mariuscomper.uk EN

Charles Babbage · Mașina diferențelor nr. 2 · 1847–49

Mașina diferențelor nr. 2 a lui Babbage: cum calculează prin adunare tabele de polinoame, cu 31 de cifre

Babbage a proiectat mașina între 1847 și 1849, dar nu a construit-o. Science Museum din Londra a construit-o între 1985 și 2002 și a arătat că funcționează. Opt coloane de câte 31 de roți cu cifre țin un număr și diferențele lui. La fiecare patru rotații ale manivelei (cu reductorul de 4:1 al construcției moderne), mașina adună valorile din coloane, cifrele de transport urcă pe coloane și iese următorul rând din tabel. Alege un tabel sau introdu până la opt numere întregi și învârte manivela.

Luate ca valori pentru x = 0, 1, 2…, ele fixează un polinom de grad cel mult șapte, pe care mașina îl continuă. Cel mult 25 de cifre fiecare; mașina lucrează cu 31.

Glisează mașina în lateral ca să vezi toate cele opt coloane; manivela e în dreapta.

Rotește manivela în sensul acelor de ceasornic sau folosește butoanele.

Tabele prin adunare

Babbage voia să scape de greșelile din tabelele matematice și astronomice calculate de mână, culese și copiate tot de mână. Răspunsul lui a fost o mașină care folosește metoda diferențelor finite, pentru care e nevoie doar de adunare. Exemplul de la Computer History Museum: x² + 4 dă 5, 8, 13, 20 pentru x de la 1 la 4. Diferențele dintre ele sunt 3, 5, 7, iar diferențele acestora sunt mereu 2. Aduni 2 la 7 și obții următoarea diferență, 9; aduni 9 la 20 și obții următoarea valoare, 29. La pasul următor obții diferența 11 și valoarea 40, tot numai prin adunare.

Un polinom de gradul șapte are a șaptea diferență constantă, așa că o mașină care ține o valoare și cele șapte diferențe ale ei poate calcula rândurile următoare, în limita celor 31 de cifre. Mașina diferențelor nr. 2 ține opt numere de câte 31 de cifre: valoarea din tabel și șapte diferențe.

Cum se adună două coloane

Fiecare roată afișează o cifră și are 40 de dinți: de jur împrejur, de patru ori șirul de la 0 la 9, așa că un dinte înseamnă o unitate. O coloană are 31 de roți pe același ax, cu unitățile jos. Ca să adune o coloană la următoarea, mașina rotește înapoi la zero fiecare roată a primei coloane; sectoarele dințate dintre coloane transmit mișcarea, așa că fiecare roată a celei de-a doua coloane înaintează cu cifra din prima, toate 31 deodată. Apoi sectoarele readuc roțile primei coloane la valorile inițiale, așa că nu se pierde nimic.

Când o roată trece de la 9 la 0, acționează o pârghie cu arc, „avertizarea”, care semnalează că trebuie trecută o unitate la ordinul următor: transportul. Apoi un ax vertical cu 30 de brațe de transport așezate în elice, la intervale de 22½°, cu 45° între al 15-lea și al 16-lea, se rotește și verifică avertizările de jos în sus. Când întâlnește o pârghie avertizată, brațul o împinge, iar pârghia avansează roata de deasupra cu o treaptă. Dacă acea roată era la 9, trece la 0 și o avertizează pe următoarea, la care ajunge următorul braț o clipă mai târziu. Când aduni 1 la numărul format din 31 de cifre 9, transportul urcă până la roata de sus și lasă 31 de zerouri. Alege „Transport în lanț” ca să-l vezi.

Între operații, roțile sunt blocate de pene, care corectează abaterile mici. Dacă o roată a rămas atât de departe de poziție încât un dinte îi stă în calea penei, pana nu intră și mașina se blochează. Babbage a prevăzut blocarea ca semnal de eroare.

Două semicicluri

Adunarea coloană cu coloană, de la dreapta la stânga, ar lăsa trei sferturi din mașină nefolosite. Mașina lui Babbage adună în schimb simultan fiecare coloană impară la coloana pară vecină (1 la 2, 3 la 4, 5 la 6, 7 la tabel), apoi coloanele pare la cele impare (2 la 3, 4 la 5, 6 la 7), în timp ce tabelul merge la imprimantă; coloanele sunt numerotate dinspre manivelă. Ca să iasă tabelul corect, valorile inițiale ale coloanelor pare și impare se aleg cu un decalaj de o jumătate de ciclu; desenul de mai sus e pregătit așa. Timpul pentru un rezultat e același, fie că tabelul folosește o diferență, fie șapte.

MărimeaValoareaSursa
Coloane × roți cu cifre8 × 31Swade, Calculation
Dinți pe o roată cu cifre40 (de patru ori 0–9)Swade
Brațe de transport pe coloană30, la 22½° (45° între al 15-lea și al 16-lea)Swade
Rotații de manivelă pe rezultat4 (cu reductorul de 4:1)Swade, Build
Rezultate pe minut10 (unul la 6 secunde)Swade, Build
Cifre tipărite30 din 31Swade, Printing

Construită la circa 150 de ani după proiectare

Babbage a lăsat douăzeci de planșe mari ale mașinii, dar nu a construit-o. În 1985, Science Museum și-a propus să o construiască, sub conducerea curatorului de informatică Doron Swade, după proiectul din 1847–49 și în limitele preciziei de fabricație din vremea lui Babbage. Echipa a întocmit planșe de execuție pentru fiecare dintre cele circa 8.000 de piese. Partea de calcul a fost terminată în 1991, la bicentenarul nașterii lui Babbage, iar imprimanta și aparatul care făcea matrițe pentru plăcile de tipar în 2002.

Mașina diferențelor într-o vitrină de sticlă: un cadru înalt de coloane de bronz, cu aparatul de tipărit la capătul din stânga.
Mașina de la Science Museum în vitrina ei, cu imprimanta în stânga și manivela în dreapta. Fotografie: geni, CC BY-SA 4.0, prin Wikimedia Commons.

Planșele aveau greșeli. După lectura lui Swade, în desenul principal al mecanismului de adunare pârghia de avertizare e așezată invers față de sensul în care se rotesc roțile: construită așa, ar fi funcționat ca opritor. Mașina construită a fost modificată ca transporturile să funcționeze. Constructorii au montat și un reductor de 4:1 la manivelă, așa că patru rotații fac un ciclu; în proiectul lui Babbage, o rotație a manivelei era un ciclu. După câteva mii de cicluri, mașina mergea vizibil mai ușor, cu zece cicluri pe minut: un rezultat la fiecare șase secunde, patruzeci de rotații ale manivelei pe minut.

Vedere de aproape a coloanelor verticale de roți de bronz cu cifre gravate.
Coloanele de roți cu cifre, fiecare cifră pe roata ei. Fotografie: Jitze Couperus, CC BY 2.0, prin Wikimedia Commons.

Aparatul de ieșire preia cele 30 de cifre de jos ale coloanei tabelului (roata de sus nu e legată la el). Tipărește fiecare rezultat cu cerneală pe o rolă de hârtie, câte un rând, și imprimă aceleași cifre într-un material moale, din care se obțin matrițe pentru plăcile de tipar; distanța dintre rânduri și așezarea în pagină se pot regla. Mașina cântărește circa cinci tone și are unsprezece picioare lungime și șapte înălțime. O a doua mașină, construită pentru Nathan Myhrvold, a fost expusă la Computer History Museum din California între 2008 și 2016.

Vedere de aproape a unui șir de treizeci de roți de tipar cu cifre în relief.
Roțile de tipar ale celei de-a doua mașini, Computer History Museum: treizeci de roți de tipar cu cifre în relief. Fotografie: Erik Pitti, CC BY 2.0, prin Wikimedia Commons.

Trimite tabelul

Linkul deschide tabelul pe care l-ai pregătit.

Surse

Mecanismul urmează descrierea tehnică a lui Doron Swade pentru mașina construită; desenul e o schemă a aritmeticii, nu o copie după planșele lui Babbage.

  1. Doron Swade, Charles Babbage’s Difference Engine No. 2: Technical Description, Science Museum Papers in the History of Technology 5 (1996); transcriere publicată cu permisiunea autorului: ed-thelen.org (capitolele Calculation, Printing, Build).
  2. Computer History Museum, The Babbage Engine: „How it Works”, „The Engines”, „A Modern Sequel”.
  3. Wikipedia, „Difference engine”.
  4. Fotografii, Wikimedia Commons: geni (CC BY-SA 4.0), Jitze Couperus (CC BY 2.0), Erik Pitti (CC BY 2.0).