# Fluturele din grădina ta vine din Africa. El e strănepotul celui plecat

Un fluture cu aripi de 5–6 centimetri pleacă toamna din Europa, trece Sahara și iernează la tropice. Urmașii lui se întorc primăvara. Circuitul măsoară cam 12.000 de kilometri pe an și îl fac cam șase generații, una după alta. Urmărește-le drumul lună de lună.

De Marius Comper · 24 septembrie 2026 · toate numerele vin din studii publicate; le găsești la [surse](#surse)

## Douăsprezece luni, șase generații, un singur circuit

Trage de glisor și vezi unde se află fluturii. Punctul arată poziția orientativă a populației în fiecare lună, după hărțile lunare ale modelului din Talavera și colab. (2023).

### Octombrie–noiembrie: Marea coborâre

Fluturii plecați din Europa trec Mediterana și Sahara și ajung în savana Sahelului, unde încep să se înmulțească. E cea mai lungă etapă din viața unui singur fluture: peste 4.000 de kilometri.

Zboară ziua, cu vântul din spate, la sute de metri înălțime. Radarele au măsurat toamna cam 45 de kilometri pe oră.

### Decembrie–februarie: Iarna la tropice

Pe măsură ce savana se usucă, urmașii coboară spre sud, până la 5° latitudine nordică în vestul Africii și până la Ecuator în est. Din decembrie până în februarie, grosul populației stă în Afrotropice, nu în Maghreb.

Fluturii nu intră în amorțeală: se mișcă și se înmulțesc tot anul, în până la zece generații acolo unde nu e frig.

### Februarie–aprilie: Întoarcerea

Urmașii celor plecați toamna traversează Sahara spre nord și recolonizează țărmurile Mediteranei. Dovada a venit din izotopii de hidrogen din aripi: mulți dintre fluturii prinși primăvara în jurul Mediteranei se născuseră la sud de Sahara.

Circuitul anual al generațiilor succesive măsoară cam 12.000 de kilometri, cu traversarea Saharei de două ori.

### Mai–august: Europa și România

Din Mediterana, valul urcă spre nord: apar generații locale din mai–iunie, iar nordul Europei e atins la sfârșitul lui mai și în iunie. În România, cele mai multe observații sunt din iunie.

De la sfârșitul lui august, fluturii pornesc din nou spre sud și se mai înmulțesc o dată pe drum, în septembrie–octombrie.

Pozițiile sunt orientative, după hărțile lunare ale modelului din Talavera și colab. (2023). Punctul arată unde se află grosul populației în fiecare lună. Ca scară: de la București până în Sahel sunt cam 3.700 de kilometri în linie dreaptă.

O precizare onestă: traseele de mai sus sunt măsurate pe circuitul din vest. În estul Europei și în Asia circulă și alte populații, care se întâlnesc cu acesta, iar cât de mult se amestecă nu se știe. Unii fluturi ajung în Europa și dinspre Orientul Mijlociu și Asia Centrală.

## Călătorul care trece Sahara are 5–6 centimetri

Fluturele de scaieți (*Vanessa cardui*) e portocaliu cu negru și alb pe deasupra, marmorat în maro pe dedesubt. Desenul de mai jos îl arată în mărime naturală, lângă o riglă.

Anvergura, adică distanța dintre vârfurile aripilor, e de 50–56 mm după ghidul britanic și de 55–60 mm după cheia cehă de determinare. Desenul folosește 55 mm, mijlocul valorilor europene.

O femelă depune circa 500 de ouă, câte unul pe planta-gazdă. După datele din Marea Britanie și Irlanda, omizile preferă ciulinii; mănâncă și nalbă, urzică și alte câteva plante. Din ou până la fluture trec 33–44 de zile la căldură și peste 60 de zile la frig. Specia trăiește pe toate continentele, în afară de Antarctica și Australia.

Cât trăiește un adult în natură nu s-a măsurat. În laborator, adulții trăiesc cam 10–24 de zile. Circuitul de 12.000 de kilometri e de circa 218 milioane de ori mai lung decât fluturele însuși.

## Două întrebări înainte să mergi mai departe

Alege un răspuns la fiecare. Pagina nu-ți arată dezlegarea până nu te hotărăști.

### Cât din circuit zboară un singur fluture?

- Tot circuitul, de aproape 12.000 de kilometri
- O parte: ceva mai mult de 4.000 de kilometri
- Doar câteva sute de kilometri

Cea mai lungă etapă cunoscută la fluturi trece de 4.000 de kilometri: din Europa până în savana tropicală, peste Mediterana și Sahara. Restul circuitului, până la 12.000 de kilometri, îl zboară următoarele generații.

Într-un an se succed cam șase generații. Fiecare zboară o etapă și își depune ouăle; puii continuă drumul. Între fluturele plecat toamna spre Africa și cel din grădină sunt vreo trei generații: de aici strănepotul.

### Unde își petrec iarna fluturii plecați din Europa?

- În nordul Africii, în Maghreb
- La sud de Sahara, la tropice
- Mor cu toții toamna

Din decembrie până în februarie, grosul populației se află în Afrotropice, nu în Maghreb. Unii ajung până la Ecuator. Acolo se înmulțesc, iar urmașii lor pornesc primăvara spre nord.

Fluturii de scaieți nu au stare de amorțeală: se mișcă și se înmulțesc tot anul, în până la zece generații pe an acolo unde nu e frig.

## Cei 4.200 de kilometri care n-ar fi trebuit să fie cu putință

Într-o dimineață de octombrie 2013, pe o plajă din Guyana Franceză au apărut niște fluturi de scaieți. Specia nu avea populații stabile în America de Sud.

- Cât ar zbura bătând din aripi, fără vânt și fără popas: 780 km

- Cât ar zbura cu vânt, dar bătând tot timpul: 1.900 km

- Cât au zburat, cu vânt și planare: 4.200 km

Primele două bare spun modelele de consum de energie; a treia e distanța minimă reconstituită din vânturi. Sursa: Suchan și colab. (2024).

Trei dintre cei vreo zece fluturi au fost prinși vii pe la șase dimineața, la 28 octombrie 2013. Analizele vânturilor, genelor, polenului și izotopilor au arătat că traversaseră Atlanticul dinspre Africa de Vest: cel puțin 4.200 de kilometri, în 5–8 zile. După izotopi, unii se născuseră probabil în Europa de Vest, ceea ce urcă întreaga călătorie la peste 7.000 de kilometri.

Fără vânt n-ar fi ajuns: cu rezervele de grăsime, un fluture bate din aripi cel mult 780 de kilometri. Nici cu vânt n-ar fi ajuns dacă ar fi bătut tot timpul: atunci s-ar fi oprit pe la 1.900 de kilometri. În 2013, fluturii au alternat bătaia cu planarea, ca fluturii monarhi: cam 15% bătaie din aripi și 85% planare.

E unul dintre cele mai lungi zboruri dovedite vreodată la insecte individuale.

## Când ajung fluturii în România

În baza de date GBIF sunt 961 de observații de *Vanessa cardui* din România. Iată în ce luni au fost văzute.

Ianuarie: 0, Februarie: 0, Martie: 1, Aprilie: 22, Mai: 185, Iunie: 326, Iulie: 188, August: 124, Septembrie: 68, Octombrie: 28, Noiembrie: 4, Decembrie: 0

15 dintre cele 961 de observații n-au lună trecută și nu apar în grafic. Ultima verificare: 23 septembrie 2026.

Valul sosește în aprilie–mai și atinge vârful în iunie: 326 de observații, cam una din trei. Ultimii dispar prin octombrie–noiembrie.

Cele mai multe observații sunt din 2026, anul în curs (186), și din 2019 (172). În 2009 sau 2020 nu apare nicio observație din România: un semn că se înregistra puțin, nu că lipseau fluturii.

Observațiile vin mai ales de la oameni care fotografiază natura (iNaturalist, Observation.org) și dintr-o bază de date de muzeu (ZOBODAT). Graficul arată deci și unde se uită oamenii, nu numai unde zboară fluturii.

## Adevărat sau fals?

Opt propoziții despre fluture. Unele sună a poveste și sunt adevărate.

- **Un singur fluture străbate tot circuitul de 12.000 de kilometri.** Fals. Circuitul îl fac cam șase generații, una după alta. Cea mai lungă etapă a uneia singure trece de 4.000 de kilometri. ([Talavera și colab. 2018, Biology Letters](https://doi.org/10.1098/rsbl.2018.0274))

- **În fiecare an, fluturii trec Sahara de două ori.** Adevărat. Toamna spre sud, primăvara spre nord. Deșertul are între 1.500 și 2.000 de kilometri lățime. ([Talavera și colab. 2018, Biology Letters](https://doi.org/10.1098/rsbl.2018.0274))

- **Iarna, cei mai mulți fluturi ai Europei se află la sud de Sahara.** Adevărat. Din decembrie până în februarie, grosul populației se află în Afrotropice, nu în Maghreb, și acolo se înmulțește. ([Talavera și colab. 2018, Biology Letters](https://doi.org/10.1098/rsbl.2018.0274))

- **Niște fluturi de scaieți au traversat Atlanticul până în America de Sud.** Adevărat. În octombrie 2013, câțiva au ajuns pe o plajă din Guyana Franceză, după un zbor de cel puțin 4.200 de kilometri, purtați de vânt. ([Suchan și colab. 2024, Nature Communications](https://doi.org/10.1038/s41467-024-49079-2))

- **Cu vânt din spate, zboară cu peste 40 de kilometri pe oră.** Adevărat. Radarele au măsurat cam 50 km/h primăvara și 45 km/h toamna, la înălțimi de până la peste 1.000 de metri. ([Stefanescu și colab. 2013, Ecography](https://doi.org/10.1111/j.1600-0587.2012.07738.x))

- **O femelă depune circa 500 de ouă.** Adevărat. Ouăle stau câte unul pe planta-gazdă, iar adulții se pot înmulți la câteva zile după metamorfoză. ([Animal Diversity Web](https://animaldiversity.org/accounts/Vanessa_cardui/))

- **În România apar din aprilie–mai și sunt cei mai mulți în iunie.** Adevărat. Din 961 de observații din România, 326 sunt din iunie, cam una din trei. Datele vin de la oameni, așa că arată și unde s-a căutat. ([GBIF, 23 septembrie 2026](https://www.gbif.org/species/4299368))

- **Iarna intră în amorțeală și așteaptă primăvara.** Fals. Nu au stare de amorțeală: se mișcă și se înmulțesc tot anul, în până la zece generații acolo unde nu e frig. ([Talavera și colab. 2023, PNAS](https://doi.org/10.1073/pnas.2218280120))

## De unde știm toate acestea

Distanțele și datele vin din studii publicate, citite în întregime; lista spune la fiecare ce am luat din el. Unde sursele dau valori diferite, am scris intervalul: circuitul de 12.000–15.000 km, Sahara de 1.500–2.000 km, anvergura de 50–60 mm.

Două lucruri lipsesc fiindcă nu le-am găsit măsurate nicăieri: cât trăiește un adult în natură și pe unde trec exact fluturii din estul Europei. Pagina o spune răspicat în dreptul fiecăruia.

- Stefanescu, C. și colab. (2013). Multi-generational long-distance migration of insects: studying the painted lady butterfly in the Western Palaearctic. Ecography 36(4). https://doi.org/10.1111/j.1600-0587.2012.07738.x — șase generații, circuitul de până la 15.000 km, vitezele și înălțimile măsurate cu radarul (citit manuscrisul acceptat)
- Stefanescu, Soto, Talavera, Vila, Hobson (2016). Long-distance autumn migration across the Sahara by painted lady butterflies. Biology Letters 12: 20160561. https://doi.org/10.1098/rsbl.2016.0561 — zborurile de peste 4.000 km din Europa până în savană, dovedite cu izotopi
- Talavera, Bataille, Benyamini, Gascoigne-Pees, Vila (2018). Round-trip across the Sahara. Biology Letters 14: 20180274. https://doi.org/10.1098/rsbl.2018.0274 — întoarcerea de primăvară, circuitul de circa 12.000 km, iarna în Afrotropice
- Talavera și colab. (2023). The Afrotropical breeding grounds of the Palearctic-African migratory painted lady butterflies. PNAS 120(16). https://doi.org/10.1073/pnas.2218280120 — locurile de înmulțire de la tropice, hărțile lunare după care e desenată harta de aici
- Suchan și colab. (2024). A trans-oceanic flight of over 4,200 km by painted lady butterflies. Nature Communications 15: 5205. https://doi.org/10.1038/s41467-024-49079-2 — traversarea Atlanticului, în 5–8 zile, cu vânt și planare
- Myers și colab. Vanessa cardui. Animal Diversity Web, Universitatea din Michigan. https://animaldiversity.org/accounts/Vanessa_cardui/ — ouăle, dezvoltarea, plantele-gazdă, calendarul migrației
- Butterfly Conservation. Painted Lady. https://butterfly-conservation.org/butterflies/painted-lady — anvergura 50–56 mm, ciulinii ca plantă preferată
- Beneš, Dvořák. Vanessa cardui, planșa de determinare. lepidoptera.cz. https://www.lepidoptera.cz/urcovaci-klic/cardui.pdf — anvergura 55–60 mm
- Catalogue of Life, prin GBIF: numele românesc Fluturele de scaieți. https://www.gbif.org/species/4299368 — numele românesc al speciei
- GBIF, observațiile de Vanessa cardui din România, accesate la 23 septembrie 2026. https://www.gbif.org/species/4299368 — 961 de observații: lunile, anii, sursele