# Câte feluri de a trăi au găsit oamenii

Antropologii au descris 1.291 de societăți și au codat fiecare fișă după aceleași rubrici. Atlasul de față le ordonează după 54 de întrebări obișnuite: cine dă avere cui la nuntă, cine moștenește pământul, unde doarme un sugar, ce se face cu oasele. Nu e un recensământ al omenirii și nu descrie culturile de azi: fiecare punct e o observație făcută într-un loc și într-un an anume, aproape toate între 1800 și 1965, iar punctele vecine au adesea o istorie comună. Ceea ce numără atlasul e altceva: câte răspunsuri diferite au fost consemnate la aceleași probleme ale vieții.

*Marius Comper · 11 septembrie 2026*

## Când doi oameni se căsătoresc, cine dă avere cui?

În 657 de societăți din 1.272, mirele sau rudele lui dădeau o plată însemnată familiei miresei. Zestrea, averea dată de rudele miresei ei, mirelui sau rudelor lui, a fost înregistrată în 43; nimic însemnat, în 275; munca mirelui pentru familia miresei, în 125; o plată simbolică, în 68; daruri schimbate între familii, în 65; o soră sau altă rudă a mirelui dată în schimbul miresei, în 39.

## Din ce e făcut atlasul

În 1967, antropologul american George Peter Murdock a publicat Ethnographic Atlas: o fișă pentru fiecare dintre 1.291 de societăți, întocmită din descrierile etnografice tipărite până atunci. Fiecare fișă are un loc pe hartă, un an de referință și zeci de rubrici codate la fel pentru toată lumea: forma casei, felul căsătoriei, cine moștenește, câte trepte de putere sunt deasupra satului. Anul de referință spune când a fost observată societatea. Pentru 1.244 din cele 1.279 de fișe datate, el cade între 1800 și 1965; cel mai vechi, anul 100, este al romanilor antici.

Rubricile lui Murdock sunt coduri, nu fraze. La „unde locuiește perechea” există 12 coduri, cu nume ca „avunculocal” sau „ambi-virilocal”. Aici ele sunt strânse în șapte răspunsuri pe înțelesul oricui, iar codul original, cu definiția lui, rămâne la un clic distanță, în fișa fiecărei întrebări și a fiecărei societăți. Datele vin din D-PLACE, baza de date a Institutului Max Planck care a legat, începând din 2016, fiecare cod de sursele lui bibliografice și de limba vorbită.

O parte dintre întrebări, marcate „eșantion restrâns”, vin din Standard Cross-Cultural Sample: 186 de societăți alese de Murdock și Douglas White în 1969, câte una din fiecare regiune culturală, ca aceeași tradiție să nu fie numărată de zece ori. Eșantionul nu e o versiune mai exactă a atlasului; e o selecție făcută ca societățile înrudite să nu apară de mai multe ori. Pentru aceste societăți, generații de cercetători au completat mii de alte rubrici: unde doarme sugarul, cât de aproape e tatăl, de ce se îmbolnăvesc oamenii, ce se face cu oasele. Când o întrebare vine de acolo, celelalte 1.105 puncte trec în fundal.

Printre fișe se află și „românii”, cu anul de referință 1910, după o monografie din 1913: perechea nouă departe de rudele amândurora, neamul socotit pe ambele părți, un singur cuvânt pentru toți verișorii, un singur soț, nicio plată însemnată la căsătorie. Fișa se deschide dintr-un clic pe punctul ei sau din căutare.

## Posibilități rare

Zece răspunsuri consemnate de puține ori, cu societățile în care au fost înregistrate.

- **O femeie cu mai mulți soți** (4 din 1.257). Câți soți poate avea cineva? Central Tibetans, 1920; Marquesans, 1900; Sherpa, 1950; Toda, 1900.
- **Soții rămân fiecare în gospodăria familiei de origine** (8 din 1.267). După nuntă, unde locuiește perechea? Aua, 1900; Fur, 1880; Ga, 1930; Kerala, 1799; Kutubu, 1940; Marind-Amin, 1910; Minangkabau, 1920; Siane, 1940.
- **Infecția, explicația principală a bolii** (1 din 122). De ce se îmbolnăvesc oamenii? Infecția Japanese, 1950.
- **Nicio credință în fantome** (1 din 59). Există fantome? Maasi, 1900.
- **Case poligonale** (2 din 1.197). Ce formă are casa? Koryak, 1900; Sivokakmeit, 1920.
- **Numai jocuri de noroc** (2 din 486). Ce fel de jocuri se joacă? Hutsuls, 1890; Li, 1930.
- **Mireasa are mai mult cuvânt decât mirele la alegerea căsătoriei** (3 din 80). Cine hotărăște cu cine te căsătorești? Garo, 1900; Kwoma, 1930; Wodaabe Fulani, 1950.
- **În principiu, numai bărbații pot divorța** (5 din 93). Cine poate cere divorțul? Abipón, 1800; Barabra, 1920; Callinago, 1650; Manchu, 1920; Sirionó, 1940.
- **O credință puternică în reîncarnarea adulților** (9 din 53). Se întorc morții adulți într-o nouă viață? Balinese, 1950; Burmese, 1950; Comanche, 1870; Eyak, 1890; Garo, 1900; Huron, 1640; Igbo, 1930; Trobriands, 1910; Twana, 1850.
- **Cel mai tânăr moștenitor primește cea mai mare parte a pământului** (22 din 820). Se împarte moștenirea în părți egale sau o ia unul singur?

## În ce societăți se trăia cel mai diferit de ce vi se pare firesc?

Zece întrebări, câte una din fiecare domeniu. Alegeți la fiecare răspunsul care vi se pare normal; răspunsurile descriu rânduielile unei societăți, nu alegeri personale. Sunt comparate numai întrebările la care ați răspuns și pentru care societatea are înregistrare. O societate intră în clasament dacă are înregistrare la cel puțin șapte dintre întrebările la care ați răspuns sau la toate, dacă ați răspuns la mai puțin de șapte. Societățile sunt ordonate descrescător după partea răspunsurilor diferite dintre cele comparate, apoi descrescător după numărul întrebărilor comparate, apoi alfabetic. Lipsa unei înregistrări nu se socotește ca diferență.

Un exemplu calculat: cu răspunsurile fișei locuitorilor Noii Anglii din 1920 la opt dintre cele zece întrebări (fișa românilor din 1910 are cod la doar două), 45 de societăți dintre cele 950 de comparabile diferă la fiecare întrebare comparată, 41 dintre ele în Africa. Cele 18 societăți cu înregistrare la toate cele opt întrebări: Azande, Banda, Bassari, Coniagui, Gbaya, Ibibio, Isoko, Kpelle, Luapula, Mbuti, Mossi (Yatenga), Ngere, Popoi, Songye, Temne, Tiv, Toma, Walbiri.

## Ce se repetă și ce surprinde

Atlasul nu spune că orice e posibil. Unele răspunsuri domină: în 904 din 1.267 de societăți perechea locuia de regulă cu părinții bărbatului sau cu neamul tatălui lui, ori în apropierea lor, iar împreună cu cele în care locuia la rudele lui din linia maternă, 969; în 436 din 575 casele erau construite de bărbați; în 525 din 1.155 nu exista nicio autoritate deasupra satului. Oamenii au avut de rezolvat aceleași probleme, cu aceleași trupuri și cu puține materiale, iar multe soluții s-au repetat independent.

Lângă fiecare răspuns dominant stau însă alternative documentate. În 54 de societăți perechea locuia cu unchiul matern al bărbatului sau cu alte rude din linia lui maternă. În 338 de societăți verișorii se numeau la fel ca frații. Zestrea, forma din istoria Europei, apare în 43 de societăți, iar plata în sens invers, de la mire către familia miresei, în 657. Casa rotundă a fost înregistrată în 513 societăți, aproape cât cea dreptunghiulară, în 582. Într-o singură societate din 122, infecția era explicația principală a bolii.

Depărtarea se poate și măsura. Jocul de mai jos folosește zece întrebări, câte una din fiecare domeniu, și ordonează societățile după partea răspunsurilor diferite dintre cele comparate. Cu răspunsurile fișei locuitorilor Noii Anglii din 1920, care are cod la opt dintre cele zece, 45 de societăți dintre cele 950 de comparabile diferă la fiecare întrebare comparată: 41 în Africa și patru în Australia și Pacific, printre ele azande, mbuti, kpelle și walbiri. La polul opus, patru fișe nu diferă la niciuna: napolitanii, spaniolii, libanezii și cea a Noii Anglii însăși.

Punctele nu sunt independente unele de altele. 414 dintre ele sunt în Africa și 284 în America de Nord, fiindcă acolo s-a scris cea mai multă etnografie; 306 societăți vorbesc limbi din familia Atlantic-Congo, 131 din familia austroneziană. Un răspuns care pare universal poate fi, la o privire pe hartă, obiceiul unei singure familii de limbi răspândite pe un continent. Butoanele „după regiune” și „după familia de limbi” colorează punctele tocmai pentru asta, iar în rândurile grupate punctele înrudite stau unele lângă altele, ca blocuri: 306 puncte cu același răspuns nu sunt neapărat 306 invenții separate.

## Ce nu poate spune atlasul

Fiecare punct este o observație datată, nu o descriere a prezentului. Românii din 1910 nu sunt românii de azi, iar hawaiienii din 1800 nu sunt cei din 1965. Din acest motiv, tot ce scrie pe pagină este la trecut.

Lipsa unei înregistrări nu înseamnă „nu”. La jocuri, 805 fișe nu au niciun cod; la moștenirea pământului, 435. Numărătorile folosesc numai fișele cu un cod, iar cele fără sunt arătate separat, ca inele goale.

Codurile pierd informație. Murdock însuși a scris că rubricile despre moștenire „s-au dovedit inadecvate” pentru societățile cu proprietate comună. Gruparea de aici mai pierde puțin; de aceea codul original stă lângă fiecare răspuns.

Punctele sunt societăți, nu țări, și un stat de azi poate cuprinde zeci de puncte sau niciunul. Numele sunt cele din baza de date, uneori nume date din afară și respinse astăzi de cei numiți; numele alternative apar în fișă. Europa este slab acoperită, cu 42 de societăți, fiindcă etnografia s-a scris mai ales despre alții.

## Toate întrebările, în cifre

Aceleași numărători, ca tabele: pentru fiecare întrebare, răspunsurile documentate, numărul de societăți și partea din cele cu o înregistrare.

### Familie și rudenie

**După nuntă, unde locuiește perechea?** (EA012, N = 1.267)

- Cu părinții bărbatului sau cu neamul tatălui lui, ori în apropierea lor: 904 (71%)
- Cu părinții femeii sau cu neamul mamei ei, ori în apropierea lor: 140 (11%)
- La oricare dintre familii, după împrejurări: 83 (7%)
- Separat de rudele amândurora, sau într-un loc ales independent de rude: 62 (5%)
- Cu unchiul matern al bărbatului sau cu alte rude din linia lui maternă: 54 (4%)
- Cu una dintre familii sau cu unchiul matern al bărbatului, la alegere: 16 (1%)
- Fără gospodărie comună: fiecare rămâne în gospodăria familiei de origine: 8 (1%)
- Fără înregistrare: 24

Reședința neolocală înseamnă că perechea locuiește separat de rudele amândurora sau într-un loc ales independent de legăturile de rudenie; codul nu spune nimic despre cine e proprietarul casei. Este rezolvarea pe care o consideră firească un cititor din Europa de azi, iar în atlas apare rar. În 904 societăți din 1.267, perechea locuia de regulă cu părinții bărbatului sau cu neamul tatălui lui, ori în apropierea lor. În alte 54, locuia cu unchiul matern al bărbatului sau cu alte rude din linia lui maternă, iar în alte 11 aceasta era o alternativă la rudele dinspre tată; împreună, aceste categorii cuprind 969 de societăți. Există și rezolvarea inversă, spre rudele femeii, și una în care cei doi rămân fiecare în gospodăria familiei de origine.

**Din ce parte se socotește neamul?** (EA043, N = 1.274)

- Linia tatălui: 590 (46%)
- Ambele părți, fără linie anume: 362 (28%)
- Linia mamei: 160 (13%)
- O linie aleasă sau amestecată: 110 (9%)
- Două linii deodată, fiecare pentru alte lucruri: 52 (4%)
- Fără înregistrare: 17

Un cititor european își numără rudele pe ambele părți, fără să prefere linia tatălui sau a mamei. Acest mod de a socoti rudenia este al doilea ca frecvență în atlas. Cea mai răspândită este linia tatălui, iar linia mamei, în care copiii aparțin neamului mamei și moștenesc de la fratele ei, apare în 160 de societăți.

**Ce cuvânt folosești pentru verișori?** (EA027, N = 955)

- Același cuvânt ca pentru frați: 338 (35%)
- Copiii a doi frați sau ai două surori sunt numiți „frați”, ceilalți veri nu: 256 (27%)
- Unii veri primesc cuvântul pentru părinți sau copii: 137 (14%)
- Un cuvânt pentru toți verișorii, altul pentru frați: 110 (12%)
- Fiecare văr descris prin lanțul de rude: 81 (8%)
- Tipar amestecat: 18 (2%)
- Un cuvânt diferit pentru fiecare fel de văr: 15 (2%)
- Fără înregistrare: 336

În 338 de societăți, verișorii se numeau cu același cuvânt ca frații. Sistemul din română și engleză, un singur cuvânt pentru toți verișorii și altul pentru frați, a primit de la antropologi numele „eschimos”, fiindcă îl au și inuiții. Alte sisteme despart verii după partea din care vin sau îi așază în generația părinților.

**Cine locuiește sub același acoperiș?** (EA008, N = 1.263)

- Familia unui bătrân și familiile câtorva dintre copiii lui: 321 (25%)
- Un bărbat, mai multe soții și copiii lor: 280 (22%)
- Părinți și copii, uneori două soții: 271 (21%)
- O gospodărie mare, cu mai multe familii: 234 (19%)
- Părinți și copii, o singură soție: 111 (9%)
- Două familii înrudite, de obicei părinți și un copil căsătorit: 43 (3%)
- O femeie cu mai mulți soți: 3 (sub 1%)
- Fără înregistrare: 28

Familia din părinți și copii, singură în casa ei și monogamă, este forma pe care o presupune limbajul de zi cu zi. În atlas a fost înregistrată în 111 societăți. Mai des apar gospodăriile întinse pe două sau trei generații și cele cu mai multe soții.

### Dragoste și căsătorie

**Câți soți poate avea cineva?** (EA009, N = 1.257)

- Mai multe soții, ca regulă: 589 (47%)
- Mai multe soții, dar rar: 463 (37%)
- O singură soție sau un singur soț: 201 (16%)
- Mai mulți soți: 4 (sub 1%)
- Fără înregistrare: 34

Monogamia ca singură formă îngăduită apare în 201 din 1.257 de societăți cu o înregistrare. În cele mai multe, un bărbat putea avea mai multe soții, fie ca excepție, fie ca regulă. Poliandria, o femeie cu mai mulți soți, a fost înregistrată în patru: tibetanii din centru, sherpașii, toda din India de sud și marchizienii.

**Când doi oameni se căsătoresc, cine dă avere cui?** (EA006, N = 1.272)

- O plată însemnată de la mire către familia miresei: 657 (52%)
- Nimic însemnat: 275 (22%)
- Munca mirelui pentru familia miresei: 125 (10%)
- O plată simbolică: 68 (5%)
- Daruri schimbate între cele două familii: 65 (5%)
- Zestre: avere dată de rudele miresei ei, mirelui sau rudelor lui: 43 (3%)
- O soră sau altă rudă a mirelui, dată în schimbul miresei: 39 (3%)
- Fără înregistrare: 19

Zestrea, averea dată de rudele miresei ei, mirelui sau rudelor lui, este forma cunoscută din istoria Europei. În atlas apare în 43 de societăți. De cincisprezece ori mai des, plata mergea în sens invers: mirele sau rudele lui dădeau vite, bunuri sau bani familiei miresei.

**Te poți căsători cu un văr?** (EA023, N = 1.042)

- Nici veri primari, nici de-al doilea: 282 (27%)
- Verii primari sunt interziși: 277 (27%)
- Doar verii încrucișați, copiii unui frate și ai unei surori: 255 (24%)
- Orice văr primar: 117 (11%)
- Doar verii de-al doilea: 64 (6%)
- Alte reguli pentru verii primari: 34 (3%)
- Verii primari și unii de-al doilea sunt interziși: 13 (1%)
- Fără înregistrare: 249

Interdicția totală, nici veri primari, nici veri de-al doilea, este cea mai frecventă înregistrare. În 255 de societăți însă, căsătoria cu un anumit fel de văr era permisă și adesea obișnuită: verii încrucișați, copiii unui frate și ai unei surori, sunt cei mai des îngăduiți.

**Ce se aștepta de la fete înainte de căsătorie?** (EA078, N = 598)

- Relații premaritale permise, fără sancțiuni: 208 (35%)
- Virginitate obligatorie, relații premaritale pedepsite: 153 (26%)
- Relații premaritale interzise, dar nepedepsite: 121 (20%)
- Relații premaritale permise, pedepsite doar dacă apare o sarcină: 58 (10%)
- Fără obiect: fetele se măritau foarte devreme: 47 (8%)
- Căsătorie de probă: 11 (2%)
- Fără înregistrare: 693

În 153 de societăți, virginitatea era obligatorie, iar relațiile premaritale erau pedepsite. În 208, relațiile dinainte de căsătorie erau libere și fără nicio sancțiune. Între ele stau interdicțiile fără urmări, permisiunea retrasă doar dacă apare o sarcină și căsătoria de probă.

**Adulterul se judecă la fel pentru soț și soție?** (SCCS169, N = 109)

- Permis doar soțului: 48 (44%)
- Interzis amândurora, femeia pedepsită mai aspru: 24 (22%)
- Interzis amândurora, la fel: 24 (22%)
- Permis amândurora: 13 (12%)
- Fără înregistrare: 77

În eșantionul restrâns, dubla măsură în favoarea bărbatului este cea mai frecventă înregistrare. Un standard unic apare în 37 de societăți, fie pentru că ambii soți erau condamnați la fel, fie pentru că ambilor li se permitea.

**Cine hotărăște cu cine te căsătorești?** (SCCS604, N = 80)

- Mirele și mireasa, în egală măsură: 46 (58%)
- Mirele are mai mult de spus: 27 (34%)
- Numai mirele poate propune sau refuza: 4 (5%)
- Mireasa are mai mult de spus: 3 (4%)
- Fără înregistrare: 106

Rubrica măsoară puterea mirelui și a miresei de a propune sau de a refuza o alianță, oricine ar aranja căsătoria. În 46 din 80 de societăți, cei doi aveau aceeași putere de decizie.

**Cine poate cere divorțul?** (SCCS610, N = 93)

- Oricare dintre soți, la fel de ușor: 72 (77%)
- Amândoi, dar mai greu pentru femeie: 12 (13%)
- Numai bărbatul: 5 (5%)
- Amândoi, dar mai greu pentru bărbat: 4 (4%)
- Fără înregistrare: 93

În 72 din 93 de societăți cu o înregistrare, divorțul era la fel de accesibil pentru bărbat și pentru femeie. Codificarea privește posibilitatea, nu frecvența.

### Copilărie

**Unde doarme un sugar?** (SCCS23, N = 173)

- În camera mamei, în alt pat sau fără precizare: 97 (56%)
- În patul mamei: 53 (31%)
- În patul amândurora: 23 (13%)
- Fără înregistrare: 13

Camera separată pentru sugar nu apare în niciuna dintre cele 173 de societăți cu o înregistrare: toate codurile pun copilul în camera mamei. În 76, copilul dormea în patul ei, iar în 23 dintre acestea și tatăl era în același pat.

**Cât de aproape e tatăl de un sugar?** (SCCS53, N = 154)

- Din când în când aproape: 72 (47%)
- Des sau permanent aproape: 47 (31%)
- Rar aproape: 27 (18%)
- Distant: 8 (5%)
- Fără înregistrare: 32

Codul urmărește apropierea fizică și îngrijirea, nu afecțiunea. Apropierea „regulată” a fost înregistrată în trei societăți din 154.

**La ce vârstă se termină alăptarea?** (SCCS45, N = 156)

- Între 25 și 36 de luni: 72 (46%)
- Între 13 și 24 de luni: 43 (28%)
- Între 37 și 48 de luni: 30 (19%)
- Până la 12 luni: 7 (4%)
- Între 49 și 60 de luni: 4 (3%)
- Fără înregistrare: 30

Vârsta cea mai des înregistrată la încheierea alăptării este între doi ani și jumătate și trei ani. Încheierea alăptării până la un an apare în șapte societăți din 156.

**Cum se poartă un sugar?** (SCCS28, N = 156)

- În pânză sau într-un săculeț: 75 (48%)
- În brațe, fără nimic: 44 (28%)
- Legat pe o scândură: 28 (18%)
- Într-un coș: 9 (6%)
- Fără înregistrare: 30

Portbebeul din pânză, sistemul de purtare cel mai vechi, este și cel mai des înregistrat. Leagănul rigid, o scândură pe care copilul stă legat, a fost înregistrat în 28 de societăți, 19 dintre ele în America de Nord.

**Cât de repede răspund adulții la plânsul unui sugar?** (SCCS31, N = 103)

- Repede, de fiecare dată sau aproape: 78 (76%)
- Repede, dar nu de fiecare dată: 19 (18%)
- Încet sau cu indiferență: 6 (6%)
- Fără înregistrare: 83

Adulții răspundeau prompt și cu grijă în 78 din 103 societăți. Un răspuns lent sau indiferent apare în șase.

**Se dorea mai degrabă un băiat sau o fată?** (SCCS616, N = 93)

- Nicio preferință declarată: 54 (58%)
- Băieți: 28 (30%)
- Fete: 11 (12%)
- Fără înregistrare: 93

Preferința declarată pentru băieți apare în 28 de societăți din 93; pentru fete, în 11. Lipsa oricărei preferințe declarate este cea mai frecventă înregistrare.

### Casă și așezare

**Ce formă are casa?** (EA079, N = 1.197)

- Dreptunghiulară sau pătrată: 582 (49%)
- Rotundă: 513 (43%)
- În jurul unei curți interioare: 51 (4%)
- Ovală sau alungită: 49 (4%)
- Poligonală: 2 (sub 1%)
- Fără înregistrare: 94

Casa rotundă a fost înregistrată aproape la fel de des ca cea dreptunghiulară: 513 față de 582. Casa cu curte interioară, tiparul mediteranean și chinezesc, apare în 51 de societăți.

**Ce formă are acoperișul?** (EA082, N = 1.135)

- În două ape: 377 (33%)
- Conic: 353 (31%)
- Cupolă, stup sau boltă: 207 (18%)
- Plat: 95 (8%)
- În patru ape: 88 (8%)
- Într-o singură apă: 15 (1%)
- Fără înregistrare: 156

Acoperișul în două ape, cel din desenele copiilor europeni, și cel conic au fost înregistrate aproape la fel de des. Acoperișurile în formă de cupolă, stup sau boltă au fost înregistrate în 207 societăți.

**Unde e podeaua față de pământ?** (EA080, N = 1.179)

- La nivelul pământului: 941 (80%)
- Săpată în pământ: 86 (7%)
- Pe piloni sau stâlpi: 79 (7%)
- Puțin ridicată: 73 (6%)
- Fără înregistrare: 112

Casa săpată în pământ și casa pe piloni sunt două răspunsuri la aceeași problemă, frigul și umezeala. Împreună au fost înregistrate în 165 de societăți.

**Cum sunt așezate casele unele față de altele?** (EA030, N = 1.187)

- Sate sau orașe compacte și stabile: 518 (44%)
- Cete în mișcare jumătate de an, cu o așezare fixă în rest: 188 (16%)
- Gospodării răsfirate: 151 (13%)
- Cătune legate într-o comunitate: 106 (9%)
- Mutare între mai multe așezări fixe: 97 (8%)
- Cete pe deplin nomade: 81 (7%)
- Un sat cu gospodării și cătune în jur: 31 (3%)
- Sate mutate la câțiva ani: 15 (1%)
- Fără înregistrare: 104

Satul compact și permanent este cea mai frecventă înregistrare, dar în 381 de societăți oamenii se mutau: cu totul, cu anotimpurile sau la câțiva ani.

**Câți oameni are o comunitate?** (EA031, N = 611)

- 50 până la 99: 119 (19%)
- Sub 50: 118 (19%)
- 100 până la 199: 106 (17%)
- 200 până la 399: 86 (14%)
- Un oraș de peste 50.000: 66 (11%)
- 400 până la 1.000: 61 (10%)
- Un oraș de peste 5.000: 38 (6%)
- 1.000 până la 5.000: 17 (3%)
- Fără înregistrare: 680

Pentru mai puțin de jumătate din societăți există o estimare. Dintre acestea, în 237 comunitatea obișnuită avea sub o sută de oameni, iar în 66 exista cel puțin un oraș de peste 50.000.

### Hrană și muncă

**De unde vine cea mai mare parte a hranei?** (EA042, N = 1.290)

- Agricultură extensivă, cu terenuri lăsate să se refacă: 477 (37%)
- Agricultură intensivă: 282 (22%)
- Pescuit: 121 (9%)
- Cules: 103 (8%)
- Agricultură de tip necunoscut sau practicată ocazional: 86 (7%)
- Vânătoare: 77 (6%)
- Creșterea turmelor: 77 (6%)
- Două sau mai multe surse, în părți egale: 67 (5%)
- Fără înregistrare: 1

Agricultura extensivă, cu terenuri defrișate, cultivate câțiva ani și lăsate apoi să se refacă, este cea mai frecventă înregistrare. Culesul, vânătoarea și pescuitul, luate împreună, hrăneau 301 societăți.

**Se mulg animalele?** (EA041, N = 1.182)

- Nu, sau aproape deloc: 806 (68%)
- Da, mai mult decât sporadic: 376 (32%)
- Fără înregistrare: 109

Laptele ca hrană a adulților este obișnuit în Europa și rar în restul lumii. În 806 din 1.182 de societăți cu o înregistrare, animalele nu erau mulse deloc sau aproape deloc.

**Se ară cu animale?** (EA039, N = 1.182)

- Nu: 1.006 (85%)
- Da, dinainte de contactul cu europenii: 154 (13%)
- Da, adoptat după contact: 22 (2%)
- Fără înregistrare: 109

Plugul tras de animale este una dintre invențiile care au despărțit istoria agrară a Eurasiei de cea a Americilor, a Africii subsahariene și a Oceaniei. În atlas, era folosit dinainte de contactul cu europenii în 154 de societăți.

**Cine lucrează câmpul?** (EA054, N = 976)

- Mai ales sau numai femeile: 260 (27%)
- Mai ales sau numai bărbații: 242 (25%)
- Nu există agricultură: 241 (25%)
- Femeile și bărbații, în părți egale: 233 (24%)
- Fără înregistrare: 315

Acolo unde exista agricultură, femeile făceau cea mai mare parte a muncii în 260 de societăți și bărbații în 242. Împărțirea depinde de unealtă: sapa a rămas mai des în mâna femeilor, plugul aproape numai în a bărbaților.

**Cine face oalele?** (EA047, N = 734)

- Mai ales sau numai femeile: 357 (49%)
- Nu se fac oale: 310 (42%)
- Mai ales sau numai bărbații: 46 (6%)
- Femeile și bărbații: 13 (2%)
- Producție industrială, sexul nu contează: 8 (1%)
- Fără înregistrare: 557

Olăritul este meșteșugul cu cea mai clară împărțire pe sexe din atlas: numai femeile în 345 de societăți, numai bărbații în 42. Producția industrială, unde sexul nu contează, apare în opt.

**Cine țese?** (EA045, N = 785)

- Nu se țese: 447 (57%)
- Mai ales sau numai femeile: 196 (25%)
- Mai ales sau numai bărbații: 102 (13%)
- Femeile și bărbații: 27 (3%)
- Producție industrială, sexul nu contează: 13 (2%)
- Fără înregistrare: 506

Țesutul la război este meșteșug femeiesc în 196 de societăți și bărbătesc în 102. Mai mult de jumătate din societățile cu o înregistrare nu țeseau deloc: purtau piei, scoarță bătută sau pânză cumpărată.

**Cine construiește casele?** (EA049, N = 575)

- Mai ales sau numai bărbații: 436 (76%)
- Mai ales sau numai femeile: 78 (14%)
- Femeile și bărbații: 58 (10%)
- Nu se construiesc case: 3 (1%)
- Fără înregistrare: 716

Construcția caselor este treabă bărbătească în 436 de societăți din 575. Femeile construiau mai ales sau numai ele în 78, toate societăți nomade sau seminomade, unde casa era un adăpost purtat dintr-un loc în altul.

**Cum se cară lucrurile pe uscat?** (SCCS13, N = 185)

- În spinare: 108 (58%)
- Pe animale de povară: 41 (22%)
- Cu sănii sau tărgi trase de animale: 13 (7%)
- În căruțe trase de animale: 12 (6%)
- Cu vehicule cu motor: 11 (6%)
- Fără înregistrare: 1

În 108 din 185 de societăți, oamenii cărau totul în spinare, adesea cu o chingă trecută peste frunte. Căruțele trase de animale apar în 12.

**Există bani?** (SCCS17, N = 183)

- Nu, niciun mijloc de schimb: 77 (42%)
- Monedă străină: 42 (23%)
- Obiecte cu valoare convențională: 26 (14%)
- Monedă proprie: 26 (14%)
- Obiecte de folosință servesc drept bani: 12 (7%)
- Fără înregistrare: 3

În 77 din 183 de societăți nu exista niciun mijloc de schimb. Monedă proprie, bătută sau tipărită, aveau 26.

### Avere și moștenire

**Cine moștenește pământul?** (EA074, N = 856)

- Fiii: 354 (41%)
- Nimeni: pământul nu se moștenește: 223 (26%)
- Rudele pe linia tatălui, înaintea fiilor: 90 (11%)
- Rudele pe linia mamei: 60 (7%)
- Toți copiii: 55 (6%)
- Copiii, fetele mai puțin: 43 (5%)
- Fiii surorii: 31 (4%)
- Fără înregistrare: 435

Moștenirea de către toți copiii, fete și băieți la fel, forma din codul civil european, apare în 55 de societăți. În 223 nu exista proprietate individuală asupra pământului, deci nici moștenire. Murdock a avertizat că exact aceste coduri s-au dovedit „inadecvate” și nu se aplică bine societăților cu proprietate comună.

**Se împarte moștenirea în părți egale sau o ia unul singur?** (EA075, N = 820)

- În părți egale: 307 (37%)
- Cel mai mare ia cea mai mare parte: 248 (30%)
- Nu există moștenire a pământului: 223 (27%)
- Cel mai mic ia cea mai mare parte: 22 (3%)
- Cel socotit mai vrednic: 20 (2%)
- Fără înregistrare: 471

Împărțirea egală și primogenitura, în care cea mai mare parte îi revine celui mai mare, au fost înregistrate în 307 și, respectiv, 248 de societăți. Regula inversă, moștenirea de către cel mai mic, apare în 22.

### Putere, lege și război

**Câte trepte de putere sunt deasupra satului?** (EA033, N = 1.155)

- Niciuna: 525 (45%)
- Una, de pildă o căpetenie peste câteva sate: 341 (30%)
- Două: 162 (14%)
- Trei, de pildă un stat: 83 (7%)
- Patru, de pildă un stat mare: 44 (4%)
- Fără înregistrare: 136

În 525 de societăți din 1.155 nu exista nicio autoritate politică deasupra comunității locale. Statul cu trei sau patru trepte, forma sub care trăiește aproape toată lumea de azi, a fost înregistrat în 127.

**Cum se alege conducătorul satului?** (EA072, N = 937)

- Moștenire pe linia tatălui: 408 (44%)
- Alegere sau consens formal: 116 (12%)
- Nu există o astfel de funcție: 109 (12%)
- Moștenire pe linia mamei: 101 (11%)
- Consens informal: 87 (9%)
- Influență, avere sau rang: 45 (5%)
- Numire de către o autoritate mai înaltă: 43 (5%)
- Vârstă sau vechime: 28 (3%)
- Fără înregistrare: 354

Moștenirea pe linia tatălui este cea mai frecventă înregistrare. Alegerea, prin vot sau printr-o formă recunoscută de consens, apare în 116 societăți, iar consensul informal în 87. În 109 nu exista deloc o asemenea funcție.

**Există clase sociale?** (EA066, N = 1.109)

- Nu: 538 (49%)
- O aristocrație ereditară și oameni de rând: 228 (21%)
- Deosebiri de avere, fără clase ereditare: 217 (20%)
- Mai multe clase, legate de ocupații: 86 (8%)
- O elită care controlează pământul: 40 (4%)
- Fără înregistrare: 182

Lipsa oricărei deosebiri de clasă între oamenii liberi a fost înregistrată în 538 de societăți din 1.109. O aristocrație ereditară, în 228.

**Există sclavie?** (EA070, N = 1.121)

- Nu: 546 (49%)
- Da, moștenită: 227 (20%)
- Da, fără informații despre moștenire: 217 (19%)
- Da, dar temporară, nemoștenită: 131 (12%)
- Fără înregistrare: 170

Sclavia a fost înregistrată, într-o formă sau alta, în 575 de societăți din 1.121, adică în puțin peste jumătate. În 227, statutul se moștenea.

**Cât respect aduce statutul de războinic?** (SCCS903, N = 151)

- Ceva, dar nu e nevoie să fii războinic ca să ai influență: 64 (42%)
- Foarte mult: contează pentru fiecare bărbat: 61 (40%)
- Niciun respect special: 26 (17%)
- Fără înregistrare: 35

În 61 de societăți din 151, a fi războinic conta pentru fiecare bărbat. În 26, un om care luptă nu primea niciun respect special.

**Cât de des e război între comunitățile aceluiași popor?** (SCCS891, N = 160)

- Rar: 89 (56%)
- Des: 54 (34%)
- Continuu: 17 (11%)
- Fără înregistrare: 26

Codul urmărește războiul între comunități politice vecine și înrudite cultural, nu răfuielile între familii. „Rar” este cea mai frecventă înregistrare, dar în 71 de societăți din 160 războiul intern era frecvent sau continuu.

**Cum e privit războiul cu străinii?** (SCCS907, N = 146)

- Prețuit, chiar savurat: 72 (49%)
- Un rău necesar: 51 (35%)
- Evitat și condamnat: 23 (16%)
- Fără înregistrare: 40

În 72 de societăți din 146, războiul era prețuit și chiar savurat. În 23 era evitat și condamnat.

### Trup și boală

**De ce se îmbolnăvesc oamenii? Spiritele** (SCCS654, N = 131)

- Explicația principală: 74 (56%)
- O explicație importantă, alături de altele: 37 (28%)
- O explicație măruntă: 18 (14%)
- Nu apare: 2 (2%)
- Fără înregistrare: 55

Murdock a codificat, pentru fiecare societate, cât de importantă era considerată fiecare explicație a bolii. Agresiunea spiritelor era explicația principală în 74 de societăți din 131 și lipsea cu totul din două.

**De ce se îmbolnăvesc oamenii? Vrăjitoria** (SCCS655, N = 130)

- O explicație importantă, alături de altele: 45 (35%)
- O explicație măruntă: 45 (35%)
- Explicația principală: 24 (18%)
- Nu apare: 16 (12%)
- Fără înregistrare: 56

Vrăjitoria, în sensul de tehnică învățată, cu obiecte și formule, era explicația principală a bolii în 24 de societăți și una importantă în alte 45.

**De ce se îmbolnăvesc oamenii? Puterea rea înnăscută** (SCCS656, N = 131)

- Nu apare: 81 (62%)
- O explicație măruntă: 24 (18%)
- O explicație importantă, alături de altele: 17 (13%)
- Explicația principală: 9 (7%)
- Fără înregistrare: 55

Murdock a despărțit vrăjitoria învățată de puterea rea înnăscută a unor persoane, pe care în engleză o numește witchcraft. Aceasta din urmă lipsea din 81 de societăți din 131 și era explicația principală în nouă, toate în Africa sau în jurul Mediteranei.

**De ce se îmbolnăvesc oamenii? Infecția** (SCCS645, N = 122)

- Nu apare: 91 (75%)
- O explicație măruntă: 30 (25%)
- Explicația principală: 1 (1%)
- Fără înregistrare: 64

Infecția, ideea că boala vine de la ceva ce intră în trup din afară, era explicația principală într-o singură societate din 122 și lipsea din 91. Este cea mai clară măsură din atlas a distanței dintre medicina de azi și cea a societăților descrise.

**Se practică circumcizia, și la ce vârstă?** (EA037, N = 1.116)

- Nu: 746 (67%)
- Da, în adolescență: 117 (10%)
- Da, la o vârstă neprecizată: 97 (9%)
- Da, în copilărie: 96 (9%)
- Da, la naștere sau în primii doi ani: 42 (4%)
- Da, la vârsta adultă: 18 (2%)
- Fără înregistrare: 175

Circumcizia ca regulă a fost înregistrată în 370 de societăți din 1.116. Vârsta cea mai des consemnată este adolescența, când operația face parte dintr-un rit de trecere; circumcizia la naștere, obiceiul din iudaism și din spitalele americane, apare în 13.

**Cât timp după naștere se abține perechea?** (EA036, N = 372)

- Între o lună și șase luni: 120 (32%)
- Până la o lună: 74 (20%)
- Între un an și doi ani: 73 (20%)
- Peste doi ani: 58 (16%)
- Între șase luni și un an: 39 (10%)
- Deloc: 8 (2%)
- Fără înregistrare: 919

Tabuul care cere mamei să nu aibă relații câtă vreme alăptează dura mai mult de un an în 131 de societăți din 372. Lipsa oricărui tabu a fost înregistrată în opt.

### Moarte

**Rămășițele primesc o a doua înmormântare?** (SCCS1850, N = 162)

- Nu: 101 (62%)
- Da, pentru aproape toți adulții: 38 (23%)
- Da, în funcție de rang sau grup: 13 (8%)
- Da, în alte forme sau împrejurări: 10 (6%)
- Fără înregistrare: 24

Înmormântarea a doua, în care rămășițele sunt tratate din nou, de obicei dezgropate, curățate și așezate în alt loc, este o practică atestată pe toate continentele. În 38 de societăți din 162 era regula pentru aproape toți adulții, iar în 13 depindea de rang sau de apartenența la un grup.

**Există fantome?** (SCCS1960, N = 59)

- Da: 58 (98%)
- Nu: 1 (2%)
- Fără înregistrare: 127

Dintre cele 59 de societăți codificate de Rosenblatt și colegii lui pentru doliu, 58 aveau o credință în fantome, adică morți care mai pot fi întâlniți de cei vii. Credința în fantome era prezentă, așadar, în aproape toate societățile acestui eșantion mic.

**Se întorc morții adulți într-o nouă viață?** (SCCS1998, N = 53)

- Nu: 33 (62%)
- O credință puternică: 9 (17%)
- O credință slabă: 8 (15%)
- O credință moderată: 3 (6%)
- Fără înregistrare: 133

Credința în reîncarnarea adulților lipsea din 33 de societăți din 53 și era puternică în nouă. Eșantionul este mic, iar cifrele privesc doar societățile din el.

### Zei, ritual și joc

**Există un zeu suprem și îi pasă de morală?** (EA034, N = 775)

- Nu există un zeu suprem: 277 (36%)
- Există, dar nu se amestecă în treburile oamenilor: 258 (33%)
- Există, intervine și susține morala: 198 (26%)
- Există și intervine, dar nu judecă morala: 42 (5%)
- Fără înregistrare: 516

Un zeu creator care judecă purtarea oamenilor, ideea din creștinism și islam, a fost înregistrat în 198 de societăți din 775. În 258, zeul suprem exista, dar nu se amesteca în treburile oamenilor, iar în 277 nu exista deloc.

**Există stări de transă și cum sunt explicate?** (EA112, N = 658)

- Transa e explicată, măcar uneori, prin posedare: 281 (43%)
- Există transă, fără credința în posedare: 135 (21%)
- Nu există transă și nici credința în posedare: 118 (18%)
- Există și transă, și posedare, dar separate: 79 (12%)
- Există credința în posedare; transa nu e consemnată: 45 (7%)
- Fără înregistrare: 633

Erika Bourguignon a codificat 658 de societăți după cum cunosc stările de transă și dacă le explică prin posedare de către un spirit. Lipsa oricărei transe a fost înregistrată în 118. În 281, transa era explicată, măcar uneori, prin posedare.

**Ce fel de jocuri se joacă?** (EA035, N = 486)

- Doar jocuri de strategie: 250 (51%)
- Doar jocuri de îndemânare fizică: 106 (22%)
- Strategie, îndemânare și noroc: 58 (12%)
- Strategie și îndemânare: 39 (8%)
- Niciun joc cu învingător: 26 (5%)
- Îndemânare și noroc: 5 (1%)
- Doar jocuri de noroc: 2 (sub 1%)
- Strategie și noroc: 0 (0%)
- Fără înregistrare: 805

Atlasul numără doar jocurile cu învingător. Jocurile de strategie, ca șahul sau go, au fost înregistrate singure în 250 de societăți din 486. Jocurile de noroc lipseau din 421, iar 26 de societăți nu aveau niciun joc cu învingător.

**Zeii și spiritele sunt bărbați sau femei?** (SCCS576, N = 67)

- Mai mulți sau mai puternici bărbații: 24 (36%)
- Ambele sexe, deopotrivă: 20 (30%)
- Mai mulți bărbații, dar la fel de puternici, sau invers: 13 (19%)
- Numai bărbați: 10 (15%)
- Fără înregistrare: 119

În 67 de societăți cu o înregistrare, ființele supranaturale erau numai masculine în zece și la fel de numeroase sau de puternice indiferent de sex în 20.

**Ajunsese acolo creștinismul, islamul, budismul sau hinduismul?** (SCCS2002, N = 186)

- Nu, religia proprie: 116 (62%)
- Creștinismul: 30 (16%)
- Islamul: 26 (14%)
- Budismul: 10 (5%)
- Hinduismul: 4 (2%)
- Fără înregistrare: 0

La data observației, 116 din cele 186 de societăți ale eșantionului restrâns își păstrau religia proprie. Islamul ajunsese în 26, creștinismul în 30, budismul în zece și hinduismul în patru, pătrunse mai adânc sau mai la suprafață.

## Metodă și surse

Grupările de pe pagină sunt ale autorului. Fiecare răspuns adună unul sau mai multe coduri din sursă, listate în fișa întrebării, iar numitorul fiecărei numărători este numărul de societăți cu un cod la rubrica respectivă. Codurile care nu descriu practica (de pildă „prezentă, dar fără date despre sexul celor care o fac”) sunt ținute în afara numitorului și arătate în fișă. Nicio valoare, coordonată sau dată nu a fost adăugată la ce este în seturile de date.

Punctele de pe hartă sunt coordonatele din D-PLACE, cu o mică deplasare ca să nu se acopere unele pe altele; punctul e locul observației, nu teritoriul unui popor. Coasta este din Natural Earth. Familia de limbi este cea din Glottolog, prin codul de limbă atașat fiecărei societăți în D-PLACE. Opțiunea „după familia de limbi” colorează cele opt familii cu cele mai multe societăți din atlas și lasă restul în gri; în rândurile grupate, punctele sunt ordonate după regiune sau familie, ca grupurile înrudite să se vadă ca blocuri. Înrudirea limbilor poate reflecta o istorie comună; nicio numărătoare de pe pagină nu e ajustată pentru această înrudire.

Sunt comparate numai întrebările la care ați răspuns și pentru care societatea are înregistrare. O societate intră în clasament dacă are înregistrare la cel puțin șapte dintre întrebările la care ați răspuns sau la toate, dacă ați răspuns la mai puțin de șapte. Societățile sunt ordonate descrescător după partea răspunsurilor diferite dintre cele comparate, apoi descrescător după numărul întrebărilor comparate, apoi alfabetic. Lipsa unei înregistrări nu se socotește ca diferență. Cele zece întrebări sunt: când doi oameni se căsătoresc, cine dă avere cui, cine locuiește sub același acoperiș, la ce vârstă se termină alăptarea, ce formă are casa, se mulg animalele, se împarte moștenirea în părți egale sau o ia unul singur, câte trepte de putere sunt deasupra satului, se practică circumcizia, și la ce vârstă, rămășițele primesc o a doua înmormântare, există un zeu suprem și îi pasă de morală. Codurile sunt cele din edițiile D-PLACE v3.2.1 și v3.2, păstrate fiindcă la reședință deosebesc douăsprezece coduri acolo unde ediția v3.3 le strânge în zece; numărătorile de pe pagină sunt identice în ambele.

- **D-PLACE.** Kirby, K. R., Gray, R. D., Greenhill, S. J. și colab. (2016). „D-PLACE: A Global Database of Cultural, Linguistic and Environmental Diversity”, PLOS ONE 11(7). Cele două seturi de mai jos sunt edițiile D-PLACE, distribuite în format CLDF; ansamblul agregat D-PLACE nu a fost citit. Licență CC BY-NC 4.0. https://d-place.org/
- **Ethnographic Atlas.** Murdock, G. P. (1967). Ethnographic Atlas, University of Pittsburgh Press; cu corecturile lui J. Patrick Gray (1999). Setul derivat: Murdock, G. P., Textor, R., Barry, H., White, D. R., Gray, J. P., Divale, W. T., „D-PLACE dataset derived from Murdock et al. 1999 ‘Ethnographic Atlas’”, ediția v3.2.1, Zenodo (DOI al versiunii: 10.5281/zenodo.17602181). Licență CC BY-NC 4.0. https://doi.org/10.5281/zenodo.17602181
- **Standard Cross-Cultural Sample.** Murdock, G. P., White, D. R. (1969). „Standard Cross-Cultural Sample”, Ethnology 8(4), 329–369. Setul derivat: „D-PLACE dataset derived from Murdock and White 1969 ‘Standard Cross-Cultural Sample’”, ediția v3.2, Zenodo (DOI al versiunii: 10.5281/zenodo.17601873). Codurile folosite aici au fost publicate de Barry și Paxson (1971), Broude și Greene (1976), Whyte (1978), Murdock (1980), Nammour (1974), Murdock și Morrow (1970), Murdock și Wilson (1972), Schroeder (2001), Rosenblatt, Walsh și Jackson (2011). Licență CC BY-NC 4.0. https://doi.org/10.5281/zenodo.17601873
- **Glottolog.** Hammarström, H., Forkel, R., Haspelmath, M., Bank, S. (2025). Glottolog 5.3. Leipzig: Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology. Licență CC BY 4.0. https://glottolog.org/
- **Natural Earth.** Coasta la scara 1:110 milioane, domeniul public. https://www.naturalearthdata.com/

[English edition](https://mariuscomper.uk/feluri-de-a-trai/en/) · [mariuscomper.uk](https://mariuscomper.uk/)