# Între 45 și 59 de ani, bărbații din România mor de peste două ori mai des decât în restul UE

În 2023, dintre 100.000 de bărbați din România cu vârsta între 45 și 49 de ani, au murit 534. În restul Uniunii Europene, 260. Raportul trece de 2 între 45 și 59 de ani, în 2023 ca și în 2019, înainte de pandemie. La femei e în jur de 1,5 la aproape toate vârstele.

Diferența nu vine dintr-o singură boală. La bărbații de 45–49 de ani, 38% din ea vine din bolile inimii și ale vaselor, 23% din bolile digestive (mai ales ficatul), 14% din cancere, 14% din bolile respiratorii, 11% din accidente și alte cauze externe (sinuciderile sunt la fel de dese ca în restul UE) și 5% din infecții, inclusiv tuberculoza; câteva capitole sunt ușor mai mici în România. Alege vârsta și sexul ca să vezi oamenii de vârsta ta.

## Oamenii de vârsta ta

Alege sexul și grupa de vârstă. Numerele arată câți dintre 100.000 de oameni de acea vârstă și acel sex au murit în 2023, în România și în restul UE, și din ce cauze vine diferența. Nu sunt un calcul al riscului unei anumite persoane.

- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 20–24 de ani din România, au murit 70. În restul UE, 53. Rata din România e de 1,3 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 25–29 de ani din România, au murit 82. În restul UE, 63. Rata din România e de 1,3 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 30–34 de ani din România, au murit 118. În restul UE, 81. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 35–39 de ani din România, au murit 183. În restul UE, 119. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 40–44 de ani din România, au murit 304. În restul UE, 173. Rata din România e de 1,8 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 45–49 de ani din România, au murit 534. În restul UE, 260. Rata din România e de 2,1 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 50–54 de ani din România, au murit 890. În restul UE, 418. Rata din România e de 2,1 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 55–59 de ani din România, au murit 1.515. În restul UE, 679. Rata din România e de 2,2 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 60–64 de ani din România, au murit 2.189. În restul UE, 1.122. Rata din România e de 2,0 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 65–69 de ani din România, au murit 3.244. În restul UE, 1.778. Rata din România e de 1,8 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 70–74 de ani din România, au murit 4.423. În restul UE, 2.614. Rata din România e de 1,7 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 75–79 de ani din România, au murit 6.363. În restul UE, 4.083. Rata din România e de 1,6 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de bărbați de 80–84 de ani din România, au murit 9.766. În restul UE, 6.837. Rata din România e de 1,4 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 20–24 de ani din România, au murit 23. În restul UE, 21.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 25–29 de ani din România, au murit 34. În restul UE, 23. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 30–34 de ani din România, au murit 47. În restul UE, 34. Rata din România e de 1,4 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 35–39 de ani din România, au murit 79. În restul UE, 54. Rata din România e de 1,4 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 40–44 de ani din România, au murit 120. În restul UE, 81. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 45–49 de ani din România, au murit 208. În restul UE, 131. Rata din România e de 1,6 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 50–54 de ani din România, au murit 316. În restul UE, 212. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 55–59 de ani din România, au murit 553. În restul UE, 340. Rata din România e de 1,6 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 60–64 de ani din România, au murit 808. În restul UE, 561. Rata din România e de 1,4 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 65–69 de ani din România, au murit 1.281. În restul UE, 906. Rata din România e de 1,4 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 70–74 de ani din România, au murit 2.175. În restul UE, 1.426. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 75–79 de ani din România, au murit 3.796. În restul UE, 2.460. Rata din România e de 1,5 ori mai mare.
- În 2023, dintre 100.000 de femei de 80–84 de ani din România, au murit 7.109. În restul UE, 4.584. Rata din România e de 1,6 ori mai mare.

## Pe vârste

Diferența e mică la tineri, crește după 40 de ani, are vârful între 45 și 59 de ani și scade la vârstele mari. Tiparul e aproape același în 2019, înainte de pandemie: raportul la bărbați a trecut de 2 între 45 și 64.

La femei, raportul rămâne între 1,4 și 1,6 la aproape toate vârstele.

## Din ce mor

Același tipar apare pe mai multe pagini ale acestei serii. La bărbații de 45–49 de ani, cardiopatia ischemică singură face 19% din diferență, bolile cronice de ficat 16% și tuberculoza 3%. Unele diferențe țin de felul în care se completează certificatele de deces; totalul deceselor, însă, nu depinde de el.


## Ce nu arată aceste date

- Ratele sunt pentru grupuri, nu pentru o persoană. Fumatul, bolile cronice, munca sau accesul la medic schimbă mult riscul fiecăruia.
- Cauza e cea de pe certificatul de deces; țările completează certificatele diferit. Totalul deceselor nu depinde de asta.
- „Restul UE” e dominat de Germania, Italia, Franța și Spania (59% din populație). Bulgaria, Lituania și Letonia au, la bărbații de 45–49 de ani, rate mai mari decât România; Ungaria, mult mai mici.
- Ratele folosesc populația la 1 ianuarie, iar populația României din 2023 e estimată. Dacă populația rezidentă e supraestimată sau unele decese din străinătate nu sunt înregistrate, rata României iese mai mică decât e, deci diferența ar fi, mai degrabă, subestimată.
- Datele sunt pentru 2023 (cel mai recent an cu cauze la Eurostat); 2019 e folosit ca verificare dinaintea pandemiei.

## Cum a fost făcută analiza

- Decese pe sexe, grupe de vârstă de 5 ani și capitole ale clasificării bolilor (CIM-10): Eurostat, hlth_cd_aro (rezidenți), 2019 și 2023. Populația la 1 ianuarie: Eurostat demo_pjangroup.
- Rata = decese la 100.000 de locuitori din acea grupă de vârstă și sex. „Restul UE” = celelalte 26 de țări, decese adunate împărțite la populația adunată.
- Diferența pe cauze: rata din România minus rata din restul UE, pentru fiecare capitol; capitolele, împreună cu „alte cauze” (sânge, piele, oase, rinichi, sarcină, afecțiuni perinatale, malformații), însumează totalul. Un capitol poate avea mai puține decese în România (contribuție negativă). Fiecare celulă folosește aceleași țări pentru total și pentru capitole.
- O primă analiză (boli de inimă, bărbați de 35–54 de ani, 2021–2023) a arătat că rata deceselor din toate cauzele era deja de 2,1 ori mai mare, iar inima explica doar o parte din diferență; de aceea pagina privește toate cauzele. Pragul folosit în titlu, raport de cel puțin 2 atât în 2023, cât și în 2019 (45–59), a fost fixat după acea primă analiză, înainte de împărțirea pe cauze.

## Întrebări

### Înseamnă că am de două ori mai multe șanse să mor?

Nu ca predicție pentru tine. Pentru toți bărbații de 45–49 de ani luați împreună, da: rata anuală e de două ori mai mare. Riscul fiecăruia depinde de sănătatea, obiceiurile și îngrijirea lui.

### De ce mai ales bărbații de 45–59 de ani?

Datele arată unde e diferența, nu de ce. La aceste vârste se adună bolile de inimă, de ficat, cancerele și accidentele, toate cu rate mai mari în România.

### E din cauza pandemiei?

Nu. În 2019, raportul la bărbații de 45–49 de ani era 2,2, iar COVID-19 face sub 1% din diferență în 2023.

## Surse

- Eurostat, Cauze de deces pe grupe de vârstă și sexe, rezidenți (hlth_cd_aro), 2019 și 2023.
- Eurostat, Populația la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și sexe (demo_pjangroup).