# Atlasul deșerturilor medicale

*Marius Comper · 9 septembrie 2026 · [Versiunea interactivă](https://mariuscomper.uk/deserturi-medicale/) · [English edition](https://mariuscomper.uk/deserturi-medicale/en/)*

În 2024, România avea 34,0 medici la 10.000 de locuitori, față de 21,2 în 2004: o creștere de aproape două treimi în douăzeci de ani. Cifra țării ascunde o distanță uriașă între loc și loc: orașele au 56,4 medici la 10.000 de locuitori, comunele 5,8, de aproape zece ori mai puțin. 315 de localități și-au pierdut ultimul medic în acest interval și nu mai raportează niciunul de cel puțin doi ani, iar 566 dintre cele care existau deja înainte de 2003 nu au avut niciodată o farmacie sau un spital. Versiunea interactivă arată, pentru fiecare dintre cele 3.181 de localități, câți medici, medici de familie, stomatologi, farmacii și paturi de spital are la 10.000 de locuitori, azi și cu douăzeci de ani în urmă.

- **56,4 · 5,8**: medici la 10.000 de locuitori la oraș, respectiv la sat, în 2024.
- **315** de localități fără niciun medic în 2023 și 2024, deși avuseseră cel puțin unul din 2004 încoace.
- **27** de localități în care corpul medical a trecut, în douăzeci de ani, de la exclusiv public la exclusiv privat.
- **566** de localități vechi care nu au avut niciodată o farmacie sau un spital, din 1995 încoace.

## Ce a crescut și ce a stat pe loc

Din 2004 până în 2024, medicii la 10.000 de locuitori au urcat de la 21,2 la 34,0, cea mai mare parte a creșterii venind din ultimul deceniu. Stomatologii au crescut și mai repede, de la 4,4 la 9,7 la 10.000, mai mult decât dublu; farmaciile, de la 2,1 la 3,9. Medicii de familie sunt povestea diferită: de la 5,1 la 10.000 în 2004 la doar 5,8 în 2024, o creștere de sub 15%. Stratul de îngrijire gândit tocmai ca să acopere uniform teritoriul este singurul care nu a ținut pasul cu restul sistemului. Paturile de spital pentru internare continuă au rămas aproape neschimbate: 62,8 la 10.000 în 2004, un minim de 58,6 în 2014, 62,6 în 2024.

Rata orașelor era deja de multe ori mai mare decât a comunelor în 2004, iar diferența nu s-a redus: 56,4 față de 5,8 medici la 10.000 de locuitori în 2024; la stomatologi, 15,5 față de 2,4. Medicii de familie sunt aproape singura categorie fără această concentrare: 7,1 la oraș, 4,1 la sat.

## De la 11 la 86

Rata medicilor pe județ merge de la 11,1 la 10.000 de locuitori în Vaslui la 85,8 în București, de aproape opt ori. Coada de jos e formată aproape în întregime din județe fără un oraș universitar mare cu spital de urgență; coada de sus corespunde județelor ale căror reședințe sunt municipii cu spitale clinice și facultăți de medicină.

| Județ | Medici la 10.000 | Locuitori |
| --- | ---: | ---: |
| Vaslui | 11,1 | 509.726 |
| Dâmbovița | 12,1 | 504.683 |
| Călărași | 12,2 | 294.334 |
| Giurgiu | 12,7 | 258.527 |
| Ialomița | 13,6 | 275.751 |
| … | … | … |
| Cluj | 60,7 | 744.031 |
| Timiș | 79,2 | 762.776 |
| București | 85,8 | 2.143.578 |

## Localitățile care au pierdut ultimul medic

315 de localități au avut cel puțin un medic într-un an între 2004 și 2022, dar nu mai raportează niciunul nici în 2023, nici în 2024 — două ani la rând cu zero medici, cel mai puternic semnal pe care îl poate arăta o serie anuală despre un cabinet închis sau un medic care nu a mai fost înlocuit. Printre cele mai populate: Arbore (Suceava, 8.173 de locuitori, ultimul medic în 2019), Păltiniș (Botoșani, 5.836, 2022), Sângeru (Prahova, 5.481, 2020).

## De la stat la privat, fără să dispară

În 64 de localități cu cel puțin șase medici în 2004, ponderea medicilor angajați ai statului a scăzut cu cel puțin 40 de puncte procentuale până în 2024, cu numărul total de medici păstrat la cel puțin 70% din nivelul de acum douăzeci de ani. În 27 dintre ele, corpul medical s-a răsturnat complet: de la 100% angajați ai statului la 100% privați — printre ele, Sânpetru (Brașov), Valu lui Traian (Constanța), Miercurea Nirajului și Sărmașu (Mureș).

## Localitățile care deservesc mai mult decât pe ele însele

18 localități cu sub 4.000 de locuitori au o rată proprie de cel puțin 25 de medici la 10.000, ridicată de un spital sau un centru medical care primește pacienți din toată zona. Dacă aduni medicii și populația vecinilor la numărător și, respectiv, la numitor, rata scade la mai puțin de jumătate în fiecare caz — de exemplu Brăduleț (Argeș), de la 68,9 la 11,8. INS numără personalul la sediul instituției, nu după originea pacienților.

## 566 de localități fără farmacie și fără spital

Dintre localitățile care existau deja înainte de reorganizarea din 2003–2006, 566 nu au raportat niciodată o farmacie sau un spital, din 1995 până în 2024 — unele cu aproape 5.000 de locuitori, ca Smârdan (Galați) sau Ripiceni (Botoșani).

## Metoda și sursele

Toate datele provin din baza [TEMPO-Online](http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table) a Institutului Național de Statistică, descărcate integral pentru toate cele 3.181 de localități pe 8–9 septembrie 2026: SAN104B (personal medico-sanitar, 1990–2024), SAN101B (farmacii și spitale, ca unități, 1995–2025), SAN102C (paturi de spital, 1990–2025), POP107D (populație, 1992–2026). Un an lipsă dintr-o serie înseamnă zero, nu date lipsă. Comparația pe douăzeci de ani folosește 2004 și 2024. Conturul localităților vine din setul „UAT, România (poligon)" al geo-spatial.org, pe baza datelor ANCPI, CC BY-SA 4.0. Detalii complete în versiunea interactivă.

---

*[Versiunea interactivă](https://mariuscomper.uk/deserturi-medicale/) · [English edition](https://mariuscomper.uk/deserturi-medicale/en/)*