Dunăre · iulie–august 2026 · dosar verificat
Un râu la minimul său istoric. O rețea întreagă resimte efectele.
Debitul mic poate limita în același timp hidroenergia, răcirea, navigația, importurile și echilibrul sistemului în orele de vârf. Problema nucleară este partea vizibilă a unei dependențe apă–energie mai largi.
„Râul constrânge o rețea, nu o singură centrală.”
Secvența 02: de la Donaueschingen la Sulina
2.850 de kilometri: de la izvor la mare, aceeași apă
Apa mică apare de-a lungul fluviului, din Germania până în România. Pfelling 216 cm, Budapesta 23 cm, minim istoric, Ruse −94 cm și Cernavodă −209 cm: fiecare valoare este raportată la propriul zero al mirei și are o sursă.
Atlasul fixează fiecare stație la kilometrul fluvial verificat, după convenția Comisiei Dunării, cu km 0 la Sulina și valorile crescând spre izvor. Regula de aur a hidrometriei este simplă: nivelurile în centimetri se citesc față de zero-ul local al fiecărei mire și nu se compară direct între stații. Valorile −209 cm la Cernavodă și 216 cm la Pfelling indică apă neobișnuit de mică numai în raport cu reperele locale. Debitul este o măsurătoare separată, exprimată în m³/s.
Atlasul acoperă cursul de la Donaueschingen la Sulina. Măsurătorile apar numai la stațiile pentru care am găsit observații verificabile. Prima stație cu date din set este Regensburg. La 9 august, WSV încadra Regensburg, Pfelling, Hofkirchen și Passau la «apă mică». Râul Inn influențează nivelul la Passau, care era în categoria normală pe 7 august.
Analiză
Datele pentru cele șase stații germane și austriece provin din API-ul public PEGELONLINE și au fost preluate din nou la 09.08.2026, între 11:15 și 11:30 CEST. Hydroinfo indica pentru Paks −121 cm în dimineața de 14.08. Stațiile românești Giurgiu, Călărași, Brăila și Tulcea rămân un instantaneu istoric din 6 august și sunt etichetate ca atare. Fiecare observație poate fi urmărită până la adresa sursei și momentul preluării.
Secvența 03: măsurători și metafore
1.750 → 1.400 m³/s în douăzeci de zile
Debitul la Baziaș: 1.750 m³/s pe 17 iulie, 1.400 pe 6 august. Media multianuală a lunii iulie: 4.700. Cea a lunii august: 3.900. Fluviul curgea la 29,8% din media lunii iulie și la 35,9% din media lunii august.
Seria zilnică INHGA arată scăderea: 1.750 (17.07) → 1.600 (29–31.07) → 1.500 (03.08) → 1.450 (04–05.08) → 1.400 (06–08.08). Buletinul din 14.08 consemnează din nou 1.400 m³/s în intervalul 13–14.08 și prognozează 1.300 m³/s până pe 21.08. Estimările pentru Cernavodă rămân orientative pe durata lucrărilor de la Bala. Temperatura apei era de 27 °C la Cernavodă pe 27.07 și de 27,9 °C la Paks pe 05.08. Pentru răcire, temperatura se citește împreună cu debitul și nivelul.
Datele despre precipitații și râurile vecine arată un deficit regional: Ungaria raporta 80–130 mm mai puține precipitații în 90 de zile (OMSZ), iar Tisa atingea la Seghedin −214 cm, un minim istoric. Aceste observații pun scăderea Dunării într-un context mai larg decât un singur tronson.
Analiză
Pe 31.07, o publicație a titrat «1.400 m³/s», cu o săptămână înainte ca INHGA să măsoare oficial această valoare, pe 06.08. La momentul titlului, seria primară arăta 1.600. Conflictul este consemnat în registrul de afirmații (C20), iar produsul folosește seria primară. Pe 06.08, valoarea a devenit fapt documentat. Criteriul este simplu: seria primară, data observației și statutul dovezii.
Secvența 04: trei centrale, trei mecanisme
Același râu, trei probleme de răcire
Cernavodă a oprit o unitate deoarece bazinul de răcire este alimentat dintr-un braț care primește doar ~15% din debit la apă mică. Paks s-a apropiat la cinci centimetri de pragul opririi totale, după ce nivelul a coborât spre gurile de aspirație ale pompelor. La Kozlodui, unde pompele sunt amplasate într-un golf adânc, sursa verificată nu raporta restricții de putere. Pe 13.08, Nuclearelectrica a anunțat oficial, printr-un comunicat adresat BVB, că și Cernavodă U2 a intrat în oprire controlată; Associated Press a citat comunicatul.
Cernavodă (2 × ~700 MWe, CANDU, km 300) preia ~90 m³/s pentru cele două unități dintr-un bazin alimentat de Canalul Dunăre–Marea Neagră. La apă mică, ~85% din curgere intră pe brațul Bala la bifurcația de la km 346–345 și doar ~15% continuă spre brațul care alimentează centrala. Pe 28 iulie, Unitatea 1 a fost oprită controlat; Apele Române a raportat un câștig de nivel de ~10 cm pentru Unitatea 2. La 09.08, Transelectrica indica 684 MW producție nucleară, o valoare compatibilă cu funcționarea unei singure unități. Precedentul din 2003 descrie mecanismul; pragurile numerice actuale nu sunt publice.
Paks (4 × 500 MWe, VVER) folosește apa râului în circuit deschis pentru răcire, aproximativ 100 m³/s la putere maximă. Operatorul descrie o problemă de aspirație: debitul poate fi suficient, dar nivelul poate coborî sub gurile de aspirație ale pompelor. În noaptea de 3 spre 4 august, apa a ajuns la cinci centimetri de pragul care ar fi impus oprirea ultimei turbine. Oprirea totală nu a avut loc. Hydroinfo indica −121 cm în dimineața de 14.08 și prognoza −134 cm pentru 17.08; cea mai recentă putere oficială inclusă aici rămâne snapshot-ul OAH din 09.08, cu U2 la 228 MW și celelalte unități la 0 MW.
Kozlodui (2 × 1.000 MWe) își preia apa printr-o stație de pompare amplasată într-un golf adânc, cu priza sub cota de 17 m și dimensionată pentru un eveniment cu probabilitate anuală de 1%. Ambele unități au rămas la sarcina planificată, iar Bulgaria a continuat să exporte spre România și Serbia. Diferența de proiectare contează: amplasarea prizei stabilește o parte din rezistența unei centrale la apă mică.
Analiză
Limita termică adaugă o a doua constrângere la Paks: apa evacuată nu poate depăși 30 °C la 500 m în aval (KöM 15/2001), iar operatorul folosește o limită internă de 29,5 °C și un regim excepțional la 31,5 °C. La 18 iulie, prima reducere (−160 MW) a fost provocată de temperatură, nu de nivel. O publicație de investigații a relatat depășiri ale limitei de 30 °C; operatorul contestă afirmația, pe care o marcăm drept «disputată» (C21).
Și hidroenergia intră în aceeași competiție pentru debit: Porțile de Fier I (1.166,4 MW pe partea românească, cădere nominală de 27,17 m) produce ≈10% din energia țării și asigură ≈jumătate din serviciile de sistem. La 1.400 m³/s, aceeași apă trebuie să susțină turbinele, canalul de răcire și navigația.
Secvența 05: doar evenimente cu sursă
Trei săptămâni, eveniment cu eveniment
Cronologia urmărește prima reducere de putere la Paks (18 iulie), oprirea U1 de la Cernavodă (28 iulie), blocarea navei Viking Ullur (28 iulie), momentul critic de la Paks din noaptea de 4 august, detonarea controlată de la Pârjoaia (3 august) și egalarea recordului la Baziaș (6 august). Fiecare intrare are o sursă.
-
Baziaș: 1.750 m³/s, începutul seriei de scădere
fapt documentat · S01 -
Paks reduce 160 MW din cauza temperaturii apei
fapt documentat · S07 -
Paks: minim-record de −106 cm; U1 reduce puterea cu 254 MW. La Cernavodă, apa avea 27 °C
fapt documentat · S06 -
11:00: Cernavodă U1 (~700 MWe) este oprită controlat conform procedurilor pentru secetă severă
fapt documentat · S03 -
Viking Ullur rămâne blocată la ~km 817 lângă Vidin; 186 de pasageri evacuați
raportat · S13 -
Budapesta: 23 cm, minim istoric. Paks oprește U3
fapt documentat · S13 -
MVM: oprirea totală a Paks este «inevitabilă în 24–72 h»; nivelul este constrângerea. Nuclearelectrica revine asupra deciziei de oprire a U2
fapt documentat · S47 -
Paks U4 la −50%
fapt documentat · S08 -
05:45: Paks U1 oprită. Cernavodă raportează −209 cm
fapt documentat · S09 -
01:30: ultima turbină a U4 de la Paks începe oprirea; rămâne doar U2 (~50%)
fapt documentat · S48 -
A doua detonare controlată la Pârjoaia reușește (prima, din 02.08, fusese insuficientă): este îndepărtată o porțiune de ~4 m din stâncă. România: importuri estimate la ~1.700 MW, pentru un vârf de 7.300 MW
raportat · S20 -
00:30: Paks ajunge la câțiva milimetri de prima oprire totală din istorie (83,68 față de 83,63 mBf); apoi nivelul crește
fapt documentat · S10 -
România anunță starea de alertă pentru august și alocă 7 mil. lei; Viking Ullur este readusă pe linia de plutire; Ruse −94 cm
raportat · S15 -
Paks: −134 cm la 07:00, minimul evenimentului; producție de ~230 MW; vârf MAVIR de 6.750 MW (19:45). Baziaș: 1.450 m³/s, staționar
fapt documentat · S49 -
Baziaș: 1.400 m³/s, recordul absolut din 1985 egalat. Prognoza INHGA: staționar până pe 13.08, 07:00
fapt documentat · S01 -
Paks: nivel în creștere cu 4 cm în 24 h (≈−130 cm); apa, 27,9 °C. Oprirea totală nu a avut loc
fapt documentat · S49 -
Baziaș rămâne la 1.400 m³/s; prognoza indică o creștere lentă spre 1.500 până la 15.08
fapt documentat · S58 -
Paks: −128 cm, U2 la 228 MW; Transelectrica: producție nucleară de 684 MW în România
fapt documentat · S59 · S60 · S62 -
Nuclearelectrica anunță oficial, într-un comunicat adresat BVB, că și Cernavodă U2 intră în oprire controlată; Associated Press citează comunicatul
fapt documentat · S63 -
INHGA: Baziaș 1.400 m³/s; prognoza coboară la 1.300 m³/s până pe 21.08
fapt documentat · S64 -
Hydroinfo: Paks −121 cm în dimineața de 14.08; prognoză −134 cm pe 17.08
fapt documentat · S65
Cronologia de mai jos este construită exclusiv din surse datate: buletine INHGA, comunicate Nuclearelectrica preluate de Agerpres, informații MVM/Paks, OVF și AFDJ, precum și articole de presă citate nominal. Acolo unde un eveniment a fost relatat numai de presă, intrarea poartă eticheta «raportat».
Analiză
Zvonurile de pe rețelele sociale despre «apa ținută de austrieci» sunt tratate separat, în auditul bilanțului de masă. Cifrele disponibile nu susțin această explicație.
Secvența 06: explorare etichetată, fără rol de prognoză
Ce se întâmplă dacă apa scade și mai mult?
Patru glisoare, pentru debitul la Baziaș, temperatura apei, nivelul la Paks și vârful de seară, alimentează un bilanț static transparent. Rezultatul folosește patru stări: fără restricții / sub observație / constrâns / indisponibil. Este un scenariu cu reguli declarate, nu un scor de reziliență.
Instrument exploratoriu cu parametri transparenți. Rezultatele sunt scenarii etichetate, NU prognoze operative. Fiecare rezultat este marcat drept „scenariu” sau „model”. Bilanțul calculat este cel al României; constrângerea Paks (Ungaria) este analizată separat și nu este scăzută din bilanțul românesc. scenariu
Stări posibile ale rezultatelor: „fără restricții” (nicio regulă activă), „sub observație” (este activă o regulă de reducere parțială a puterii), „constrâns” (există cel puțin un deficit sau o pierdere completă de capacitate), „indisponibil” (lipsesc date de intrare; starea nu este calculată, ci raportată ca indisponibilă).
Modelul folosește formule simple, scrise la vedere: disponibil = producție internă de bază (4.000 MW) + importuri (1.700 MW) − pierdere hidro − pierdere Cernavodă. Pierderea hidro = 30% × 4.000 MW × 40% × min(1, max(0, (1.600 − debit)/300)); pierderea Cernavodă = 700 MW dacă debitul < 1.500 m³/s. Fiecare regulă este o ipoteză și apare în scenario-parameters.json. Pragurile Paks susținute de surse sunt −107 / −134 cm și limita internă de 29,5 °C.
Instrumentul separă cele două bilanțuri: calculează vârful de seară al României, iar constrângerea Paks aparține sistemului maghiar. Paks poate domina imaginea regională, cu ~2.000 MWe în zile normale și ~230 MW la 05–06.08, fără să fie scăzut din bilanțul românesc. Valorile implicite provin din observațiile de la 06.08: 1.400 m³/s, 27,9 °C, −130 cm și vârf de 7.300 MW. Butonul de revenire le restabilește.
Analiză
Seriile ENTSO-E nu sunt folosite deoarece API-ul a returnat HTTP 401 și a cerut credențiale la data-limită. Blocajul este documentat; valorile disponibile provin din declarații Transelectrica și ale ministerului, cu statut «raportat». Instrumentul testează sensibilități, nu oferă precizie de dispecerizare. Fără JavaScript, secvența rămâne lizibilă ca explicație cu valorile din 06.08.
Secvența 07: verificarea unei afirmații virale
„Țările din amonte țin apa?” Calculul nu susține afirmația
Deficitul față de media de iulie este 3.300 m³/s, adică 285,1 milioane m³ pe zi. Pentru a „ține” această apă două săptămâni, ar fi fost nevoie de ~3,99 miliarde m³, aproape dublul volumului lacului Porțile de Fier I. Datele disponibile nu susțin această explicație.
Socoteala, pas cu pas, cu formulele la vedere: media multianuală de iulie la Baziaș este 4.700 m³/s; valoarea măsurată la 06.08 este 1.400 m³/s; deficitul = 4.700 − 1.400 = 3.300 m³/s. Volumul lipsă pe zi = 3.300 m³/s × 86.400 s = 285,1 mil. m³/zi. Pe 14 zile: 285,1 × 14 ≈ 3.991 mil. m³ ≈ 3,99 miliarde m³. Față de media de august, 3.900 m³/s, deficitul este 2.500 m³/s și 216 mil. m³/zi. Debitul măsoară curgerea, volumul măsoară apa acumulată, iar timpul de tranzit măsoară deplasarea apei.
Singurul lac cu un volum comparabil de-a lungul fluviului este Porțile de Fier I: peste 2.000 mil. m³ pe 120 km, într-un sistem româno-sârb operat coordonat. Sursele descriu Serbia ca partener în gestionarea crizei. Hidrocentralele austriece și germane sunt în principal la firul apei; producția lor urmează debitul curent și nu oferă retenție de durată la scara necesară. O eliberare suplimentară de 500 m³/s timp de cinci zile ar însemna 216 mil. m³, sub 11% din volumul lacului Porțile de Fier I. Efectul ar netezi variații timp de câteva zile, nu ar explica un deficit de durată.
Apa care pleacă astăzi din Austria ajunge la Cernavodă în aproximativ două săptămâni (Apele Române: 7 + 5 zile pe tronsoane). O retenție din iulie ar fi trebuit să lase o variație detectabilă în aval. Scăderea de la Baziaș este treptată și compatibilă cu deficitul regional de precipitații, inclusiv −80 până la −130 mm în Ungaria pe 90 de zile, și cu instantaneele din amonte, precum Hofkirchen la 182 m³/s, aproximativ 30% din normă. Concluzia este o inferență analitică din cifre documentate (C16).
Analiză
Originea zvonului și variantele sale sunt documentate în registrul de afirmații. Testul de bilanț este reproductibil: cifrele apar în claims.json și în registrul surselor. Mediile multianuale au intervale proprii; folosim valorile INHGA rotunjite și păstrăm această incertitudine în interpretare.
Secvența 08: calea de rulare se îngustează
Barje încărcate la 30%: marfă lăsată la cheu
În Ungaria, transportul de marfă era aproape oprit. Austria raporta oficial că traficul era «aproape complet oprit», deși menținea un șenal de 2,0 m în Wachau și de 1,8 m la est de Viena. Bulgaria limita pescajul la 160–180 cm pe anumite sectoare, iar barjele românești erau încărcate la ~30%, față de 80–90% în mod obișnuit. Viking Ullur, cu 186 de pasageri, a eșuat lângă Vidin, adică a rămas blocată pe fundul apei, și a fost readusă la plutire pe 4 august.
La apă mică, limita de pescaj se traduce direct în marfă lăsată la cheu. Cu limite de 165 cm la Batin și 160 cm la Belene, operatorii împart încărcătura între mai multe curse sau așteaptă. Viking Ullur a rămas blocată la ~km 817 pe 28 iulie: 186 de pasageri au fost evacuați, iar un sector internațional a rămas blocat zile întregi.
Costul se mută apoi la uscat: cerealele și minereul care nu mai pot fi încărcate pe barje ajung pe camioane sau pe calea ferată, mai scump și mai lent, ori rămân la origine. În 2018, un alt an cu apă mică, volumul transportat pe sectorul austriac al Dunării a scăzut cu 25,1% (de la 9,6 la 7,2 milioane de tone). În 2026, apa mică a venit neobișnuit de devreme. Operatorii raportează asocierea dintre nivelul scăzut și încărcarea la 30%; o serie publică a tarifelor de transport fluvial nu era disponibilă la data-limită și este marcată «necunoscută».
Analiză
Budapesta a atins 23 cm la 29 iulie, un minim istoric, iar traficul fluvial a fost întrerupt suplimentar prin închiderea zonei Podului Margareta pentru lucrări la un dispozitiv exploziv din Al Doilea Război Mondial. La Novi Sad, ambarcațiuni au rămas pe nisip. Austria testează un proiect-pilot de «infrastructură flexibilă», cu barje încărcate cu pietriș care adâncesc temporar pragurile de navigație. Apa mică produce simultan costuri comerciale și riscuri pentru orașele riverane.
Secvența 09: ce se face acum și ce se proiectează
Ce se poate repara azi. Ce trebuie proiectat pentru mâine.
Pe termen scurt: detonarea controlată a stâncii Pârjoaia (3 august, ~4 m de rocă), patru barje cu câte 500 t de piatră la bifurcația Bala (km 346–345), dragaj executat de AFDJ, 7 milioane de lei, stare de alertă în august și sprijin cerut Ucrainei. Efect estimat la priză: +6–10 cm. Associated Press a relatat pe 13.08 oprirea controlată a U2 la Cernavodă. Pe termen lung, cazul Kozlodui arată valoarea unei prize proiectate pentru apă mică.
Măsurile de urgență vizează bifurcația de la km 346–345, lângă Izvoarele/Lipnița, unde brațul Bala preia ~85% din debit. Detonarea controlată din 2 august (30 kg) a fost insuficientă; cea din 3 august (100–180 kg) a îndepărtat ~4 m din stânca Pârjoaia. Planul continuă cu scufundarea barjelor încărcate cu piatră (70 × 10 × 3 m) și cu lucrări la ambele capete ale brațului. Apele Române estimează +6–10 cm în zona de aspirație; varianta inițială indica 10–15 cm. Câștigul poate ajuta temporar, dar nu rezolvă dependența structurală de apă. INHGA precizează că estimările pentru sectorul Cernavodă rămân orientative pe durata lucrărilor.
La nivelul sistemului energetic, România a intrat în stare de alertă pentru august, a alocat 7 mil. lei lucrărilor și a cerut sprijin de urgență Ucrainei. Importurile de seară erau estimate la ~1.700 MW, iar necesarul ar fi depășit 3.000 MW dacă s-ar fi oprit și U2. Ungaria a redus consumul cu 700 MW prin răspuns la cerere pe 2 august, dintre care 240 MW voluntar din industrie. Vârfurile MAVIR au fost: recordul de 7.488 MW (29.06), 7.282 MW (03.08), 6.750 MW (05.08, 19:45: sub estimarea de 7.000 MW, și datorită unei avarii la Dunamenti) și 6.700 MW estimați pentru 06.08. Bulgaria, exportator net, a furnizat energie pentru echilibrarea rețelelor vecine.
Analiză
Declarațiile publice atribuite aceluiași ministru plasează blocajul proiectului structural de reechilibrare a bifurcației Bala «din aprilie», respectiv «din 2024». Păstrăm atribuirea și semnalăm contradicția dintre variante (C24). Separat, ministrul energiei a precizat că lacurile de pe Olt și Argeș deversează ~100 m³/s, respectiv 40–45 m³/s, pentru menținerea adâncimilor de navigație. Apa contribuie la navigabilitate, dar nu ajunge la Cernavodă.
Secvența 10: registrul complet
Fiecare cifră are o sursă. Începe de aici.
Registrul surselor, registrul afirmațiilor și seturile de date normalizate pot fi descărcate mai jos. Data-limită a documentării este 14.08.2026, 13:15 EEST (UTC+3), adică 10:15 UTC.
Selecție de surse primare. Registrul complet include adresele exacte și orele preluării.
| ID | Sursă | Ce susține | Unde | Statut |
|---|---|---|---|---|
| S01 | INHGA | Buletine hidrologice zilnice | hidro.ro | fapt documentat |
| S03 | Nuclearelectrica / Agerpres | Oprirea controlată a U1, 28.07 | agerpres.ro | fapt documentat |
| S06 | MVM Paks Zrt. | Minimul de −106 cm, KöM 15/2001 și pragurile de operare | mvm.hu | fapt documentat |
| S10 | Portfolio.hu | Noaptea de 04.08 la Paks | portfolio.hu | raportat |
| S14 | Digi24 / Apele Române | Tranzit de două săptămâni, importuri, 10–15 cm | digi24.ro | raportat |
| S20 | Grup de surse din presa românească | Dinamitarea de la Pârjoaia și distribuția 85/15 la Bala | multiple | raportat |
| S21 | CNCAN | Testul de rezistență Cernavodă: ~90 m³/s (PDF) | cncan.ro | fapt documentat |
| S23 | IAPPD / presa bulgară | Ruse −94 cm și limite de pescaj de 160–180 cm | appd-ruse.org | raportat |
| S24 | Hidroelectrica | Porțile de Fier I: 1.166,4 MW și >2.000 mil. m³ | hidroelectrica.ro | fapt documentat |
| S58 | INHGA | Baziaș 08.08, snapshot istoric | hidro.ro | fapt documentat |
| S59 | OVF Hydroinfo | Paks −128 cm la 09.08, 10:00 CEST | hydroinfo.hu | fapt documentat |
| S60 | OAH / HAEA | Paks U2 la 228 MW; U1/U3/U4 la 0 MW | haea.hu | fapt documentat |
| S61 | WSV PEGELONLINE | Șase stații din Germania și Austria, preluate din nou la 09.08 | pegelonline.wsv.de | fapt documentat |
| S62 | Transelectrica | Producție nucleară de 684 MW în România la 09.08, 12:43 EEST | transelectrica.ro | fapt documentat |
| S63 | Nuclearelectrica, citată de Associated Press | Anunț oficial privind oprirea controlată U2, 13.08 | apnews.com | fapt documentat |
| S64 | INHGA | Baziaș 14.08 și prognoza până la 21.08 | hidro.ro | fapt documentat |
| S65 | OVF Hydroinfo | Paks −121 cm la 14.08 și prognoza | hydroinfo.hu | fapt documentat |
| S52 | Comisia Dunării | Kilometraj oficial: Sulina 0 … Donaueschingen ≈2.850 | danubecommission.org | fapt documentat |
Goluri declarate la data-limită
- Limitele numerice valabile în 2026 pentru priza de apă de la Cernavodă nu sunt publice necunoscut
- Datele ENTSO-E în format prelucrabil automat au fost inaccesibile la data-limită (HTTP 401, acces pe bază de credențiale) necunoscut
Seturi de date normalizate
- data/claims.json 17241 B
- data/energy-timeseries.json 7195 B
- data/infrastructure.json 5817 B
- data/navigation.json 5417 B
- data/power-assets.json 9410 B
- data/river-profile.json 7985 B
- data/scenario-parameters.json 6917 B
- data/source-ledger.json 29498 B
- data/stations.json 28114 B
Legenda tipurilor de dovezi
- fapt documentat: sursă primară sau oficială
- calcul reproductibil: rezultat obținut din cifre documentate
- asociere observată: legătură raportată, fără un lanț cauzal complet
- inferență analitică: concluzie derivată din mai multe surse
- model: reguli transparente și ipoteze declarate
- scenariu: explorare, nu prognoză
- sinteză editorială: compoziție realizată din surse verificate
- raportat: presă sau instituție; neconfirmat independent
- disputat: surse aflate în conflict
- necunoscut: date indisponibile la data-limită
Ce nu știm la data-limită: limitele numerice valabile în 2026 pentru priza de apă de la Cernavodă, seriile ENTSO-E cu acces pe bază de credențiale, o serie a tarifelor de transport fluvial, constrângerile de răcire ale termocentralelor românești și puterea Paks după snapshot-ul OAH din 09.08. Nivelul Paks din 02.08 a fost eliminat deoarece sursa nu a putut fi verificată. Valorile lipsă rămân lipsă și nu sunt interpolate. Golurile apar în manifest.json.
Datele PEGELONLINE pot fi preluate din nou de la adresele API publice listate în stations.json. Cele șase stații germane și austriece rămân instantanee din 09.08.2026, între 11:15 și 11:30 CEST. Hydroinfo a publicat pentru Paks −121 cm în dimineața de 14.08 și prognoza −134 cm pentru 17.08; ora exactă a citirii de dimineață nu este publicată. Puterea unităților rămâne la snapshot-ul OAH din 09.08, 11:34 CEST.
Analiză
Concluzia este simplă: râul constrânge o rețea, nu o singură centrală. Pentru lectura de 10 secunde, rețineți 1.400 m³/s, recordul din 1985 egalat pe 6 august 2026, și prognoza INHGA din 14 august de 1.300 m³/s până pe 21 august. Pentru lectura de 2 minute, urmăriți lanțul: debit → nivel → aspirație/temperatură → MW → importuri. Pentru analiză, deschideți registrul de afirmații și surse.
Test de lectură: puteți răspunde la aceste șapte întrebări?
Ce s-a întâmplat cu Dunărea în iulie–august 2026?
Debitul la intrarea în România a scăzut la 1.400 m³/s pe 06.08, egalând recordul din 1985 și coborând sub 30% din media lunii iulie. La 14.08, INHGA consemna încă 1.400 m³/s și prognoza 1.300 m³/s până pe 21.08.
De ce s-a oprit o unitate la Cernavodă?
Bazinul de răcire este alimentat dintr-un braț care, la apă mică, primește ~15% din debit. U1 a fost oprită controlat pe 28.07; pe 13.08, Associated Press a relatat și oprirea controlată a U2, informație marcată raportat.
De ce a fost Paks aproape de oprire totală?
Problema este nivelul apei la gurile de aspirație. Pragul de producție este −134 cm; pe 14.08 Hydroinfo indica −121 cm dimineața și prognoza −134 cm pentru 17.08. Puterea ulterioară datei de 09.08 nu este inclusă fără o sursă oficială.
De ce Kozlodui nu raportase o restricție de putere?
Priza este amplasată într-un golf adânc, sub cota de 17 m, și este dimensionată pentru un eveniment cu probabilitate anuală de 1%. La data sursei, ambele unități funcționau la sarcina planificată.
Țin țările din amonte apa?
Datele disponibile nu susțin explicația: deficitul de 3.300 m³/s ar însemna ~3,99 mld. m³ reținute în două săptămâni: aproape dublul volumului lacului Porțile de Fier I.
Ce înseamnă pentru transportul de marfă?
Transport aproape oprit în Ungaria și Austria, limite de pescaj de 160–180 cm în Bulgaria, barje românești încărcate la ~30% și o navă de pasageri blocată timp de șapte zile.
Ce urmează?
Urgență: lucrări la bifurcația Bala (km 346–345), cu efect estimat la +6–10 cm. Prognoza INHGA din 14.08 coboară la 1.300 m³/s până pe 21.08. Reziliență: prize adânci și o rețea cu alternative.