# Echipa primăriei: cât au plătit orașele și comunele pentru cluburile sportive

Bani publici în sport · 2025

314 cluburi sportive din România sunt instituții ale primăriilor și consiliilor județene. În 2025 au plătit 920,1 milioane de lei, iar doar 6,1 lei din 100 au venit din sponsorizări, bilete și servicii. Primăriile și consiliile județene au mai dat 318,1 milioane de lei cluburilor private. Cele 64 de cluburi sportive școlare ale statului care raportează separat au cheltuit 214,0 milioane de lei.

## Cluburile care sunt chiar primăria

Un club sportiv municipal (CSM sau SCM), un club sportiv comunal sau unul județean e de regulă o instituție publică, înființată de consiliul local sau județean, cu bugetul aprobat de consilieri, exact ca o bibliotecă. De aceea își raportează plățile la Ministerul Finanțelor, la fel ca primăria. (6 dintre ele au totuși „asociația” în nume, dar raportează ca instituții ale primăriei.)

În 2025 au raportat astfel 314 cluburi din 309 localități și județe. Împreună au plătit 920,1 milioane de lei. În 2024 au fost 295 de cluburi, cu 899,0 milioane de lei, iar în 2023, 760,6 milioane de lei.

Din fiecare 100 de lei plătiți de aceste cluburi, 6,1 lei au venit din bani câștigați de club sau dați de privați: sponsorizări (3,1 lei), bilete, servicii și chirii. Încă 7,4 lei au intrat pe linii de venit care nu spun de unde vin banii. Pentru restul de 86,5 lei, rapoartele cluburilor nu arată nicio sursă în afară de subvențiile și plățile primăriei sau ale consiliului județean. La clubul tipic dintre cele 105 care au plătit peste un milion de lei, această parte trece de 95 la sută.

## Banii dați cluburilor private

Multe echipe cunoscute, mai ales de fotbal, sunt asociații sau societăți private. Și ele primesc bani publici, prin concursuri de proiecte sportive. În bugetul primăriei, acești bani au o linie proprie: „sume destinate finanțării programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat”.

În 2025, 853 de primării și consilii județene au plătit astfel 318,1 milioane de lei, față de 285,5 milioane de lei în 2024 și 230,4 milioane de lei în 2023. Cel mai mult au dat consiliile județene Buzău (17,8 milioane de lei) și Brăila (16,8 milioane de lei) și, dintre primării, Cluj-Napoca (24,0 milioane de lei), Iași (18,8 milioane de lei), Pitești (17,1 milioane de lei), Sibiu (15,8 milioane de lei) și Chiajna (15,0 milioane de lei).

Datele nu spun cărui club i-a mers fiecare leu. Lista câștigătorilor e în hotărârile fiecărui consiliu local, așa că bonul arată suma, fără numele clubului.

## Unde plătesc primăriile cel mai mult pe locuitor

Raportate la numărul de locuitori de la recensământul din 2021, cele mai mari sume au venit, dintre localitățile cu cel puțin 5.000 de locuitori, de la comune și orașe mici cu cluburi proprii: Afumați (996 de lei), Blaj (628 de lei), Voluntari (599 de lei), Ghiroda (562 de lei) și Ștefăneștii de Jos (555 de lei). Media orașelor mari, cu peste 100.000 de locuitori, a fost de 93 de lei. Printre localitățile mai mici, Colonești (Olt) a ajuns la 727 de lei de locuitor.

Harta include plățile clubului primăriei și sumele date de primărie cluburilor private. Consiliile județene plătesc separat, pentru tot județul; bonul fiecărei localități le arată pe un rând aparte.

## Școlile, universitățile și ministerele

Cluburile sportive școlare (CSS) sunt ale statului, nu ale primăriei: le plătește Ministerul Educației, din bugetul învățământului. Cele 64 de cluburi sportive școlare care raportează separat au cheltuit 214,0 milioane de lei în 2025, din care 81 de lei din fiecare 100 de lei pentru personal. Nu sunt incluse cluburile școlare care nu raportează separat și liceele cu program sportiv, ale căror bugete cuprind și școala obișnuită.

Cluburile primăriilor au plătit de 4,3 ori mai mult. Sunt doi plătitori diferiți, cu rosturi diferite. Raportul arată că, la nivel național, cluburile primăriilor cheltuiesc de câteva ori mai mult decât cluburile școlare ale statului.

Statul are și cluburile lui, separat de cele școlare: 58 de cluburi ale ministerelor și ale altor instituții ale statului au plătit 414,5 milioane de lei în 2025, între ele CS Dinamo (147,9 milioane de lei) și CS Rapid (104,7 milioane de lei). Nu intră în banii primăriilor. Universitățile au și ele 21 de cluburi sportive, tot ale Ministerului Educației, care au plătit 81,2 milioane de lei.

Adunate, plățile cluburilor primăriilor, ale celor școlare, universitare și ale ministerelor, împreună cu banii dați de primării cluburilor private, ajung în 2025 la 1,95 miliarde de lei. Cluburile au și venituri proprii, dar mici: la cluburile primăriilor, 6,1 lei din 100. Separat, primăriile și consiliile județene au mai raportat la capitolul Sport plăți de 520,3 milioane de lei, în afara cluburilor lor și a banilor dați cluburilor private.

## Ce nu spun aceste date

Nu spun cât costă un punct sau un gol. Multe cluburi ale primăriilor au mai multe secții, de la handbal și volei la șah și dans, iar bugetul nu e împărțit pe echipe. Nu s-a putut confirma niciun club public cu o singură echipă de seniori într-una din primele două ligi; doar pentru unul ca acesta împărțirea la puncte ar fi corectă.

Numele clubului public nu arată ce echipe fac parte din el. Echipa de fotbal a Sloboziei, care a jucat în Liga 1 în 2025, e AFC Unirea 04 Slobozia, o asociație, nu CSM Unirea Slobozia; fotbalul Gloriei Buzău a trecut la o asociație, iar locul din Liga 2 al Reșiței a trecut în iulie 2024 la asociația ACSM Reșița. FC Argeș, care a promovat în Liga 1 în 2025, e tot o asociație, separată de instituția publică „Fotbal Club Argeș”.

Nu spun totul despre sport. Bazele sportive sunt raportate de multe primării împreună cu parcurile, pe o linie comună, așa că nu intră aici. Nici stadioanele construite de stat sau de companiile naționale. Nu apare nici folosirea gratuită a sălilor și a terenurilor publice: un avantaj pentru care nu se plătește nimic nu trece prin buget.

## Cum s-a calculat

Datele despre plăți provin din execuția bugetară raportată de fiecare instituție publică la Ministerul Finanțelor (Forexebug), citită prin copia publică Transparenta.eu. Sumele sunt plăți efectuate în anul respectiv. Trei sume din 2025 au fost verificate în conturile de execuție publicate de primării și se potrivesc la leu: linia „Sport” a Sibiului (16.386.690 de lei), linia „Sport” a Piteștiului (27.522.403 lei) și sumele date de Pitești cluburilor private (17.072.000 de lei). Raportul CSM Constanța dă pentru 2025 37.134.599 de lei, cu 360 de lei sub datele ministerului (37.134.959 de lei); pentru 2024, cele două se potrivesc la leu.

Club al primăriei înseamnă o instituție publică cu nume de club sportiv, care a avut plăți la capitolul „Sport” în anul respectiv și care e subordonată unei primării, unui consiliu județean sau unui sector. Cluburile școlare, universitare și cele ale ministerelor sunt numărate separat. Pentru fiecare club se adună toate plățile din an.

Partea din bani privați: sponsorizări, venituri din servicii și bilete, chirii. Unele cluburi sunt plătite direct de primărie și nu înregistrează subvenția ca venit, așa că partea publică se socotește din plăți: plăți minus ce a câștigat clubul. Liniile de venit care nu spun sursa („alte transferuri voluntare”, „alte venituri”) sunt arătate separat. Testul înregistrat dinainte folosea venitul raportat de club ca numitor (pentru 2024, 94,7 la sută subvenții la clubul tipic, din cele 102 care raportează venituri; pentru 2025, 95 la sută din 101); pentru că multe cluburi nu înregistrează subvenția ca venit, pagina folosește plățile.

Banii dați cluburilor private: linia „sume destinate finanțării programelor sportive realizate de structurile sportive de drept privat” din capitolul „Sport, cultură și recreere”, plus sumele pentru asociații de la subcapitolul „Sport”. Lei de locuitor: suma plătită de primărie (clubul ei plus banii dați cluburilor private), împărțită la populația rezidentă de la recensământul din 2021. Pentru un consiliu județean, populația județului. Sectoarele Bucureștiului apar fără împărțire la locuitori.

Testul a fost înregistrat înainte de calcul: dacă partea publică a clubului tipic ar fi fost sub 70 la sută, sau dacă banii cluburilor primăriilor ar fi fost mai mici decât ai cluburilor școlare, pagina ar fi renunțat la aceste comparații. Împărțirea la puncte a fost și ea propusă dinainte, cu condiția să existe cel puțin cinci cluburi publice cu o singură echipă de seniori într-o primă ligă; condiția n-a fost îndeplinită, așa că pagina nu dă astfel de sume.

## Surse

- Ministerul Finanțelor, execuția bugetară a instituțiilor publice 2023–2025 (Forexebug), prin [Transparenta.eu](https://transparenta.eu). Sursa: Ministerul Finanțelor, prin Transparenta.eu.
- Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și locuințelor 2021, populația rezidentă pe unități administrativ-teritoriale.
- Contururile localităților: geo-spatial.org, [ro_admin_lau_polygon](https://geo-spatial.org) (CC BY-SA 4.0).
- Verificări: [Primăria Sibiu, contul de execuție la 31.12.2025](https://www.sibiu.ro/ro2/pdf/Bilant_executie/Cont_2025_tr4.pdf); [Primăria Pitești, HCL 234/2026 și contul de execuție 2025](https://www.primariapitesti.ro/uploads/pages/files/234_HCL_cont_executie_dec_2025.pdf); [CSM Constanța, raportul de activitate 2025](https://www.csmconstanta.ro/wp-content/uploads/2026/04/Raport-de-Activitate-Final-Anul-2025.pdf).
- Echipele și cluburile lor: [AFC Unirea Slobozia](https://en.wikipedia.org/wiki/AFC_Unirea_Slobozia), [FC Gloria Buzău](https://en.wikipedia.org/wiki/FC_Gloria_Buz%C4%83u), [FC Argeș Pitești](https://ro.wikipedia.org/wiki/FC_Arge%C8%99_Pite%C8%99ti) (Wikipedia, CC BY-SA); [transferul locului CSM Reșița](https://ro.soccerway.com/stiri/fotbal-liga-1-superliga-csm-resita-a-obtinut-oficial-dreptul-de-promovare-in-superliga-moment-important-pentru-clubul-nostru/xj2HVDtm).