# Ziua în care 250.000 de oameni au încetat să fie proprietate

*Moldova · Țara Românească, 1851–1856*

În septembrie 1851, gazeta de la Iași scoate la mezat public 349 de suflete cu nume. Cinci ani mai târziu, două legi pun capăt la aproape șase veacuri de robie – iar nota de plată le-o dau celor eliberați. Aceasta e lista de mezat, legile și registrul.

Marius Comper · 20 septembrie 2026

## Povestea

O listă de mezat cu 349 de nume, în 1851. Lanțuri pe ulițele Iașului, amintite după cincizeci de ani. O vară slobodă, în 1848. Și două legi care au prețuit sufletul zece galbeni, în 1855 și 1856.

## I. Licitația de la Heleșteni

*10 mai – 16 septembrie 1851 · ultimele liste de mezat*

- Moșia: Heleșteni, ținutul Roman
- Sufletele: 349 în patru cete
- Zestrea: 15.500 de galbeni

La 10 mai 1851, Divanul Moldovei – cea mai înaltă judecată a țării – iscălește o hotărâre: o parte din averea răposatului vistiernic Alecu Sturza se scoate la mezat pentru plata datoriilor. Printre bunuri, trecuți suflet cu suflet, sunt țiganii de pe moșia sa Heleșteni, din ținutul Roman.

La 16 septembrie 1851, hotărârea apare în Buletin, gazeta oficială tipărită la Iași, cu lista întreagă alăturată: patru cete, fiecare cu Giudele ei – Ștefan sin Iordaki Kostaki în fruntea celei dintâi – cu capii de familie, nevestele, feciorii și fetele lor, vârstele și meșteșugurile: fierari, cântărari, scripcari, zlătari, ciurari. Gaster, care a transcris lista în 1923, numără 94 de bărbați, 85 de femei, 86 de băieți și 84 de fete: 349 de suflete.

Văduva, Elenco Sturza, ceruse 15.500 de galbeni – zestrea ei. Cât a adus mezatul însuși, niciun document nu spune: Gaster a căutat prin acte și n-a găsit nimic. Cu șase ani înainte, gazetele bucureștene anunțaseră vânzarea celor 200 de familii ale răposatului serdar Nica, cu un galben sub prețul obișnuit, pentru cine lua cinci familii deodată. Oameni, prețuiți cu ridicata, în coloanele ziarelor.

> Alăturată era o listă întreagă a țiganilor în chestiune.
> – M. Gaster despre lista din Buletin, 1923

**Lista, în numere:**

- 349 de suflete: 94 de bărbați, 85 de femei, 86 de băieți, 84 de fete
- 134 în ceata dintâi, 63 în a treia
- Prețul obținut: nu e în acte

**Între timp** În același an, Țara Românească poruncește vistieriei să răscumpere orice rob schingiuit de stăpânul său.

**Zestrea văduvei: 15.500 de galbeni**

Zestrea Elencăi Sturza ar fi cumpărat, cu prețul muntean de 10 galbeni sufletul, slobozenia a 1.550 de oameni.

## II. Lanțuri pe ulițele Iașului

*1837 – 1844 · martorul și categoriile*

- Prețul vistieriei: 185 de suflete contra 86.328 de lei
- Darea: 30 de lei de familie
- Numărul verde: 6 februarie 1844

Mihail Kogălniceanu e om bătrân când își amintește tinerețea la Iași: ființe omenești purtând lanțuri la mâini sau la picioare pe ulițele târgului, unele cu coarne de fier aninate de frunte și legate cu colane împrejurul gâtului. Bătăi crude, foame, închisori particulare, oameni aruncați goi în zăpadă sau în râuri înghețate. Un spectacol grozav, scrie el, strigător la cer.

Legea, spune el, îi trata pe țigani ca pe un lucru – vândut și cumpărat ca un lucru – deși, prin deriziune, unitatea se numea suflet: am atâtea suflete de țigani, am vândut și am cumpărat atâtea suflete de țigani. Robii erau ai domnului, ai mănăstirilor sau ai boierilor; cei așezați pe moșie se numeau vătrași, de la vatră. Cea dintâi mărturie a robiei lor la nord de Dunăre e un act din 1385: Dan voievod dăruiește mănăstirii Tismana patruzeci de sălașe de robi.

Pas cu pas, încep legile. Vistieria Țării Românești cumpără țigani de la particulari cu preț de piață: 185 de suflete contra 86.328 de lei între 1833 și 1839. În 1843, Țara Românească își eliberează țiganii domnești; la 31 ianuarie 1844, Moldova îi eliberează pe cei mănăstirești, la 14 februarie pe cei domnești, iar lingurarii statului moldovean numărau atunci singuri 2.925 de familii cu 10.051 de inși. Tinerii Iașului – Negri, Alecsandri, Rolla, Rallet, Mavrogheni, cu Kogălniceanu orator – își duc mulțumita la domnul Mihail Sturdza, iar foaia lui Kogălniceanu scoate un număr extraordinar pe hârtie verde, coloarea speranței.

> Legea țării trata pe țigani de lucru, vândut și cumpărat ca lucru.
> – Mihail Kogălniceanu, 1891

**Trei feluri de stăpâni:**

- Ai domnului: cei mai numeroși, plătind dare vistieriei
- Ai mănăstirilor: fierari, zidari, bucătari și muncitori
- Ai boierilor: vizitii, bucătari, lăutari și slugi

**Între timp** În 1839, robii moldoveni dobândesc dreptul de a-și răscumpăra ei cei dintâi slobozenia când stăpânul îi scoate la vânzare.

**Aproximativ: 250.000 de oameni dezrobiți**

După aproape șase veacuri de robie – cam 716 de liste ca cea de la Heleșteni.

## III. Vara în care au fost slobozi

*iunie – septembrie 1848 · decretul revoluției*

- Proclamația: Islaz, 9/21 iunie
- Decretul: 26 iunie
- Comisia: 3 membri

La Islaz, la 9 iunie 1848, revoluția munteană vestește că poporul român leapădă neomenia și rușinea de a ținea robi. Șaptesprezece zile mai târziu, Guvernul vremelnic de la București decretează: țiganii particulari sunt oameni slobozi.

O comisie din trei pentru slobozenia robilor – Ioasaf Znagoveanu, Cezar Bolliac, Petrache Poenaru – se pune pe lucru. Cei eliberați primesc adeverințe de slobozenie; foștii stăpâni urmează să fie despăgubiți de stat. Unii stăpâni își slobod robii fără să ceară nimic; alții trag de timp. În județul Dâmbovița, Nicolae Băleanu se luptă să-i țină pe romii din postavul său.

În septembrie, revoluția e înăbușită, iar la 28 septembrie țiganii sunt întorși în starea de mai înainte. Sămânța, va scrie Kogălniceanu, fusese aruncată. În Moldova, chiar programul său – Dorințele partidei naționale, tipărite la Cernăuți în august – ceruse aceeași dezrobire.

> Vremurile robiei au trecut, iar țiganii de astăzi ne sunt frați.
> – Guvernul vremelnic, 1848

**Trei luni de vară:**

- 26 iunie: decretul și comisia din trei oameni
- Adeverințe de slobozenie pentru cei eliberați, despăgubiri pentru stăpâni
- 28 septembrie: decretul e desființat

**Între timp** Revista lui Alecsandri, România literară, va fi mai târziu suprimată pentru că cerea să cadă și robia albă.

## IV. Zece galbeni sufletul

*28 noiembrie 1855 – 20 februarie 1856 · cele două legi*

- Proiectul Moldovei: Mavrogheni și Kogălniceanu
- Votul Moldovei: 10/22 decembrie
- Legea muntenească: 8/20 februarie

La 28 noiembrie 1855, domnul Grigore Ghica al Moldovei pune întrebarea în Sfatul Ocârmuitor: robia trebuie desființată și un proiect de lege întocmit. Proiectul îl scriu Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. La 10 decembrie, Divanul îl votează – Kogălniceanu își amintește unanimitate și entuziasm. Robia e desființată pentru vecie în Principatul Moldovei, spune preambulul; toți câți calcă pământul moldovenesc sunt oameni slobozi.

Stăpânii sunt plătiți: 8 galbeni pentru un lingurar sau un vătraș, 4 pentru un lăieș, nimic pentru invalizi și prunci – în bonuri de stat cu dobândă de zece la sută, iar iertarea aduce o scutire de dări de zece ani. În Țara Românească, domnul Barbu Știrbei – care numise robia monstruozitate într-un memoriu din iunie trecut – își promulgă legea la 8 februarie 1856: fiecare țigan particular e slobod, 10 galbeni sufletul, în rate, dintr-un Fond de despăgubire hrănit din dările celor eliberați.

Ziarele tipăresc iertările stăpânilor aproape zilnic, iar listele de nume se publică. În iunie 1856, Departamentul Finanțelor Moldovei numără 334 de stăpâni care cer despăgubiri, iar 264 se leapădă de ele: 16.023 de vătrași și 4.566 de lăieși de plătit – 4.613.112 de lei – plus 10.424 de suflete slobozite pe nimic. Rezultatele sunt parțiale; unele ținuturi n-au trimis încă tabelele. Vreo 250.000 de oameni, conchide Achim, au fost dezrobiți.

> Robia este desființată pentru vecie în Principatul Moldovei, toți câți calcă pământul moldovenesc sunt oameni slobozi.
> – Preambulul legii moldovene

**Cine a plătit:**

- Stăpânii: 10, 8 sau 4 galbeni sufletul, după lege și categorie
- Fondul: hrănit din dările celor eliberați
- Iertările: 264 de stăpâni ai Moldovei n-au cerut nimic

**Între timp** Ziua de 20 februarie rămâne zi de comemorare, printr-o lege din 2011.

## Registrul

Două legi, două tarife, un singur fond – și un raport care numără fiecare leu.

### 10/22 decembrie 1855: Moldova votează cea dintâi

Întrebarea lui Ghica din 28 noiembrie ajunge proiect de lege în mâinile lui Mavrogheni și Kogălniceanu; Divanul îl votează la 10 decembrie, pe stil vechi. Țiganii particulari sunt declarați slobozi și trecuți între dajnici.

Tariful: 8 galbeni pentru un lingurar sau un vătraș, 4 pentru un lăieș; invalizii și pruncii nu aduc nimic. Bonurile cu dobândă de zece la sută acoperă lipsa vistieriei, iar lada clerului pune și ea umărul.

### 8/20 februarie 1856: Țara Românească: zece galbeni sufletul

Memoriul lui Știrbei din iunie 1855 numise robia monstruozitate. Legea lui sloboade pe fiecare țigan particular: 10 galbeni sufletul, plătiți în rate de-a lungul mai multor ani.

Banii vin din Fondul de despăgubire, iar fondul se hrănește din darea strânsă de la cei eliberați – fiecare țigan dajnic pune umărul, inclusiv foștii țigani domnești și mănăstirești. Cei slobozi trebuie să se așeze; pribegii își aleg un sat și își ridică case.

### iunie 1856: Raportul numără banii

334 de stăpâni cer, 264 se leapădă de despăgubire. Statul datorează pentru 16.023 de vătrași și 4.566 de lăieși: 4.613.112 de lei. Alte 10.424 de suflete sunt slobozite fără un leu despăgubire.

Socoteala se închide exact: 146.448 de galbeni a 31,5 lei galbenul. Dar rezultatele sunt parțiale – câteva ținuturi mărunte nu și-au trimis încă registrele.

**Cum s-a plătit slobozenia:**

- Tariful muntean: 10 galbeni sufletul, în rate
- Tariful moldovean: 8 pentru cei așezați, 4 pentru pribegi, nimic pentru invalizi și prunci
- Fondul: cei eliberați își plătesc singuri slobozenia, apoi stau paisprezece ani unde s-au așezat

### Prețul unui suflet

Galbeni de fiecare om slobozit, pe categoriile legilor.

- Vătraș – 8 galbeni sufletul – cei așezați la vatră
- Lingurar – 8 galbeni sufletul – lingurarii
- Lăieș – 4 galbeni sufletul – cei pribegi
- Țara Românească – 10 galbeni sufletul – fiecare țigan particular
- Invalid, prunc – 0 galbeni – invalizii și pruncii

Moldova a plătit în bonuri de stat cu dobândă de zece la sută; stăpânii care au iertat au dobândit o scutire de dări de zece ani pentru foștii robi. Țara Românească a plătit în rate din Fondul de despăgubire.

**Raportul moldovean, iunie 1856: 4.613.112 de lei datorați**

Cu 30 de lei dare de familie pe an, dările unei singure familii pe 153.770 de ani.

## Locurile

Opt locuri însemnate, din registre, gazete și legi. Harta de dedesubt arată târguri și câteva râuri așa cum sunt – registrele care ar fi zugrăvit slobozenia ținut cu ținut nu se știe să se fi păstrat.

1. **Iași.** Divanul votează la 10 decembrie 1855; Buletinul tipărește lista de mezat.
2. **București.** Legea lui Știrbei, 8 februarie 1856; ziua de solemnitate, 20 februarie.
3. **Islaz.** Revoluția vestește slobozenia, 9 iunie 1848.
4. **Cernăuți.** Kogălniceanu tipărește Dorințele partidei naționale, august 1848.
5. **Heleșteni.** 349 de suflete mezatate din averea Sturza, 1851.
6. **Roman.** Târgul ținutului din care ținea moșia Heleșteni.
7. **Scăieni.** Falansterul lui Bălăceanu își sloboade robii, 1835–1836.
8. **Județul Dâmbovița.** Postavul lui Băleanu se împotrivește slobozeniei din 1848.

Locurile povestirii, însemnate cu pecetea; târguri și râuri pentru orientare. Niciun registru pe ținuturi nu se știe păstrat.

## Biroul comisiei

Cinci cazuri din registrele anului 1856. Ești scribul: numește despăgubirea – sau slobozenia.

1. **Vătrașul de pe moșie.** Un țigan vătraș al Moldovei e trecut în registrul din 1856. Ce-i dă legea fostului său stăpân? *8 galbeni: lingurarii și vătrașii trăgeau tariful moldovean cel mare – 16.023 de vătrași stăteau în raportul din iunie.*
2. **Lăieșul din ceată.** Un meșteșugar pribeag al Moldovei – vara în corturi, iarna în bordeie. Prețul lui? *4 galbeni: legea moldoveană plătea jumătate de preț pentru lăieși – 4.566 de ei stăteau în raportul din iunie.*
3. **Sufletul muntean.** Un țigan particular din Țara Românească, slobozit de legea lui Știrbei din februarie 1856. Prețul lui? *10 galbeni sufletul, în rate din Fondul de despăgubire – fondul pe care tot cei eliberați erau puși să-l umple din dări.*
4. **Pruncul invalid.** Un prunc bolnăvicios e trecut în registrul moldovean din 1856. Ce despăgubire dă legea? *Nimic: legea nu plătea despăgubire pentru invalizi și prunci – slobozenie fără preț, măcar o dată.*
5. **Stăpânul care iartă.** Un stăpân moldovean își sloboade țiganii și se leapădă de despăgubirea legală. Ce-i dă statul în schimb? *Zece ani fără dări și sarcini publice pentru foștii robi: 264 de stăpâni au ales așa în raportul din iunie.*

## Numerele

Fiecare număr de pe pagină, la un loc.

- **1.385** – cea dintâi mărturie a robiei romilor la nord de Dunăre, în actul lui Dan voievod
- **349** – de suflete pe lista mezatului de la Heleșteni
- **1.848** – vara slobodă și desființarea ei
- **1.856** – ultimul act de desființare, în Țara Românească
- **250.000** – de oameni dezrobiți, cu aproximație, prin legile de emancipare
- **4.613.112** – de lei datoriți în raportul moldovean din iunie 1856

## Patru lucruri care n-au fost

### Kogălniceanu i-a dezrobit singur pe țigani.

Proiectul moldovean din 1855 l-a scris împreună cu Petre Mavrogheni, din însărcinarea domnului Ghica – iar legea muntenească a fost a lui Știrbei. În spatele amândurora au stat un sfert de veac de legi, răscoale și campanii de presă.

### Cei eliberați au primit pământ.

Legile din 1855–1856 au dat slobozenie și dări, nu pământ. Numai o parte dintre cei așezați și-au cumpărat mai târziu loturi prin împroprietărirea din 1864; mulți au refuzat pământul și au fugit din sate.

### 250.000 nu e un număr exact.

Achim scrie aproximativ. O altă socoteală, a Venerei Achim via Necula, numără 266.335 – iar raportul moldovean însuși avertizează că rezultatele îi sunt parțiale.

### Robia a căzut într-o singură zi.

A fost nevoie de un sfert de veac de legi – 1843, 1844, 1847, vara desființată a lui 1848, 1855, 1856 – iar cei slobozi au rămas paisprezece ani unde s-au așezat.

## Surse

Legile, tarifele și raportul din iunie 1856 urmează studiul lui Viorel Achim despre legislația de dezrobire, care citează Buletinul și Analele parlamentare act cu act. Lista de mezat urmează transcrierea din 1923 a lui Gaster după gazeta ieșeană; numele păstrează grafiile lui. Glasurile din presă și solemnitatea din 20 februarie urmează relatarea lui Nicolae Gheorghe despre campania aboliționistă.

Ce nu știe pagina, spune. Galbenul făcea 31,5 lei în socotelile raportului moldovean – un cât calculat din sumele raportului, nu un curs citat. Memoriile lui Kogălniceanu din 1891 mută legea munteană din 1843 în 1845 și proclamația de la Islaz pe 11 iunie; pagina urmează datele din acte. Nicio defalcare pe ținuturi a celor eliberați nu s-a păstrat în sursele cercetate, de aceea harta însemnează locuri ale povestirii, nu registre.

### Licitația de la Heleșteni

- [Licitația de la Heleșteni din 1851: Alecu și Elenco Sturza, zestrea de 15.500 de galbeni, decizia din 10 mai, Buletinul din 16 septembrie, cele patru cete și cele 349 de suflete](https://archive.org/details/journalgypsylore3rdsv2-1923)
- [Vânzarea din 1845 a celor 200 de familii ale răposatului serdar Nica, anunțată în gazetele bucureștene](https://archive.org/details/journalgypsylore3rdsv2-1923)

### Lanțuri pe ulițele Iașului

- [Lanțurile de pe ulițele Iașului, sufletele vândute și cuvântul «ertare» din actele de dezrobire](https://archive.org/details/kogalniceanu-mihail-desrobirea-tiganilor.-stergerea-privilegiilor-boieresti-v.-1.0_202509)
- [Legile din 1843-1844, deputăția tinerilor și numărul verde din 6 februarie 1844](https://www.historicalyearbook.ro/wp-content/volumes/hy_2004/9_Achim.pdf)
- [Cele trei categorii de robi și prima mențiune din 1385](https://participatory.ro/wp-content/uploads/Robia-romilor.-Marturii-documentare-din-secolele-XVIII-%E2%80%93XIX.pdf)

### Vara în care au fost slobozi

- [Decretul din 26 iunie 1848, comisia Znagoveanu-Bolliac-Poenaru, adeverințele de slobozenie și întoarcerea din septembrie](https://www.historicalyearbook.ro/wp-content/volumes/hy_2004/9_Achim.pdf)
- [Postăvăria lui Nicolae Băleanu din județul Dâmbovița și proclamația de la Islaz](https://crs.ceu.edu/index.php/crs/article/download/216/127)
- [Proclamația din iunie 1848: «Poporul român leapădă de pe sine neomenia și rușinea de a ținea robi»](https://archive.org/details/kogalniceanu-mihail-desrobirea-tiganilor.-stergerea-privilegiilor-boieresti-v.-1.0_202509)

### Zece galbeni sufletul

- [28 noiembrie 1855, proiectul Mavrogheni-Kogălniceanu, votul din 10/22 decembrie și legea din 8/20 februarie 1856 cu despăgubirile pe categorii](https://www.historicalyearbook.ro/wp-content/volumes/hy_2004/9_Achim.pdf)
- [Raportul Finanțelor din iunie 1856: 334 de stăpâni despăgubiți, 264 de iertători, 16.023 de vătrași, 4.566 de lăieși, 4.613.112 lei](https://www.historicalyearbook.ro/wp-content/volumes/hy_2004/9_Achim.pdf)
- [Alecsandri își eliberează robii fără despăgubire în 1855; ceremonia solemnă din 20 februarie](https://crs.ceu.edu/index.php/crs/article/download/216/127)
- [Comemorarea din 20 februarie a fiecărui an, legea din 2011](http://dalvalem.imcu.ro/date/documente%20legislative%20parlamentul%20Romaniei/leg_pl519_10.pdf)

### Jocul

- [Masa comisiei: categoriile și despăgubirile din cele două legiuiri, din studiul lui Viorel Achim](https://www.historicalyearbook.ro/wp-content/volumes/hy_2004/9_Achim.pdf)

### Portretele

- [Portretele lui Kogălniceanu, Alecsandri, Ghica și Știrbei, de pe Wikimedia Commons](https://commons.wikimedia.org/)

---

Text și ilustrații de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/dezrobirea-1856/