titlu al domnilor Moldovei și Țării Românești; < hospodar)

## Același cuvânt, verdicte diferite

Mai jos sunt cuvintele românești căutate în cel puțin trei limbi. Eticheta plină înseamnă că dicționarul limbii respective îl dă ca împrumut din română; cea hașurată, că ezită sau numește altă sursă. Cuvintele pastorale cele mai cunoscute sunt și cele mai disputate.

Baci. Pentru polonezul baca, patru surse dau patru drumuri. Marele dicționar al Academiei Poloneze îl aduce din românescul baci, pe care îl dă la rândul lui din sârbocroată; forma împrumutată ar fi fost bacza, iar cuvântul polonez e atestat din 1682. Dicționarul PWN numește slovaca și maghiara și nu pomenește româna. Brückner îl lua din maghiară, iar cuvântul maghiar din română. Un studiu din 2025 despre graiul din regiunea Spiš îl socotește venit din sârbă. Pentru slovacul bača, Králik scrie că e un cuvânt al culturii pastorale carpatice de origine „insuficient lămurită”, poate din română. Iar Skok, pentru sârbă și croată: nu se poate ști cine de la cine l-a împrumutat.

Cucuruz. Pentru polonezul kukurydza, PWN ajunge, prin ucraineană, la românescul cucuruz cu sensul de con de brad; dicționarul Academiei îl aduce din ucraineană și turcă; Brückner bănuia o origine sud-slavă. Dicționarul ucrainean nu exclude ca кукурудза să fie un cuvânt întors acasă: româna și l-ar fi făcut pe al ei după un cuvânt ucrainean, iar ucraineana l-ar fi luat înapoi.

Colibă. Dicționarul limbii cehe literare și PWN îl dau din română. Rejzek, Králik și dicționarul Academiei Poloneze pornesc de la greacă. Dicționarul ucrainean socotește „probabilă” mijlocirea românei.

Vatră. Brückner scria că polonezii au cuvântul „de la păstorii valahi”. Dicționarul ucrainean înșiră părerile: din română, din iraniană prin turcă sau romani; iar cuvântul românesc, la rândul lui, moștenit, iranian sau albanez. Králik: „în cele din urmă, probabil din română”. Dicționarul maghiar amintește dialectalul vátra (1613) la alt cuvânt și îl dă din românescul vatră, din slovacă sau din ucraineană.

## Trei drumuri lungi: plăcinta, pastrama, hora

### Plăcintă: până la Viena

placenta (latină) → plăcintă (română) → palacsinta (maghiară, 1577) → Palatschinke (germana din Austria)

Dicționarul maghiar notează și drumul mai departe: din maghiară, cuvântul a trecut în germana din Austria, în sârbă și croată, în cehă și în slovacă. Králik confirmă pentru slovacă: palacinka vine din maghiară, iar cuvântul maghiar din română.

Dicționarele nu sunt însă de acord peste tot. Dudenul duce Palatschinke direct la maghiară; DWDS îl trece prin cehă sau slovacă. Dicționarul limbii cehe literare dă palačinka din slovacă, maghiară și latină, fără să numească româna; Rejzek scrie „cel mai probabil prin română”. De aceea cuvântul ceh e trecut aici printre cele disputate.

Spre răsărit: плачинда în ucraineană, fără intermediar. Pentru плацинда din graiurile rusești din sud, Vasmer pornește de la română, dar notează că sunetele cuvântului arată spre un intermediar grecesc, pe care nu l-a găsit atestat.

### Pastramă: până la New York

pastırma (turcă) → pastramă (română) → pastrame (idiș) → pastrami (engleză)

American Heritage Dictionary explică pastrami așa: idiș pastrame, din românescul pastramă, din turca otomană. Random House dă același drum până la română și numește cuvântul românesc un „balcanism de origine nesigură”, „poate” turcesc la capăt. Dudenul german urmărește cuvântul din engleză în idiș și de acolo în română, iar originea mai veche o dă ca nelămurită. Dicționarul etimologic turc al lui Nişanyan spune același lucru din capătul celălalt: forma românească vine din turcă, iar cea idiș din română.

Etymonline pune scrierea cu -mi, „probabil”, pe seama lui salami; Jewish English Lexicon spune același lucru despre pronunțare. Același lexicon scrie că l-au adus în engleza americană evreii vorbitori de idiș veniți din România, la New York, la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Disputa adevărată e cu un pas mai devreme: de unde are româna cuvântul. DEX îl dă din neogreacă și din turcă; Ciorănescu, din turcă, cu o rădăcină grecească mai veche. Asupra pasului din română în idiș, dicționarele citite sunt de acord. Dave Wilton notează însă că dicționare mai vechi îl aduceau greșit prin maghiară sau din latină, și că cea mai veche folosire pe deplin englezească pe care o cunoaște e o reclamă a unui măcelar evreu din Richmond, Virginia, din 12 mai 1899. Etymonline dă anul 1916, Random House 1935–1940.

### Horă: în idiș și, prin ebraică, în engleză

horă (română) → הורה (ebraică modernă) → hora (engleză)

American Heritage Dictionary dă englezescul hora din ebraica modernă, iar cuvântul ebraic din românescul horă, venit la rândul lui, poate prin bulgară sau turcă, din greacă. DEX dă cuvântul românesc din bulgară. Niciun dicționar etimologic ebraic n-a fost citit; trecerea prin ebraică se sprijină aici doar pe dicționarele englezești. Random House datează englezescul hora la 1875–1880 și îl derivă totuși din ebraica modernă; cele două nu se potrivesc și sunt redate aici așa cum sunt tipărite.

În idiș, drumul e documentat de muzicologi. Walter Zev Feldman scrie că numele unor genuri din repertoriul klezmer, între care hora, zhok și sârba, sunt derivate din cuvintele românești horă, joc și sârbă. Dicționarul maghiar are și el hóra, ca nume al dansului românesc.

## „Vlah” nu înseamnă întotdeauna român

„Vlah” (влах, vlah, βλάχος, wołoch, oláh) e un nume dat din afară, cu înțelesuri care se schimbă după sursă și epocă. Poate numi vorbitori de limbi romanice din răsăritul Europei, la nord de Dunăre sau în Balcani, unde azi se vorbesc aromâna și meglenoromâna. Istoria numelui e pe pagina Wales și Valahia. În Carpații de nord, „valah” a ajuns să numească și un fel de a trăi, păstoritul, oricare ar fi fost limba păstorilor. Un studiu din 2024 despre Carpații polonezi numără 479 de așezări întemeiate pe „drept valah”, regimul juridic al satelor de păstori, sau cu prezență valahă atestată și scrie că acest fel de colonizare și-a pierdut caracterul etnic inițial.

De aceea, un cuvânt pe care sursa îl dă doar „de la vlahi”, fără să spună din ce limbă, nu e numărat aici ca românesc. Așa e polonezul watra la Brückner. Slovacul kľag (cheag) e dat de Králik din aromână. Cuvintele de acest fel, 15 la număr, sunt afișate separat, mai jos.

Greaca. În greacă, trei cuvinte sunt date de surse din „valahă” sau din aromână, limba romanică vorbită în Pind și Tesalia. George Murnu a strâns în 1902 o listă de 155 de cuvinte; socotea că vreo 89 erau împrumuturi și că numai 16 erau răspândite la toți grecii. După cum spune în introducere, prin „română” înțelegea limba populațiilor romanice împinse spre sud. Niciunul nu e numărat aici ca împrumut din română.

Albaneza. Româna și albaneza au în comun câteva zeci de cuvinte vechi; nu se știe sigur dacă una le-a împrumutat de la cealaltă sau dacă amândouă le au dintr-o limbă mai veche. Ele sunt subiectul paginii Cuvintele dacice. Dicționarul etimologic albanez al lui Orel dă șase dintre cuvintele căutate ca luate din română: trajstë, flojere, gushë, kësulë, rrojbë și tërsirë, iar pe sak prin limbile slave de sud. Primele patru pornesc de la traistă, fluier, gușă și căciulă, cuvinte pe care le au amândouă limbile. Pentru trei dintre ele (fluier, gușă și căciulă), cercetători mai vechi au propus drumul invers, din albaneză în română. Ciorănescu îi amintește și nu îi urmează: scrie că albanezul flojere vine „în mod sigur” din română, deși Berneker căutase în albaneză originea cuvântului românesc; trece cuvintele albaneze pentru traistă și gușă printre cele luate din română, deși Miklosich și Densusianu derivau gușă din albaneză; iar la căciulă socotește „puțin probabilă” originea albaneză propusă de Cihac și scrie că „contrariul pare mai sigur”. La traistă, fluier și căciulă, DEX scrie doar „Cf. alb.”; Orel însuși adaugă că românescul căciulă vine la rândul lui din albaneză, iar dicționarul etimologic bulgar notează că albanezul gushë poate veni din bulgară sau direct din română. Din prudență, cele patru nu sunt numărate aici și stau la disputate. Numărate sunt rrojbë (roibă), tërsirë (târsână) și sak.

Turca. Dicționarele turcești citite nu dau din română niciunul dintre cele opt cuvinte căutate: boyar, funda, kaşkaval, kopil, mamaliga, masa, pelin, voyvoda. Pentru masa, Nişanyan pornește de la italiană și adaugă că forma turcească a putut veni prin limbile balcanice. În bulgară, în schimb, Capidan trece маса ca venit din română. În dicționarul Societății de Limbă Turcă, eticheta „Rumca” înseamnă greacă.

## Câte cuvinte a dat româna? Numărătorile publicate diferă după ce numără

Numărătorile publicate nu se pot aduna și nu se pot compara. Unele numără doar limba literară, altele toate graiurile; unele numără variante și derivate, altele nu. Tabelul le pune alături și arată ce a numărat fiecare autor.

| Limba | Cine a numărat | Câte | Ce a numărat |
|---|---|---|---|
| maghiară | ÚESz, citit întreg | 102 | articole la care prima explicație numește româna, din 12.842; între ele și lej, móc, román, lăsate aici deoparte |
| maghiară | Zaicz 2006, lista de la sfârșitul dicționarului | 24 | cuvinte-titlu trecute la „împrumuturi românești”, cinci cu semnul întrebării, cu tot cu cigány, móc, román și lej |
| maghiară | Bakos Ferenc 1982, după Borbély 2021 | 19 | cuvinte socotite membre depline ale limbii comune |
| maghiară | Zsemlyei 2017 | 122 | elemente românești în registrul standard, nelegate de Transilvania |
| maghiară | Zsemlyei 2017 | 2.300 | elemente de origine română în graiurile maghiare din Transilvania |
| maghiară | Benő 2004 | 4.435 | cuvinte adunate din graiurile ceangăiești și transilvănene; autorul socotește cu adevărat răspândite 461 |
| ucraineană | Vrabie 1967 | 353 | cuvinte nederivate, inclusiv cele din graiuri; autorul numește numărul „în orice caz minim” |
| ucraineană | Robciuc 2014 | 758 | lista autorului; 200 dintre ele lipsesc din lucrările mai vechi |
| limbile slave | Armaș și colab. 1968, după Bănică 2013 | ≈ 400 | cuvinte de origine română în toate limbile slave la un loc |
| slovacă | Niță-Armaș 1966, după Alexandru 1974 | 30 | împrumuturi găsite într-o anchetă în Slovacia |
| sârbă și croată | Gămulescu 1983, după Popeț 2017 | 300 | apelative sârbocroate de origine română, „inclusiv variantele dialectale” |
| poloneză | Budu și Stachowski 2024 | > 60 | cuvinte turcești din polona veche, cercetate dacă au trecut prin română; la cele mai multe, autorii exclud acest drum |
| germană | Bănică 2013 | 858 | cuvinte românești în graiurile săsești, din care 620 folosite de toți vorbitorii; lucrările pe care se sprijină n-au fost citite |
| greacă | Murnu 1902 | 155 · 89 · 16 | cuvinte în listă; socotite împrumuturi (din aromână); răspândite la toți grecii |
| romani | Gjerdman și Ljungberg 1963, după Hancock 2024 | ≈ 1.750 | cuvinte nemoștenite, „covârșitor din română”, într-un glosar de 3.600 de cuvinte al dialectului kalderash din Suedia |
| idiș | Șăineanu 1892 | 39 | cuvintele pe care le dă ca exemple pentru idișul din România (fiecare listă se încheie cu „etc.”); 38 sunt numărate aici |

## Cum s-a numărat

Unitatea. Un împrumut e un cuvânt într-o limbă: bryndza în poloneză și bryndza în slovacă sunt două. Derivatele aceluiași cuvânt nu se numără separat. Nu intră nume de persoane, de locuri, de popoare și de monede. Numele de lucruri românești folosite doar când e vorba despre România (cujka, Doina) sunt numărate separat: sunt 16.

Ce înseamnă „din română”. Contează limba din care a fost luat cuvântul, nu originea lui mai veche. Bryndza e numărat, deși pentru brânză nu există o etimologie acceptată. Un cuvânt e „confirmat” dacă un dicționar al limbii care l-a primit sau un studiu dedicat împrumuturilor din română în acea limbă îl dă ca venit din română și nicio sursă citită nu numește altă origine. E „prin altă limbă” dacă a fost luat dintr-o a treia limbă, care îl avea din română (pastrami, din idiș). E „disputat” dacă sursele se contrazic sau dicționarul însuși scrie „poate”; un „după toate aparențele” ori un „și prin altă limbă” adăugat verdictului nu scoate cuvântul din numărătoare, dar e afișat întreg. Regula a fost fixată înainte de căutare; după prima numărătoare s-a precizat un singur lucru: etichetele „limba moldovenească” și „limbi romanice de est” din dicționarul ucrainean sunt citite ca română.

De unde au venit cuvintele căutate. Căutarea a pornit de la categoriile Wikționarului englez, de la listele de specialitate și de la exemplele citate de obicei pentru fiecare limbă. 153 de propuneri nu sunt numărate: 100 fiindcă dicționarul dă altă origine, 53 fiindcă niciun dicționar al limbii n-a putut fi citit sau cel citit nu dă nicio etimologie. Între cele din urmă sunt cuvântul idiș pastrame, pe care dicționarele englezești, germane și turcești citite îl dau din română, și cuvântul ebraic הורה, pe care dicționarele englezești îl dau tot din română.

Ce nu s-a putut citi. Oxford English Dictionary, Merriam-Webster și Collins; dicționarul istoric al slovacei; șase din cele opt volume ale dicționarului etimologic bulgar; monografia lui Bakos Ferenc despre elementele românești ale maghiarei (1982), cunoscută aici doar prin cei care o citează; dicționarele etimologice ale idișului, ebraicii și limbii romani. Forma unor cuvinte bulgărești, sârbești, grecești, romani și idiș a fost verificată pe pagina tipărită a sursei; pentru o parte dintre cuvintele bulgărești, Capidan dă doar o transcriere cu litere latine, redată aici întocmai.

Citate. Din dicționare e redată doar eticheta de origine, în forma ei originală („Román jövevényszó”, „z rum.”), cu trimitere la articol.

## Toate cele 738 de cuvinte verificate

| Limba | Cuvântul | Înțeles | Cuvântul românesc | Verdict |
|---|---|---|---|---|
| bulgară | fičor | ucenic de cioban; joc de copii | fecior | confirmat |
| bulgară | krecavo | creț | creț | confirmat |
| bulgară | urda | urdă | urdă | confirmat |
| bulgară | абонат | abonat | abonat | confirmat |
| bulgară | бордей | bordei | bordei | confirmat |
| bulgară | ботуш | cizmă înaltă | botuș | confirmat |
| bulgară | бръндза | brânză de oaie | brânză | confirmat |
| bulgară | бурта | burtă, stomac | burtă | confirmat |
| bulgară | бухта | gogoașă mică | bucată | confirmat |
| bulgară | бухтар | bucătar al unei cete de grădinari | bucătar | confirmat |
| bulgară | бъзой | bâzoi, hangul cimpoiului | bizoi | confirmat |
| bulgară | бъц | băț ascuțit de ridicat țestul încins | băț | confirmat |
| bulgară | вунтур | vultur mare | vultur | confirmat |
| bulgară | гринда | grindă mare cioplită | grindă | confirmat |
| bulgară | гропа | groapă | groapă | confirmat |
| bulgară | гуша | gușă; gât | gușă | confirmat |
| bulgară | дрептар | dreptar de zidar | dreptar | confirmat |
| bulgară | дричка | drișcă de zidar | drișcă | confirmat |
| bulgară | дунга | dungă călcată la haină | dungă | confirmat |
| bulgară | завракчия | om șiret, pus pe șotii | zavragiu | confirmat |
| bulgară | зара | zară | zară | confirmat |
| bulgară | згарда | zgardă cu țepi a câinelui ciobănesc | zgardă | confirmat |
| bulgară | зър | zer | zer | confirmat |
| bulgară | козунак | cozonac de Paște | cozonac | confirmat |
| bulgară | мамалига | mămăligă | mămăligă | nume al unui lucru românesc |
| bulgară | маса | masă | masă | confirmat |
| bulgară | смирдар | smirdar, bujor de munte | smârdar | confirmat |
| bulgară | сокрул | socru | socru | confirmat |
| bulgară | софраджерия | sufragerie | sofragerie | confirmat |
| bulgară | струнк | strung | strung | confirmat |
| bulgară | турта | turtă, pâine nedospită | turtă | confirmat |
| bulgară | guna | cojoc din piele de oaie | gună | aromână / „valahă” |
| bulgară | kalčuni | papuci de pâslă | călțuni | aromână / „valahă” |
| bulgară | kъrlig | bâtă ciobănească cu cârlig | cârlig | aromână / „valahă” |
| bulgară | mucka | rât de porc | muță | aromână / „valahă” |
| bulgară | mura | mucoasa stomacului; cheag | mură | aromână / „valahă” |
| bulgară | вакъл | cu ochii negri (despre oi) |  | aromână / „valahă” |
| bulgară | катинар | lacăt | cătinar | aromână / „valahă” |
| bulgară | mandzara | capră ținută acasă pentru lapte | mândzare | disputat |
| bulgară | банка | bancă (instituție financiară) | bancă | disputat |
| bulgară | бът | osie de fier la roata morii | băț | disputat |
| bulgară | ватах | vătaf al călușarilor; șef de turnătorie | vătaf | disputat |
| bulgară | зестра | zestre | zestre | disputat |
| bulgară | пуйка | curcă | puică | disputat |
| bulgară | табла | joc de table; tabla de joc | tablă | disputat |
| bulgară | чутура | ploscă de vin; măsură pentru grâne | ciutură | disputat |
| cehă | brynza | brânză moale de oaie | brânză | confirmat |
| cehă | cap | țap | țap | confirmat |
| cehă | pakura | păcură | păcură | confirmat |
| cehă | redikat se | a se muta, a pleca | ridica | confirmat |
| cehă | trembita | bucium lung al huțulilor | trâmbiță | nume al unui lucru românesc |
| cehă | urda | urdă de oaie | urdă | confirmat |
| cehă | žinčice | jintiță (zer de oaie fiert) | jintiță | confirmat |
| cehă | čutora | ploscă de drum, rotundă și turtită | ciutură | prin altă limbă |
| cehă | grapa | pantă abruptă, râpă | groapă | prin altă limbă |
| cehă | strunga | strungă (țarc de dinaintea mulsului) | strungă | prin altă limbă |
| cehă | bača | baci | baci | disputat |
| cehă | četina | cetină | cetină | disputat |
| cehă | fujara | fluier ciobănesc | fluier | disputat |
| cehă | geleta | vas de lemn pentru lapte de oaie | găleată | disputat |
| cehă | grúň | coastă de munte, de obicei înierbată | grui | disputat |
| cehă | hafera | afină | aferă | disputat |
| cehă | kočkodan | cercopitec (maimuță africană) | coșcodan | disputat |
| cehă | koliba | colibă ciobănească de lemn | colibă | disputat |
| cehă | košár | țarc mobil pentru vite | coșar | disputat |
| cehă | krdel | cârd, turmă; mulțime | cârd | disputat |
| cehă | palačinka | clătită | plăcintă | disputat |
| cehă | portáš | grănicer înarmat valah (secolele XVII–XVIII) |  | disputat |
| cehă | prť | cărare de oi, potecă de munte | pârtie | disputat |
| cehă | sihla | pădure tânără de conifere; mlaștină | sihlă | disputat |
| cehă | vatra | foc mare în aer liber | vatră | disputat |
| cehă | arkán | dans bărbătesc huțul | arcan | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| cehă | kabanos | cârnat subțire și uscat | cabanos | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| cehă | kukuřice | porumb |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| cehă | salaš | colibă simplă de cioban |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| cehă | valach | cioban; cal castrat |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| germană | Brimsen | brânză proaspătă și moale de oaie | brânză | confirmat |
| germană | Doina | doină, cântec popular românesc | doină | nume al unui lucru românesc |
| germană | Pomānǝ | pomană; masă de pomenire a morților | pomană | confirmat |
| germană | pomenin | a-și aminti; a pomeni | pomeni | confirmat |
| germană | Palatschinke | clătită subțire, adesea cu gem | plăcintă | prin altă limbă |
| germană | Pastrami | pastramă de vită, condimentată și afumată | pastramă | prin altă limbă |
| germană | Ramasuri | zăpăceală mare, învălmășeală | ramasuri | disputat |
| germană | Heiduck | slujitor, soldat de odinioară | hăiduc | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| germană | Kukuruz | porumb | cucuruz | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | γκιόσα | capră cu spinarea neagră și burta albă | ghes | aromână / „valahă” |
| greacă | σκάντσα | mâhnire; plângere | scantă | aromână / „valahă” |
| greacă | στρούγκα | strungă (țarc vremelnic de muls) | strungă | aromână / „valahă” |
| greacă | Βετοῦλι | ied de până la un an | vitul' | disputat |
| greacă | λάϊους | oaie neagră | laiu | disputat |
| greacă | μανάρι | miel îngrășat; odor | mănar | disputat |
| greacă | ούρδα | urdă | urdă | disputat |
| greacă | φλογέρα | fluier ciobănesc | fluier | disputat |
| greacă | ἀστριάχα | streașină | astreahă | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| greacă | γκλίτσα | bâtă ciobănească cu cârlig |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| greacă | κοπέλι | băiat, flăcău; ucenic | copil | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | μούργος | câine ciobănesc mare; om necioplit |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | μπάτσος | palmă (lovitură) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | μπομπότα | pâine de mălai |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | στάνη | stână | stână | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | τσέλιγκας | stăpân de turme mari; căpetenie de păstori |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | φλώρος | mică pasăre cântătoare; filfizon |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| greacă | φούρκα | par în formă de furcă; spânzurătoare |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| engleză | brynza | brânză de oaie din Europa de Est | brânză | nume al unui lucru românesc |
| engleză | hora | horă, dans tradițional în cerc | horă | prin altă limbă |
| engleză | pastrami | carne de vită afumată și condimentată | pastramă | prin altă limbă |
| engleză | hospodar | titlu al domnilor Moldovei și Țării Românești | hospodar | nume al unui lucru românesc |
| engleză | boyar | nobil din Europa de Est | boier | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| engleză | haiduk | haiduc balcanic; pedestraș ungur | hăiduc | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| engleză | kashkaval | cașcaval | cașcaval | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| engleză | mamaliga | mămăligă | mămăligă | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| engleză | pandour | soldat de graniță habsburgic | pandur | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| engleză | vampire | vampir (strigoi care suge sânge) | vampir | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| engleză | voivode | guvernator, comandant militar | voievod | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| franceză | pastrami | pastramă de vită condimentată | pastramă | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| ebraică | הורה | horă, dans în cerc | horă | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| ebraică | טמבל | prost, nătâng | tembel | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | áfonya | afină | afină | confirmat |
| maghiară | ármás | om înarmat; dregător la curtea domnească | armaș | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | bács | baci | baci | confirmat |
| maghiară | bálmos | balmoș (brânză de oaie fiartă cu mălai) | balmoș | confirmat |
| maghiară | berbécs | berbec; batal | berbec | confirmat |
| maghiară | beszerika | biserică ortodoxă românească; casă viu zugrăvită | biserică | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | bulándra | zdreanță; femeie ușuratică | buleandră | confirmat |
| maghiară | burdó | cimpoi; burduf pentru brânză | burduf | confirmat |
| maghiară | buszujog | busuioc | busuioc | confirmat |
| maghiară | cáp | țap; mascul castrat | țap | confirmat |
| maghiară | cigája | țigaie (rasă de oi); lâna ei | țigaie | confirmat |
| maghiară | cimbora | tovarăș, prieten | sâmbră | confirmat |
| maghiară | csercse | cercel; salbă (pliu de piele sub gâtul animalelor) | cercel | confirmat |
| maghiară | csimpolya | cimpoi | cimpoi | confirmat |
| maghiară | csoma | ciumă, molimă; vorbă de ocară | ciumă | confirmat |
| maghiară | csula | ciul, cu urechile tăiate sau pleoștite | ciul | confirmat |
| maghiară | cujka | țuică, rachiu de prune | țuică | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | dajnál | a zbiera; a cânta un cântec românesc | doină | confirmat |
| maghiară | dancs | murdar; copil de romi | danci | confirmat |
| maghiară | dászkál | dascăl român de sat | dascăl | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | döblöc | dovleac, bostan de copt; îndesat | dovleac | confirmat |
| maghiară | domika | supă de pâine cu brânză | dumicat | confirmat |
| maghiară | ester | sterp | știr | confirmat |
| maghiară | esztena | stână | stână | confirmat |
| maghiară | esztrenga | strungă, țarc de muls oile | strungă | confirmat |
| maghiară | fáta | fată (româncă) | fată | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | ficsúr | filfizon; la origine, flăcău român | fecior | confirmat |
| maghiară | furulya | fluier | fluier | confirmat |
| maghiară | fustély | bâtă cu măciulie, ciomag | fuște | confirmat |
| maghiară | fuszuly | fasole | fasole | confirmat |
| maghiară | fuzsitos | zănatic, ciudat; certăreț | fugit | confirmat |
| maghiară | gergelice | gărgăriță; ploșniță | gărgăriță | confirmat |
| maghiară | gornyik | pădurar; paznic de câmp | gornic | confirmat |
| maghiară | gulászta | colastră (primul lapte după fătare) | coraslă | confirmat |
| maghiară | gusa | gușă | gușă | confirmat |
| maghiară | haricska | hrișcă | hrișcă | confirmat |
| maghiară | hóra | horă, dans românesc în cerc | horă | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | iszkumpia | scumpie | scumpie | confirmat |
| maghiară | kalácsol | a arăta, a da de gol | colac | confirmat |
| maghiară | kaláka | clacă | clacă | confirmat |
| maghiară | kápra | capră | capră | confirmat |
| maghiară | karuca | căruță mică neferecată | căruță | confirmat |
| maghiară | kaskavál | cașcaval (brânză tare de oaie) | cașcaval | confirmat |
| maghiară | katrinca | năframă (pe la 1405); catrință (din 1612) | catrință | confirmat |
| maghiară | kilinta | crintă; scândură de bătut carnea | crintă | confirmat |
| maghiară | kirlán | batal tânăr | cârlan | confirmat |
| maghiară | kocsorba | cociorvă, vătrai | cociorvă | confirmat |
| maghiară | kokojsza | afină; merișor | coacăză | confirmat |
| maghiară | kolindál | a colinda; a hoinări | colinda | confirmat |
| maghiară | kompona | balanță; cumpănă de fântână | cumpănă | confirmat |
| maghiară | korosnya | legătură de vreascuri dusă în spate | croșnă | confirmat |
| maghiară | kotec | coteț; colibă | coteț | confirmat |
| maghiară | kozsók | cojoc | cojoc | confirmat |
| maghiară | kozsokár | cojocar | cojocar | confirmat |
| maghiară | kurkálódik | a se încurca | încurca | confirmat |
| maghiară | lák | lac, baltă, mlaștină | lac | confirmat |
| maghiară | lestyán | leuștean | leuștean | confirmat |
| maghiară | lunguj | buștean lung pus de-a lungul rampei | lung | confirmat |
| maghiară | lunka | luncă; pădurice, desiș | luncă | confirmat |
| maghiară | macsuka | măciucă | măciucă | confirmat |
| maghiară | málé | mei; porumb | mălai | confirmat |
| maghiară | mamaliga | mămăligă | mămăligă | confirmat |
| maghiară | matásza | fir de mătase | mătase | confirmat |
| maghiară | mátka (anyaméh) | uter; matcă (regina albinelor) | matcă | confirmat |
| maghiară | mióra | mioară | mioară | confirmat |
| maghiară | mokány | aspru, dârz; român muntean | mocan | confirmat |
| maghiară | mutuj | mut; neîndemânatic | mut | confirmat |
| maghiară | nótin | noaten, oaie tânără | noaten | confirmat |
| maghiară | orda | urdă | urdă | confirmat |
| maghiară | oszkotár | cioban | scutar | confirmat |
| maghiară | pakulár | cioban, păcurar | păcurar | confirmat |
| maghiară | pakura | unsoare de căruță; păcură | păcură | confirmat |
| maghiară | palacsinta | clătită | plăcintă | confirmat |
| maghiară | panusa | tulpină de porumb; pănușă | pănușă | confirmat |
| maghiară | pláj | munte; potecă de munte | plai | confirmat |
| maghiară | pojána | poiană | poiană | confirmat |
| maghiară | pomána | dar; praznic de înmormântare | pomană | confirmat |
| maghiară | pópa | preot ortodox | popă | confirmat |
| maghiară | poronty | prunc, țânc; pui de animal | prunc | confirmat |
| maghiară | prikulics | stafie; pricolici | pricolici | confirmat |
| maghiară | puca | puță (la copii); gălușcă de cartofi | puță | confirmat |
| maghiară | purzsa | cu lâna scurtă (despre oi) | pârj | confirmat |
| maghiară | putina | putină mică de lemn | putină | confirmat |
| maghiară | rezsnyice | râșniță | râșniță | confirmat |
| maghiară | szemunca | urmași, odrasle | sămânță | confirmat |
| maghiară | szilimány | sărman, neajutorat; slab, plăpând | sărman | confirmat |
| maghiară | szlanina | slănină | slănină | confirmat |
| maghiară | szokotál | a socoti | socoti | confirmat |
| maghiară | tácsol | a face să tacă | tăcea | confirmat |
| maghiară | tilinkó | tilincă, fluier simplu | tilincă | confirmat |
| maghiară | tóka | toacă | toacă | confirmat |
| maghiară | tokány | tocană din fâșii de carne; mămăligă | tocană | confirmat |
| maghiară | tretina | dare în animale a iobagilor români | tretină | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | turma | turmă de oi | turmă | confirmat |
| maghiară | ulica | uliță îngustă | uliță | confirmat |
| maghiară | vecsin | român dezrobit (termen istoric) | vecin | nume al unui lucru românesc |
| maghiară | virse | vârșă | vârșă | confirmat |
| maghiară | zsitár | jitar, paznic de câmp | jitar | confirmat |
| maghiară | alak | alac | alac | disputat |
| maghiară | árkány | arcan, laț; căpăstru | arcan | disputat |
| maghiară | belice | oaie albă | beliță | disputat |
| maghiară | bojár | boier | boier | disputat |
| maghiară | bosztán | grădină de legume, bostănărie; dovleac | bostan | disputat |
| maghiară | bráha | rachiu prost; borhot | bragă | disputat |
| maghiară | brindza | brânză moale de oaie | brânză | disputat |
| maghiară | buruján | buruiană; desiș | buruiană | disputat |
| maghiară | cserge | cergă; cort | cergă | disputat |
| maghiară | csobán | cioban; câine ciobănesc | cioban | disputat |
| maghiară | csuporka | ciupercă | ciupercă | disputat |
| maghiară | csutora | ploscă; vas de băut | ciutură | disputat |
| maghiară | deget | unsoare de căruță; catran | dohot | disputat |
| maghiară | dránica | draniță, șindrilă | draniță | disputat |
| maghiară | galeta | găleată; doniță de muls | găleată | disputat |
| maghiară | garád | gard; canal de apă | gard | disputat |
| maghiară | hiribi | hrib, mânătarcă | hrib | disputat |
| maghiară | hodály | stână; grajd mare | hodaie | disputat |
| maghiară | huruba | cocioabă, colibă | hrubă | disputat |
| maghiară | ját | tovarăș; om de aceeași vârstă | leat | disputat |
| maghiară | kacor | cuțit încovoiat; seceră |  | disputat |
| maghiară | kaliba | colibă, cocioabă | colibă | disputat |
| maghiară | kalugyer | călugăr ortodox | călugăr | disputat |
| maghiară | kantár | cântar cu pârghie; măsură de greutate | cântar | disputat |
| maghiară | kapkána | capcană, laț | capcană | disputat |
| maghiară | kátrány | catran | catran | disputat |
| maghiară | kilim | chilim | chilim | disputat |
| maghiară | kocsány | tulpină; cocean de porumb | cocean | disputat |
| maghiară | krajnik | slujbaș: vătaf, administrator de moșie | crainic | disputat |
| maghiară | kujak | pumn |  | disputat |
| maghiară | kukk | joc cu mingea | cuc | disputat |
| maghiară | kukorica | porumb | cucuruz | disputat |
| maghiară | kusztora | briceag; cuțit de chirurg | custură | disputat |
| maghiară | malágy | desiș mlăștinos; soi de salcie | mladă | disputat |
| maghiară | marázsa | mreajă, plasă de pescuit | mreajă | disputat |
| maghiară | more | rom; flăcău român (ca adresare) | măre | disputat |
| maghiară | muszuj | țesătură; fustă plisată | musul | disputat |
| maghiară | oka | veche măsură de greutate | oca | disputat |
| maghiară | östör | lobodă sălbatică | știr | disputat |
| maghiară | padlizsán | vânătă | pătlăgea | disputat |
| maghiară | perpence | pârpăriță (piesă de fier a pietrei de moară) | pârpăriță | disputat |
| maghiară | peszterce | diferite ciuperci |  | disputat |
| maghiară | pite | plăcintă, prăjitură |  | disputat |
| maghiară | pohárnok | paharnic | paharnic | disputat |
| maghiară | pulya | mic; copil mic | pui | disputat |
| maghiară | purga | crupe, terci; știulete de porumb | pârgă | disputat |
| maghiară | rönköly | om îndesat; buștean | trunchi | disputat |
| maghiară | salavári | șalvari, pantaloni largi | șalvari | disputat |
| maghiară | suta | fără coarne, șut; neîndemânatic | ciut | disputat |
| maghiară | szárma | sarma | sarma | disputat |
| maghiară | szécs | poiană, luminiș | seci | disputat |
| maghiară | szekszena | samar; vechituri | sacsana | disputat |
| maghiară | szokmány | suman, haină de pănură | sucman | disputat |
| maghiară | topor | toporaș | topor | disputat |
| maghiară | vátra | vatră; loc al cărbunarilor | vatră | disputat |
| maghiară | zsendice | jintiță, zer dulce | jintiță | disputat |
| maghiară | abonament | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | ardéj | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | bacsa | baci (cuvânt de grai) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | bani | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | berbence | butoiaș; putină de brânză |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | bocskor | opincă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | borkán | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | brenza | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | bulz | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | bunda | haină de blană |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | burjánzik | a crește sălbatic, a năpădi |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | cápa | rechin |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | ciráda | ornament, podoabă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | csorba | știrb, ciobit |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | druzsba | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | flekken | friptură la grătar |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | fuszulyka | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | háporty | buzdugan (plantă de baltă); papură |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | havas | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | kabanna | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | kacsula | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | kalyiba | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | kopé | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | kukuj | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | majó | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | mál | partea din față, piept |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | málna | zmeură |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | miccs | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | mititej | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | mosolyog | a zâmbi |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | murok | morcov |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | noaten | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | nyam | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | pacal | burtă (măruntaie) |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | performáns | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | pityóka | cartof |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | puliszka | mămăligă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | punga | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | ringyó | femeie ușuratică |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | rüh | râie |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | szemerke | ienupăr |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | szkotár | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | sztrunga | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | szufla | suflu, putere |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | szuflál | a respira |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | tészta | aluat; paste |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | vajda | voievod |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| maghiară | vinetta | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | zakuszka | fără articol în dicționarul citit |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| maghiară | zsugál | a juca jocuri de noroc |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| italiană | zigaia | rasă românească de oi | țigaie | nume al unui lucru românesc |
| macedoneană | vatah | vătaf al călușarilor; șef de turnătorie | vătaf | disputat |
| macedoneană | витосувам се | a o șterge, a pleca | evita | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| macedoneană | гура | gura-leului | gură | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| macedoneană | чутура | ploscă de lemn pentru apă, vin, rachiu | ciutură | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | achtnamele | tratat de pace între Poartă și creștini | ahtiname | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | bryndza | brânză de oaie | brânză | confirmat |
| poloneză | bukat | vițel de tăiere; pielea lui | bucată | confirmat |
| poloneză | cap | țap, mai ales castrat; mascul de capră-neagră | țap | confirmat |
| poloneză | cygaj | rasă de oi asemănătoare cu merinosul | țigaie | confirmat |
| poloneză | cygarka | miel | cigoje | confirmat |
| poloneză | ferula | lopățică de amestecat cașul în cazan | ferula | confirmat |
| poloneză | fujara | fluier lung ciobănesc; om neîndemânatic | fluier | confirmat |
| poloneză | furda | fleac, lucru de nimic | furda | confirmat |
| poloneză | gawra | bârlog de iarnă al ursului | gaură | confirmat |
| poloneză | hurda (urda) | strat gras de urdă pe jintiță; urdă | urdă | confirmat |
| poloneză | katerdziej | ban din Țara Românească (titlu) | cataragi | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | kałarasz | călăraș, curier călare al domnului | călăraș | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | kierdel | turmă de oi; cârd de capre-negre | cârd | confirmat |
| poloneză | klag / klog | cheag din stomac de miel sau vițel | chiag | confirmat |
| poloneză | maczuga | măciucă, ciomag | măciucă | confirmat |
| poloneză | papusza | păpușă de foi uscate de tutun | păpușă | confirmat |
| poloneză | puciyra (puciera) | putină mare pentru lapte de oaie | putină | confirmat |
| poloneză | redyk | urcatul oilor la munte; coborâtul toamna | ridica | confirmat |
| poloneză | strąga | strungă, țarc de muls oile | strungă | confirmat |
| poloneză | żętyca | zer de oaie | jintiță | confirmat |
| poloneză | watra | foc mare în aer liber |  | aromână / „valahă” |
| poloneză | haratać | a cresta, a spinteca; a răni | hărtăni | prin altă limbă |
| poloneză | mamałyga | mămăligă | mămăligă | prin altă limbă |
| poloneză | baca | baci din Carpații polonezi | baci | disputat |
| poloneză | bombaradzi | turnător de tunuri | cumbaragiu | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | bundz | caș proaspăt de oaie |  | disputat |
| poloneză | chusta | broboadă, șal | fustă | disputat |
| poloneză | dział (sense "mountain ridge") | culme de munte | deal | disputat |
| poloneză | feredza | mantie otomană cu mâneci largi | feregea | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | filiżanka | ceașcă (de ceai sau cafea) | filigean | disputat |
| poloneză | fota | învelitoare de bumbac; șorț | fotă | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | gajda (gajdy) | cimpoi | gaidă | disputat |
| poloneză | gieleta (galeta) | găleată de lemn pentru muls | găleată | disputat |
| poloneză | groń (gruń) | culme largă și domoală; deal | gruniu | disputat |
| poloneză | hatihumajum | decret scris de mâna sultanului | hatihumaium | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | haładżija | țesătură aspră de mătase vărgată | alagea | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | hospodar | titlu al domnilor Moldovei și Țării Românești |  | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | jałagasy | comandant militar tătar | ial agasi | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | koczkodan | cercopitec (maimuță); om urât, îmbrăcat ciudat | coșcodan | disputat |
| poloneză | koliba (koleba) | colibă ciobănească de munte; adăpost sub stâncă | colibă | disputat |
| poloneză | koszara (koszar, dial. kosor) | țarc mobil de oi la munte | coșară | disputat |
| poloneză | kukurydza | porumb | cucuruz | disputat |
| poloneză | kurta | jachetă mare și largă | scurtă | disputat |
| poloneză | samar | samar (șa de povară); poveri | samar | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | serdengest | voluntar în misiuni de sacrificiu | serdenghești | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | trombita (trembita) | bucium lung al huțulilor | trompetă | disputat |
| poloneză | zahara | provizii, merinde | zaharea | nume al unui lucru românesc |
| poloneză | bajura (bajoro) | mlaștină, băltoacă |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| poloneză | ciupaga | baltag împodobit al goralilor |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | dera (derka) | țol; pătură pentru cal |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | gazda | gospodar înstărit (în Podhale) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | halka | jupon |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | harpagan | om dârz, hotărât |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | horda (orda) | hoardă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | juhas | cioban tânăr |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | karpiel | nap, brojbă |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| poloneză | lej | pâlnie; crater |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | multanki (multan) | nai; sabia călăului |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | szałas | colibă, adăpost |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | turnia | turn de stâncă, vârf abrupt |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | wataha | haită de lupi; ceată |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| poloneză | wałach | cal castrat, jugan |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| romani | aba | deja |  | confirmat |
| romani | avére | avere | avere | confirmat |
| romani | báďu | adresare către un bărbat mai vârstnic | bade | confirmat |
| romani | balaúru | balaur | balaur | confirmat |
| romani | bálta | baltă, mlaștină | baltă | confirmat |
| romani | bihol | bivol | bivol | confirmat |
| romani | bulibașă | bulibașă, căpetenie a romilor | bulibașă | confirmat |
| romani | burdúhu | sac | burduhan | confirmat |
| romani | buzdugánu | bâtă | buzdugan | confirmat |
| romani | červ | cerb | cerb | confirmat |
| romani | čitisar | a citi | citi | confirmat |
| romani | dáskalu | cântăreț bisericesc; învățător | dascăl | confirmat |
| romani | de | din, de la (prepoziție) | de | confirmat |
| romani | destúl | destul | destul | confirmat |
| romani | dóba | tobă | dobă | confirmat |
| romani | dóftoru | doctor | doftor | confirmat |
| romani | dómnu | domn | domn | confirmat |
| romani | dóru | dor | dor | confirmat |
| romani | drag | dragoste; drag | drag | confirmat |
| romani | drágoste | legătură de dragoste | dragoste | confirmat |
| romani | dumbráva | pădure | dumbravă | confirmat |
| romani | fágu | fag | fag | confirmat |
| romani | feri | numai, doar |  | confirmat |
| romani | giude | jude, căpetenie a comunității | giude | confirmat |
| romani | hórba | vorbă | vorbă | confirmat |
| romani | inke | încă | încă | confirmat |
| romani | ke | că; fiindcă | că | confirmat |
| romani | laie | ceată de romi nomazi | laie | confirmat |
| romani | lúme | lume | lume | confirmat |
| romani | maj | mai (marcă a comparativului) | mai | confirmat |
| romani | mereu | mereu | mereu | confirmat |
| romani | milija | mie |  | confirmat |
| romani | sălaș | sălaș, tabără | sălaș | confirmat |
| romani | trájsta | traistă | traistă | confirmat |
| romani | trebui | a trebui | trebui | confirmat |
| romani | vare- | vreun, oarecare (element nehotărât) |  | confirmat |
| romani | vatră | vatră; tabără | vatră | confirmat |
| romani | vătaf | vătaf, supraveghetor | vătaf | confirmat |
| romani | șatră | șatră, tabără de corturi | șatră | confirmat |
| romani | kam | poate, pesemne | cam | disputat |
| romani | musaj | musai, neapărat | musai | disputat |
| rusă | герлыга | bâtă ciobănească cu cârlig | cârlig | confirmat |
| rusă | мамалыга | mămăligă | mămăligă | confirmat |
| rusă | урда | urdă de capră sau de oaie | urdă | confirmat |
| rusă | царина | țarină, ogor; pășune | țarină | confirmat |
| rusă | брынза | brânză de oaie | brânză | prin altă limbă |
| rusă | гирло | gură de râu; braț de râu | gârlă | disputat |
| rusă | кошара | țarc de oi | cășare | disputat |
| rusă | кукуруза | porumb | cucuruz | disputat |
| rusă | мерлуха | blană de miel | mielușă | disputat |
| rusă | плацинда | plăcintă dulce, plată sau în foi | plăcintă | disputat |
| rusă | цап | țap | țap | disputat |
| rusă | ватага | ceată, gloată; turmă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| rusă | гайдук | slujitor; pedestraș ungur |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| rusă | тайстра | sac mare |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| rusă | чабан | cioban |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| rusă | чума | ciumă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| sârbă și croată | biserka | biserică (în argoul zidarilor) | biserică | confirmat |
| sârbă și croată | bojar | boier, nobil | boier | confirmat |
| sârbă și croată | frula | fluier ciobănesc | fluier | confirmat |
| sârbă și croată | karne | carne (în argoul olarilor) | carne | confirmat |
| sârbă și croată | kasarina | casă (într-un argou din Priștina) | casă | confirmat |
| sârbă și croată | kustura | briceag mare cu mâner de os | custură | confirmat |
| sârbă și croată | mamaljuga | mămăligă | mămăligă | confirmat |
| sârbă și croată | obnjalo | obială | obială | confirmat |
| sârbă și croată | rinjkaš | cal sau bou castrat incomplet | rincaciu | confirmat |
| sârbă și croată | fičor | flăcău | fecior | aromână / „valahă” |
| sârbă și croată | bač | baci; stână | baciu | disputat |
| sârbă și croată | burdelj | bordei, colibă | bordei | disputat |
| sârbă și croată | gagrica | gărgăriță; (ca ocară) zgârcit | gărgăriță | disputat |
| sârbă și croată | guša | gât; gușă | gușă | disputat |
| sârbă și croată | katun | așezare de vară a păstorilor nomazi | cătun | disputat |
| sârbă și croată | koftor | cuptor de tablă | cuptor | disputat |
| sârbă și croată | kopile | copil din flori | copil | disputat |
| sârbă și croată | laja | nume pentru oaie sau capră neagră | laiu | disputat |
| sârbă și croată | rakanjel | brotăcel | răcănel | disputat |
| sârbă și croată | struga | strungă mică de muls oile | strungă | disputat |
| sârbă și croată | urda | urdă | urdă | disputat |
| sârbă și croată | čutura | ploscă | ciutură | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| sârbă și croată | sigurno | sigur | sigur | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| sârbă și croată | talpa | talpă de încălțăminte; bârnă | talpă | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| sârbă și croată | vatra | foc; vatră | vatră | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| slovacă | bryndza | brânză moale de oaie | brânză | confirmat |
| slovacă | cigája | țigaie (rasă de oi cu lână fină) | țigaie | confirmat |
| slovacă | demikát | supă cu brânză de oaie și pâine | dumicat | confirmat |
| slovacă | geleta | vas de lemn pentru lapte | găleată | confirmat |
| slovacă | grapa | teren sterp și pietros, în pantă | groapă | confirmat |
| slovacă | grúň | coastă de munte fără pădure | grui | confirmat |
| slovacă | meridzať | a rumega; a se odihni la umbră | meriza | confirmat |
| slovacă | merinda | merinde de drum | merinde | confirmat |
| slovacă | plekať | a alăpta un copil | pleca | confirmat |
| slovacă | putera | vas pentru lapte și brânză la stână | putină | confirmat |
| slovacă | redikať sa | a coborî turma de la vărat | ridica | confirmat |
| slovacă | strunga | strungă (țarc de muls la stână) | strungă | confirmat |
| slovacă | žinčica | jintiță (zer de oaie fiert) | jintiță | confirmat |
| slovacă | kľag | cheag din stomac de vițel | chiag | aromână / „valahă” |
| slovacă | čutora | ploscă turtită; țeavă de pipă | ciutură | prin altă limbă |
| slovacă | fičúr | filfizon, bărbat îmbrăcat țipător | fecior | prin altă limbă |
| slovacă | palacinka | clătită | plăcintă | prin altă limbă |
| slovacă | bača | baci | baci | disputat |
| slovacă | cap | țap | țap | disputat |
| slovacă | cárok | țarc pentru vite și păsări | țarc | disputat |
| slovacă | fujara | fluier lung ciobănesc | fluier | disputat |
| slovacă | magura | deal, munte; ținut deluros | măgură | disputat |
| slovacă | sihlina | loc mlăștinos; pădure tânără de conifere | sihlă | disputat |
| slovacă | striga | vrăjitoare, cotoroanță | strigă | disputat |
| slovacă | vari | poate | oare | disputat |
| slovacă | vatra | foc mare în aer liber | vatră | disputat |
| slovacă | koliba | colibă ciobănească simplă, de lemn | colibă | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | košiar | țarc de oi |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | kŕdeľ | cârd, turmă | cârd | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | kukurica | porumb | cucuruz | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | príslop | șa înaltă de munte, puțin adâncă |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| slovacă | prť | cărare îngustă de munte bătută de animale | pârtie | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | riava | torent de munte |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | salaš | stână cu colibă; restaurant rustic |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| slovacă | šutý | fără coarne (despre oi și capre) | șut | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| slovacă | valach | cioban (la origine: valah) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| albaneză | rrojbë | șofrănaș | roibă | confirmat |
| albaneză | tërsirë | funie împletită din drobiță | tarsină | confirmat |
| albaneză | ftujë | iadă de un an | *vitulea | aromână / „valahă” |
| albaneză | kodër | deal | *codrum | aromână / „valahă” |
| albaneză | sak | plasă; sac | sac | prin altă limbă |
| albaneză | flojere | fluier | fluier | disputat |
| albaneză | gushë | gât | gușă | disputat |
| albaneză | kësulë | căciulă; bonetă | căciulă | disputat |
| albaneză | trajstë | traistă, sac | traistă | disputat |
| turcă | boyar | boier, nobil | boier | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | funda | iarbă-neagră (arbust) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | kaşkaval | cașcaval | cașcaval | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | kopil | ștrengar, copil al străzii | copil | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | mamaliga | mămăligă | mămăligă | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | masa | masă | masă | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | pelin | pelin | pelin | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| turcă | voyvoda | titlu al domnilor Țării Românești și Moldovei | voievod | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | афина | afine | afină | confirmat |
| ucraineană | бабана | oaie bătrână, care nu mai fată | babană | confirmat |
| ucraineană | бадя | soțul surorii; frate mai mare | bade | confirmat |
| ucraineană | балан | bou alb; cal sau câine alb | bălan | confirmat |
| ucraineană | балець | văl de mireasă; colac de nuntă | balț | confirmat |
| ucraineană | балеґа | baligă de vită | baligă | confirmat |
| ucraineană | балмуш | fiertură de mălai cu brânză de oaie | balmoș | confirmat |
| ucraineană | барза | oaie neagră cu pieptul alb; capră neagră | bârză | confirmat |
| ucraineană | баталев | putinei; vas de lapte | bătălău | confirmat |
| ucraineană | блинда | erupție gravă pe piele, urticarie | blândă | confirmat |
| ucraineană | бовгар | văcar, păstor de vite mari | boar | confirmat |
| ucraineană | больфа | bubă, bășică, umflătură | bolfă | confirmat |
| ucraineană | ботей | turmă de oi; tânăr cioban huțul | botei | confirmat |
| ucraineană | брацар | brățară de argint; manșetă de cămașă | brățară | confirmat |
| ucraineană | бринза | brânză de oaie | brânză | confirmat |
| ucraineană | броскай | broscoi | broscoi | confirmat |
| ucraineană | брустура | brusture | brusture | confirmat |
| ucraineană | будз | caș de oaie, proaspăt sau uscat | bulț | confirmat |
| ucraineană | букат | bucată, felie | bucată | confirmat |
| ucraineană | букулай | nume dat unui berbec | bucălaie | confirmat |
| ucraineană | буна | bunică | bună | confirmat |
| ucraineană | бурдей | bordei, colibă afumată; cort de romi | bordei | confirmat |
| ucraineană | бусуйок | busuioc | busuioc | confirmat |
| ucraineană | бутук | trunchi de tăiat; butuc de spart lemne | butuc | confirmat |
| ucraineană | бір | bir, dare | bir | confirmat |
| ucraineană | вурда | umplutură din cânepă sau mac; urdă | urdă | confirmat |
| ucraineană | гавра | vizuină de animal sălbatic; gură de fiară | gaură | confirmat |
| ucraineană | гард | gard pescăresc de-a curmezișul râului | gard | confirmat |
| ucraineană | гелета | vas de lemn, butoiaș; găleată de lapte | găleată | confirmat |
| ucraineană | гирло | gură de râu; braț de râu | gârlă | confirmat |
| ucraineană | грапа | grapă | grapă | confirmat |
| ucraineană | гривий | sur-gălbui, sur rotat (despre cai) | griv | confirmat |
| ucraineană | гринда | poliță mică; grindeiul plugului | grindă | confirmat |
| ucraineană | гропа | pășune de munte | groapă | confirmat |
| ucraineană | грун | dâmb, colnic | grui | confirmat |
| ucraineană | дармой | ciur cu ochiuri mari | dârmoi | confirmat |
| ucraineană | дзер | zer | zer | confirmat |
| ucraineană | дзяма | zeamă de carne; suc de fructe | zeamă | confirmat |
| ucraineană | дзіґерай | guturai | jigărai | confirmat |
| ucraineană | жентиця | jintiță, zer de oaie | jintiță | confirmat |
| ucraineană | калаверці | cizme cu carâmbii răsfrânți | calavră | confirmat |
| ucraineană | каманак | căciulă huțulă; beretă | comănac | confirmat |
| ucraineană | капестра | căpăstru, frâu | căpăstru | confirmat |
| ucraineană | каруца | căruță, car | căruță | confirmat |
| ucraineană | каця | cață, băț cu cârlig de prins oile | cață | confirmat |
| ucraineană | кептар | pieptar de blană fără mâneci | cheptar | confirmat |
| ucraineană | кирд | turmă de oi | cârd | confirmat |
| ucraineană | клака | clacă, muncă de bunăvoie între vecini | clacă | confirmat |
| ucraineană | комарник | adăpost ciobănesc; cămară pentru brânzeturi | comarnic | confirmat |
| ucraineană | кондури | soi de cizme (în Pocuția) | condur | confirmat |
| ucraineană | коркобець | curcubeu | curcubeu | confirmat |
| ucraineană | корнута | oaie cu coarne | cornută | confirmat |
| ucraineană | костура | cuțit de tăiat vite | custură | confirmat |
| ucraineană | кукуц | colăcel dat copiilor de Anul Nou | cocuț | confirmat |
| ucraineană | кумнат | cumnat | cumnat | confirmat |
| ucraineană | куркан | curcan | curcan | confirmat |
| ucraineană | курмей | funie | curmei | confirmat |
| ucraineană | лавути | lăută; instrument cu coarde | lăută | confirmat |
| ucraineană | латура | hrană pentru câini; ciorbă subțire | lături | confirmat |
| ucraineană | левурда | leurdă | leurdă | confirmat |
| ucraineană | леліка | mătușă; adresare către o femeie vârstnică | lelică | confirmat |
| ucraineană | лок | loc; bucată de pământ | loc | confirmat |
| ucraineană | магала | mahala, cartier mărginaș; parte de sat | mahala | confirmat |
| ucraineană | магура | munte înalt; deal | măgură | confirmat |
| ucraineană | май | mai (particulă a comparativului) | mai | confirmat |
| ucraineană | малай | pâine de porumb, mazăre sau mei | mălai | confirmat |
| ucraineană | мамалиґа | mămăligă | mămăligă | confirmat |
| ucraineană | марфа | marfă de schimb; pânză de fabrică | marfă | confirmat |
| ucraineană | мензеря | mânzare (oaie de lapte) | mânzare | confirmat |
| ucraineană | мерендати | a rumega | meriza | confirmat |
| ucraineană | мериндя | traistă cu merinde; merinde de drum | merinde | confirmat |
| ucraineană | мицька | lână de miel tânăr; glie | miță | confirmat |
| ucraineană | непіт | nepot | nepot | confirmat |
| ucraineană | одая | ocol de vite afară din sat; gospodărie | odaie | confirmat |
| ucraineană | партал | rămășițe de oaie mâncată de lupi | partal | confirmat |
| ucraineană | пафталі | paftale, catarame la portul femeiesc | paftale | confirmat |
| ucraineană | пацити | a-și bate joc; a pătimi | păți | confirmat |
| ucraineană | плай | potecă de munte; drum de călărie | plai | confirmat |
| ucraineană | плачинда | plăcintă | plăcintă | confirmat |
| ucraineană | плекати | a îngriji, a crește cu drag | pleca | confirmat |
| ucraineană | позна | pagubă, stricăciune | poznă | confirmat |
| ucraineană | помана | colac de pomenire; pomană | pomană | confirmat |
| ucraineană | порняла | pășune pentru oile de lapte | porneală | confirmat |
| ucraineană | путера | putină de făcut brânză de oaie | putină | confirmat |
| ucraineană | путеря | putere, tărie | putere | confirmat |
| ucraineană | риндзя | stomac de vițel; cheag | rânză | confirmat |
| ucraineană | рипа | hârtop; mal abrupt, râpă | râpă | confirmat |
| ucraineană | румегати | a rumega | rumega | confirmat |
| ucraineană | салба | salbă de bani la portul femeiesc | salbă | confirmat |
| ucraineană | сапа | sapă | sapă | confirmat |
| ucraineană | сарака | biet om, sărman | sărac | confirmat |
| ucraineană | сегельба | loc defrișat prin tăiere și ardere | seghelbă | confirmat |
| ucraineană | сембреля | simbrie a argaților; plată a ciobanilor | simbrie | confirmat |
| ucraineană | сокотити | a păzi, a păstra | socoti | confirmat |
| ucraineană | стина | stână de vară, în câmp | stână | confirmat |
| ucraineană | турма | turmă, cireadă; mulțime | turmă | confirmat |
| ucraineană | тяр | chiar, într-adevăr | chiar | confirmat |
| ucraineană | флояра | fluier ciobănesc | fluier | confirmat |
| ucraineană | фота | țesătură vărgată de lână purtată ca fustă | fotă | confirmat |
| ucraineană | фрембія | șnur la șorț | frâmbie | confirmat |
| ucraineană | фрика | silnicie, constrângere | frică | confirmat |
| ucraineană | фудулія | fudulie, trufie | fudulie | confirmat |
| ucraineană | фурка | furcă cu trei coarne | furcă | confirmat |
| ucraineană | фін | fin de botez; fin de cununie | fin | confirmat |
| ucraineană | цара | mulțime; țară străină | țară | confirmat |
| ucraineană | царина | poartă a satului; ogor | țarină | confirmat |
| ucraineană | царок | țarc pentru păsări sau viței | țarc | confirmat |
| ucraineană | ґалиця | păsări de curte, orătănii | găliță | confirmat |
| ucraineană | ґелка | umflătură, gâlcă | gâlcă | confirmat |
| ucraineană | ґердан | colier sau bentiță de mărgele | gherdan | confirmat |
| ucraineană | ґерґелиця | gărgărița grâului | gărgăriță | confirmat |
| ucraineană | ґирлиґа | toiag lung cu cârlig la capăt | cârlig | confirmat |
| ucraineană | ґляґ | cheag (din stomac de rumegătoare) | chiag | confirmat |
| ucraineană | ґорґан | vârf de munte, culme | gorgan | confirmat |
| ucraineană | ґоґа | viperă neagră | gogă | confirmat |
| ucraineană | ґоґоман | prost, gogoman | gogoman | confirmat |
| ucraineană | ґринджоли | sanie joasă, simplă | gringioară | confirmat |
| ucraineană | ґрос | turmă de oi gestante | gros | confirmat |
| ucraineană | ґурґуля | cucui, umflătură | gurgui | confirmat |
| ucraineană | ґутурай | guturai | guturai | confirmat |
| ucraineană | байор | găitan, șnur, panglică | baier | prin altă limbă |
| ucraineană | бербениця | bărbânță, putinică pentru brânzeturi | bărbânță | disputat |
| ucraineană | бокор | plută | bocor | disputat |
| ucraineană | ватра | foc, vatră; locuință huțulă | vatră | disputat |
| ucraineană | гайда | fluier; cimpoi | gaidă | disputat |
| ucraineană | кемпа | ostrov pe râu | câmp | disputat |
| ucraineană | кода | cingătoare, panglică | coadă | disputat |
| ucraineană | колиба | colibă ciobănească; adăpost al tăietorilor de lemne | colibă | disputat |
| ucraineană | кошара | țarc de oi | coșar | disputat |
| ucraineană | кукурудза | porumb | cucuruz | disputat |
| ucraineană | мерлушка | blană de oaie moartă |  | disputat |
| ucraineană | окіл | ocol unde stau oile înainte de muls | ocol | disputat |
| ucraineană | папуша | legătură de foi de tutun; pachet | păpușă | disputat |
| ucraineană | сака | butoi pentru apă, saca |  | disputat |
| ucraineană | тайстра | traistă | traistă | disputat |
| ucraineană | трембіта | bucium huțul lung, de lemn | trâmbiță | disputat |
| ucraineană | фума | mândrie, trufie | fum | disputat |
| ucraineană | філіжанка | ceașcă | filigean | disputat |
| ucraineană | цап | țap | țap | disputat |
| ucraineană | бача | baci |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | бесаги | desagi |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | бир | strigăt de mânat oile |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | бирзуватися | a se mânia, a se înfuria |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| ucraineană | бурдюк | burduf de piele pentru apă sau vin |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | ватага | ceată, bandă; turmă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | гайдук | haiduc balcanic; slugă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | гарбуз | dovleac; pepene verde |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | катун | soldat |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | куліш | fiertură groasă de mei |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| ucraineană | легінь | flăcău (la huțuli) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | мачка | pisică |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | мольфар | vrăjitor (la huțuli) |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| ucraineană | мурга | om încăpățânat sau nerecunoscător |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | най | să, lasă să (particulă) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | пазити | a păzi, a avea grijă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | парть | parte, porție; dar |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | пастрама | carne de oaie sărată sau afumată |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | понористий | desfundat, cu hârtoape (despre drum) |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | притаманний | caracteristic, propriu |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | путня | butoi; vas pentru apă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | руменувати | a rumega |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | сердак | haină de deasupra, din postav |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | тюфтельки | chiftea |  | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| ucraineană | чабан | cioban |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | чорба | ceva nedeslușit: mare, greu, rău |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | чума | ciumă |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| ucraineană | ґазда | stăpân, gospodar |  | nenumărat: dicționarul dă altă origine |
| idiș | ange | gen de dans din repertoriul klezmer | hangu | confirmat |
| idiș | arici | arici | arici | confirmat |
| idiș | berbec | berbec | berbec | confirmat |
| idiș | bordei | bordei | bordei | confirmat |
| idiș | broske | broască | broască | confirmat |
| idiș | caisă | caisă | caisă | confirmat |
| idiș | chändl | han | han | confirmat |
| idiș | clește | clește | clește | confirmat |
| idiș | čoră | cioară | cioară | confirmat |
| idiș | crai | bărbat desfrânat | crai | confirmat |
| idiș | drēm | dram (mică unitate de greutate) | dram | confirmat |
| idiș | dudă | dudă | dudă | confirmat |
| idiș | dulap | dulap | dulap | confirmat |
| idiș | gherlă | pârâu, canal | gârlă | confirmat |
| idiș | hora | gen de dans lent din repertoriul klezmer | horă | confirmat |
| idiș | kánter | cântar | cântar | confirmat |
| idiș | koje | coajă | coajă | confirmat |
| idiș | labă | labă | labă | confirmat |
| idiș | londre | gen de dans din repertoriul klezmer | oleandre | confirmat |
| idiș | magazie | magazie; prăvălie | magazie | confirmat |
| idiș | maimuță | maimuță | maimuță | confirmat |
| idiș | moșie | moșie; moștenire | moșie | confirmat |
| idiș | măgar | măgar | măgar | confirmat |
| idiș | nepot | nepot | nepot | confirmat |
| idiș | ókă | oca (unitate de greutate) | oca | confirmat |
| idiș | pardé | perdea | perdea | confirmat |
| idiș | pepene | pepene | pepene | confirmat |
| idiș | potkovă | potcoavă | potcoavă | confirmat |
| idiș | primăvară | primăvară | primăvară | confirmat |
| idiș | păpușoi | porumb | păpușoi | confirmat |
| idiș | skap-en | a scăpa | scăpa | confirmat |
| idiș | strugure | strugure | strugure | confirmat |
| idiș | sârba | gen de dans din repertoriul klezmer | sârbă | confirmat |
| idiș | sămânță | sămânță | sămânță | confirmat |
| idiș | talpă | talpă (a piciorului sau a încălțămintei) | talpă | confirmat |
| idiș | tavan | tavan | tavan | confirmat |
| idiș | tavă | tavă | tavă | confirmat |
| idiș | tomnă | toamnă | toamnă | confirmat |
| idiș | vatră | vatră | vatră | confirmat |
| idiș | zarzără | zarzără (caisă sălbatică) | zarzără | confirmat |
| idiș | zhok | gen de dans din repertoriul klezmer, de tipul horei | joc | confirmat |
| idiș | șanț | șanț | șanț | confirmat |
| idiș | țăren-er | țăran | țăran | confirmat |
| idiș | bulgarish | dans în stil bulgăresc (gen klezmer) | bulgărească | disputat |
| idiș | doyne | doină (gen klezmer în ritm liber) | doină | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| idiș | mamelige | mămăligă | mămăligă | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |
| idiș | pastrame | pastramă | pastramă | nenumărat: niciun dicționar al limbii citit, sau fără etimologie |

## Surse

1. [Új magyar etimológiai szótár (ÚESz), ediția online în lucru, coord. Gerstner Károly, Budapesta, 2011–2025](https://uesz.nytud.hu/)
2. Zaicz Gábor (coord.), Etimológiai szótár. Magyar szavak és toldalékok eredete, Tinta, Budapesta, 2006
3. [Benő Attila, A kölcsönszó jelentésvilága, Erdélyi Múzeum-Egyesület, Cluj, 2004](https://www.eme.ro/publication-hu/etf/konyvekPDF/EME_ETF_246.pdf)
4. [Zsemlyei Borbála, „Crossing Language Borders”, Acta Universitatis Sapientiae, Philologica 9/3 (2017), p. 5–13](https://www.diacronia.ro/indexing/details/A27625/pdf)
5. [Borbély Anna, „Bakos Ferenc, a magyar szókészlet román elemeinek tudósa”, Barátság 2021/3, p. 10411–10414](https://epa.oszk.hu/01200/01259/00112/pdf/EPA01259_baratsag_2021_03_10411-10414.pdf)
6. [Етимологічний словник української мови (ЕСУМ), 7 vol., Kiev, 1982–2012, citit pe goroh.pp.ua](https://goroh.pp.ua/Етимологія)
7. [Emil Vrabie, „Influența limbii române asupra limbii ucrainene”, Romanoslavica XIV (1967), p. 109–199](https://macedonia.kroraina.com/rs/rs14_7.pdf)
8. [Ion Robciuc, „Interferențe istorice și lingvistice româno-ucrainene”, Curierul ucrainean nr. 265–266, iunie 2014](http://web.archive.org/web/20250505092225/https://uur.ro/images/ziare/curierul/2014/curier%20265_266.pdf)
9. [Max Vasmer, Этимологический словарь русского языка, trad. O. N. Trubaciov, Moscova, 1964–1973](https://lexicography.online/etymology/vasmer/)
10. [D. N. Ușakov (coord.), Толковый словарь русского языка, Moscova, 1935–1940](https://lexicography.online/explanatory/ushakov/)
11. [Wielki słownik języka polskiego PAN, Cracovia, online](https://wsjp.pl/)
12. [Słownik języka polskiego PWN, secțiunea de etimologie, online](https://sjp.pwn.pl/)
13. [Aleksander Brückner, Słownik etymologiczny języka polskiego, Cracovia, 1927](https://pl.wikisource.org/wiki/Słownik_etymologiczny_języka_polskiego)
14. [Józef Kąś, Maciej Rak, „Historia polskiego Spiszu utrwalona w słowniku gwarowym”, Rozprawy Komisji Językowej ŁTN 73 (2025)](https://journals.ltn.lodz.pl/Rozprawy-Komisji-Jezykowej/article/download/3270/2925/6188)
15. [Mariana Budu, Kamil Stachowski, „Język rumuński jako pośrednik pomiędzy tureckim a polskim”, Linguistica Copernicana 21 (2024), p. 139–189](https://apcz.umk.pl/LinCop/article/download/51411/41879/180236)
16. [Piotr Oczko, „Traces of Vlach Migrations in the Toponymy of the Polish Podtatrze Region”, Res Historica 41 (2016)](https://journals.umcs.pl/rh/article/download/4160/3006)
17. Ľubor Králik, Stručný etymologický slovník slovenčiny, Veda, Bratislava, 2015
18. [Krátky slovník slovenského jazyka, ed. a 4-a, Bratislava, 2003](https://slovnik.aktuality.sk/)
19. [Slovník spisovného jazyka českého (SSJČ), Praga, 1960–1971, ediția online](https://ssjc.ujc.cas.cz/)
20. Jiří Rejzek, Český etymologický slovník, Leda, Voznice, 2001
21. [Teodora Alexandru, „Lexikální prvky rumunského původu ve Slovníku spisovného jazyka českého”, Naše řeč 57 (1974), nr. 3, p. 142–148](http://nase-rec.ujc.cas.cz/archiv.php?art=5773)
22. [Duden online](https://www.duden.de/)
23. [Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache (DWDS), cu dicționarul etimologic al lui Wolfgang Pfeifer](https://www.dwds.de/)
24. [Sigrid Haldenwang, studiu despre Pomānǝ în graiurile săsești, Germanistische Beiträge 48 (2022)](https://publikationen.ub.uni-frankfurt.de/opus4/files/70899/Haldewang.pdf)
25. [Български етимологичен речник (БЕР), Academia Bulgară de Științe, Sofia, vol. 1 (1971) și 7 (2010)](https://archive.org/details/BER_pdf)
26. [Речник на българския език, citit pe rechnik.chitanka.info](https://rechnik.chitanka.info/)
27. [Theodor Capidan, „Raporturile lingvistice slavo-române. I. Influența română asupra limbei bulgare”, Dacoromania III (1923)](https://www.diacronia.ro/indexing/details/A14668/pdf)
28. [Petar Skok, Etimologijski rječnik hrvatskoga ili srpskoga jezika, Zagreb, 1971–1974](https://archive.org/details/EtimologijskiRjecnikHrvatskogaIliSrpskogaJezika)
29. [Hrvatski jezični portal](https://hjp.znanje.hr/)
30. [Λεξικό της κοινής νεοελληνικής (Institutul Triantafyllidis), online](https://www.greek-language.gr/greekLang/modern_greek/tools/lexica/triantafyllides/)
31. [George Murnu, Rumänische Lehnwörter im Neugriechischen, München, 1902](https://archive.org/details/IA41552325_0139)
32. [Vladimir Orel, Albanian Etymological Dictionary, Brill, Leiden, 1998](https://archive.org/details/orel_20240531)
33. [Sevan Nişanyan, Nişanyan Sözlük. Çağdaş Türkçenin Etimolojisi, online](https://www.nisanyansozluk.com/)
34. [Türk Dil Kurumu, Güncel Türkçe Sözlük, online](https://sozluk.gov.tr/)
35. [Franz Miklosich, Über die Mundarten und die Wanderungen der Zigeuner Europas, V, Viena, 1875 (glosarul romani din Bucovina)](https://archive.org/details/uberdiemundartenunddiewanderungenv5)
36. [Yaron Matras, „Defining the Limits of Grammatical Borrowing”](https://www.kratylos.org/~raphael/romani/downloads/2/Matras_Limits_of_borrowing.pdf)
37. [Viktor Elšík, Yaron Matras, „Modality in Romani”](https://www.kratylos.org/~raphael/romani/downloads/2/Elsik-Matras_Modals%20in%20Romani.pdf)
38. [Daniele Viktor Leggio, „The dialect of the Mitrovica Roma”](https://www.kratylos.org/~raphael/romani/downloads/2/Leggio_The%20dialect%20of%20the%20Mitrovica%20Roma.pdf)
39. [ROMLEX, baza lexicală romani a Universității din Graz](http://romani.uni-graz.at/romlex/)
40. [Yaron Matras, „The classification of Romani dialects: a geographic-historical perspective” (2005), p. 9](https://www.kratylos.org/~raphael/romani/downloads/2/Matras_classification.pdf)
41. [Yaron Matras și colab., The Romani Community in Gorton South, Manchester, 2009, p. 23](https://www.kratylos.org/~raphael/romani/downloads/2/report.pdf)
42. [Ian Hancock, „The Romani Language, History, and Standardization”, în Romani-Translation Handbook, 2024, p. 20](https://www.concordia.ca/content/dam/artsci/etudes-francais/Jean-Monnet-Chair/Docs/romani-translation-handbook-2023-jmdf.pdf)
43. [Lazăr Șăineanu, Istoria filologiei române, București, 1892, cap. „Elemente române în limbile străine”, p. 281–286](https://archive.org/details/istoriafilologi00goog)
44. [Walter Zev Feldman, „Klezmer Tunes for the Christian Bride”, Revista de etnografie și folclor 1–2 (2020), p. 5–35](https://klezmerinstitute.org/wp-content/uploads/2020/10/Feldman_Jewish-Tunes-for-the-Christian-Bride_REF_2-5-35.pdf)
45. [Lexicon of Klezmer Terminology, Jewish Music Research Centre, Universitatea Ebraică din Ierusalim](https://jewish-music.huji.ac.il/)
46. [Jewish English Lexicon, coord. Sarah Bunin Benor](https://jel.jewish-languages.org/)
47. [YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe](https://encyclopedia.yivo.org/)
48. [American Heritage Dictionary of the English Language, ed. a 5-a, online](https://ahdictionary.com/)
49. [Random House Unabridged Dictionary, pe Dictionary.com](https://www.dictionary.com/)
50. [Douglas Harper, Online Etymology Dictionary](https://www.etymonline.com/)
51. [Dave Wilton, „pastrami”, Wordorigins.org, 2021](https://www.wordorigins.org/big-list-entries/pastrami)
52. [Vocabolario Treccani, online](https://www.treccani.it/vocabolario/)
53. [Larousse, dicționarul de franceză online](https://www.larousse.fr/)
54. [Milog, dicționar ebraic online](https://milog.co.il/)
55. [Дигитален речник на македонскиот јазик](https://www.makedonski.info/)
56. [Wordnik](https://www.wordnik.com/)
57. [HoraWiki](https://www.horawiki.org/)
58. [Dicționarul explicativ al limbii române (DEX ’09) și Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român (DER), pe dexonline.ro](https://dexonline.ro/)
59. [Piotr Kłapyta, „Ewolucja osadnictwa na prawie wołoskim w Karpatach polskich”, Balcanica Posnaniensia XXXI (2024)](https://doi.org/10.14746/bp.2024.31.17)
60. [Călin Popeț, „Limba română și limbile slave. Influențe reciproce”, CICCRE V (2016), tipărit în 2017](https://www.diacronia.ro/indexing/details/A26651/pdf)
61. [Gheorghe Bănică, „Éléments lexicaux roumains dans d’autres langues”, Language and Literature – European Landmarks of Identity 12 (2013), p. 17–21](https://www.diacronia.ro/indexing/details/A5963/pdf)

Text și date: Marius Comper. Relief: NOAA ETOPO1. Granițe și râuri: Natural Earth. Datele pot fi refolosite cu menționarea sursei.