4 martie 1977
Ce arată harta și ce arată pământul
În seara aceea, la nouă și douăzeci și două de minute, s-a rupt o bucată de scoarță la 94 de kilometri sub satul Spulber, în Vrancea. Punctul însemnat pe hartă, epicentrul, se afla la 34 de kilometri de Focșani și la 158 de kilometri de București. După hartă, capitala era de aproape cinci ori mai departe de dezastru.
Epicentrul e însă o umbră, proiecția la suprafață a unui loc aflat adânc. Drumul până la cutremurul propriu-zis se măsoară pe ipotenuză. Focșaniul se afla la 100 de kilometri de ruptură, Bucureștiul la 184. Raportul de pe hartă, aproape cinci la unu, se topește în pământ până la mai puțin de doi la unu.
De câte ori era Bucureștiul mai departe de cutremurul din 4 martie 1977 decât Focșaniul, măsurat pe hartă și măsurat pe linia dreaptă până la ruptură.
Sursa
Un singur fus de rocă, ținut la verticală
Țara are cutremure în mai multe locuri: Făgăraș, Banat, Dobrogea, nordul Olteniei. Din cele 476 de seisme de magnitudine 4 sau mai mare înregistrate din 1900 încoace în România și în vecinătatea ei apropiată, 308 au ieșit însă din același volum de rocă, adunat sub cotul Carpaților.
Privit de sus, volumul e mărunt. Jumătate dintre cele 308 cutremure încap într-un pătrat de douăzeci și doi pe douăzeci și doi de kilometri, cât o comună mai întinsă. Privit din profil, arată cu totul altfel: coboară de la 61 la 184 de kilometri, iar cutremurul de mijloc stă la 136. Cine locuiește exact deasupra lui se află la o sută treizeci și șase de kilometri de el, cam cât de la București la Brașov, numai că în jos.
Instrumentul
Cât de departe stai de Vrancea
Desenul de mai jos păstrează aceeași scară pe amândouă direcțiile: un kilometru dus la orizontală e la fel de lung ca un kilometru dus în adâncime, ceea ce pe o hartă obișnuită nu se întâmplă niciodată. Alege o localitate dintre cele 17.306 ale țării și un cutremur din catalog.
Mecanismul
Adâncimea egalizează
Cel mai apropiat sat de centrul zonei se cheamă Secuiu, e în Buzău și stă la patru kilometri. Cea mai depărtată localitate a țării e Beba Veche, în colțul de vest al Timișului, la 482 de kilometri. Pe hartă, unul e de o sută șaptesprezece ori mai aproape decât celălalt.
Trage de adâncime și urmărește raportul dintre ele. La ruptura obișnuită, cea de o sută treizeci și șase de kilometri, satul buzoian ajunge să fie doar de 3,7 ori mai aproape de cutremur decât satul bănățean. Adâncimea nu apropie pe nimeni de cutremur; îndepărtează pe toată lumea, în proporții asemănătoare.
Distanța în linie dreaptă, în kilometri, de la fiecare oraș până la o ruptură produsă în centrul zonei vrâncene, la adâncimea aleasă.
Restul
Ce se întâmplă după ce distanța a fost egalizată
Satul cel mai apropiat de epicentrul din 1977 se cheamă Prahuda și se află la un kilometru și jumătate de el. Cutremurul îi era totuși la 94 de kilometri. În seara aceea au murit 1.578 de oameni, dintre care 1.424 în București, oraș aflat la 184 de kilometri de ruptură.
Geometria explică de ce s-a simțit peste tot, de la Chișinău până la Sofia. Restul îl fac două lucruri pe care harta nu le arată deloc. Primul e terenul: Bucureștiul stă pe sedimentele moi și groase ale Câmpiei Române, care întârzie și amplifică undele lungi, exact pe perioada la care se leagănă blocurile înalte. Al doilea e ce s-a ridicat pe teren, mai ales clădirile interbelice slăbite de cutremurul din 1940 și rămase neconsolidate. Peste toate, reconstituirile seismologilor arată că ruptura din 1977 a înaintat spre sud-vest, adică fix în direcția capitalei.
Distanța prin scoarță pornește aproape la fel pentru toată țara. Ce urmează după ea se hotărăște de la cartier la cartier.
Socoteala
Câte ai apucat
Din 1900 încoace, Vrancea a dat 36 de cutremure de magnitudine 5 sau mai mare, dintre care nouă de magnitudine 6 și patru de magnitudine 7.
Fiecare bulină e un cutremur vrâncean de magnitudine 5 sau mai mare, așezat pe anul lui. Mărimea urmează magnitudinea. Cele dinaintea anului ales sunt stinse.
Ultimul cutremur vrâncean de magnitudine 6 s-a produs pe 31 mai 1990. Din 1900 încoace, cel mai lung răgaz între două asemenea cutremure a ținut treizeci și unu de ani și jumătate, între septembrie 1945 și martie 1977. Cel în care trăim acum ține de peste treizeci și șase de ani.
Cifrele
Catalogul cutremurelor vine de la Serviciul Geologic al Statelor Unite și cuprinde seismele de magnitudine 4 și peste produse din 1900 până azi la adâncimi mai mari de 50 de kilometri, în dreptunghiul Vrancei. Coordonatele localităților vin din GeoNames. Distanțele pe hartă sunt socotite pe sferă, iar cele prin pământ cu teorema lui Pitagora, ca ipotenuză între distanța la epicentru și adâncime.
Ipotenuza e cea mai scurtă cale cu putință între om și ruptură. Undele nu merg chiar pe ea, fiindcă se curbează prin straturi cu viteze diferite, iar cât se simte la suprafață ține și de teren, și de mărimea rupturii, și de direcția în care înaintează. Adâncimea fixează punctul de plecare al fiecărui calcul. Rezultatul îl hotărăsc straturile de deasupra.