Gerul Bobotezei

După Bobotează venea gerul, până pe la 1987

La toate cele 19 stații meteo cu serii lungi, în anii 1953–1987 săptămâna 6–12 ianuarie a fost în medie cu 2,5 °C mai rece decât cea dinainte. Apoi diferența a slăbit și din 1988 nu mai este. Alege localitatea și vezi iernile celei mai apropiate stații.

Temperatura medie zilnică (maxima + minima) / 2, NOAA GHCN-Daily. Diferențele se măsoară față de normala sezonului la stația respectivă. Tiparul este descris în măsurători; cauza lui nu este stabilită.

București-Băneasa: în 1953–1987, săptămâna de după 6 ianuarie a fost în medie cu 1,9 °C mai rece decât cea dinainte, față de normala stației; în 1988–2025 nu se mai vede un pas rece (+0,4 °C).

Fiecare iarnă un rând

Abaterea temperaturii medii zilnice față de normala stației, 20 decembrie–25 ianuarie, iarna 1953 sus, 2026 jos; implicit, media mobilă pe 11 ierni și 3 zile, ca iernile aspre sau blânde să nu acopere tiparul. Albastru: mai rece decât normal; ocru: mai cald. Linia verticală este 6 ianuarie, cea punctată separă 1987 de 1988. Atinge sau treci cu mouse-ul peste un rând: apar iarna, ziua și abaterea.

#O săptămână rece, nu o zi

Fiecare linie arată media, pe zile, a abaterii de la normala stației. În 1953–1987 curba stă puțin peste normal înainte de 6 ianuarie (media pe 30 decembrie–5 ianuarie: +0,4 °C), apoi coboară și rămâne sub normal toată săptămâna 6–12 ianuarie (−2,1 °C). Diferența dintre cele două săptămâni este „pasul”: −2,5 °C în medie, cu o incertitudine de aproximativ ±0,7 °C pentru media unei stații. Aproximativ o șesime din pas vine de la intrarea blândă în ianuarie, restul de la săptămâna rece.

În 1988–2025 curba nu mai coboară: înainte de 6 ianuarie +0,5 °C, după +1,2 °C. Media pasului este +0,7 °C și, la fiecare stație, rămâne în limita întâmplării a 37–38 de ierni (nicio stație nu depășește de două ori incertitudinea ei). Concluzia se oprește la atât: pasul rece nu se mai vede.

#Iarnă cu iarnă, 1953–2026

Fiecare bară este un an: cât de mult mai rece (în jos, albastru) sau mai cald (în sus, ocru) a fost săptămâna 6–12 ianuarie față de cea dinainte. Rezultatele diferă mult de la o iarnă la alta: în 1953–1987, între 62% și 76% dintre ierni au avut săptămâna a doua mai rece; în 1988–2025, între 34% și 45% (la o monedă aruncată ar fi 50%). Linia groasă este media pe 15 ierni.

Declinul este treptat. Media celor 19 stații, pe trei perioade: 1953–1974, −2,4 °C; 1975–1999, −0,5 °C; 2000–2025, +0,2 °C. Împărțirea în 1953–1987 și 1988–2025 a fost aleasă după ce se văzuseră datele, deci este un mod de a descrie declinul, nu o dată la care ar fi „încetat”. Iarna 2026 apare pe grafic, în afara perioadelor luate în calcul.

#Ce are 6 ianuarie față de celelalte zile

Aceeași diferență (săptămâna care începe în ziua respectivă minus cea dinainte) a fost calculată pentru fiecare dintre cele 365 de zile ale anului, în 1953–1987. La 17 din 19 stații, 6 ianuarie este pe locul 1 sau 2, iar la celelalte două, pe locul 4. Dar pe primul loc se află, la 17 stații, 5 ianuarie, nu 6; zilele 3–9 ianuarie ocupă aproape toate primele locuri. Este o singură săptămână rece, numărată de mai multe ori, nu o dată fixă.

Pasul pentru fiecare dintre cele 365 de zile (săptămâna care începe în acea zi minus cea dinainte), 1953–1987. Cu ocru, 6 ianuarie.

Mai sunt trei rezerve. Prima: în căutare au fost verificate 18 date și calendare (nouă date de sărbătoare, cu calendarul nou și cel vechi), iar pe toată perioada 1950–2025, în reanaliza ERA5, 6 ianuarie iese pe locurile 3–4 din 365 la trei dintre cele cinci puncte românești, dar pe 29 la Cluj-Napoca și pe 112 la Timișoara; cu 18 teste, asta nu rezistă singur corecției. Confirmarea vine din cele 12 stații adăugate ulterior, la care predicția a fost scrisă înainte de numărare; sunt înregistrări din aceeași vreme regională, nu replicări independente în sens strict. A doua: ceilalți opt candidați (Dochia, Sfântul Gheorghe, Armindeni, Sfântul Ilie, Sfânta Maria, Ziua Crucii, Sfântul Dumitru, Sfântul Nicolae) nu au avut rezultate peste ce poate da întâmplarea, dar direcția efectului le-a fost atribuită aici, nu citată din culegeri folclorice, deci nu sunt un test al zicalelor lor adevărate. A treia: pe stil vechi (19 ianuarie) nu apare niciun pas rece: diferența este între +0,3 și +1,9 °C la toate stațiile.

#Cele 19 stații

Cercurile sunt cele 19 stații folosite; cercul plin e stația aleasă. Stațiile de munte înalt nu au fost incluse (serii prea scurte sau lacunare).

Toate cele 19 stații

Stația	Ierni	1953–1987	Locul lui 6 ian.	1988–2025
Sibiu	27	−3,6 °C	2	+1,3 °C
Miercurea Ciuc	26	−3,3 °C	2	+1,5 °C
Ocna Șugatag	26	−3,2 °C	2	+1,1 °C
Bacău	26	−3,2 °C	2	+0,5 °C
Botoșani	26	−3 °C	2	+0,3 °C
Deva	26	−2,9 °C	2	+1,2 °C
Iași	29	−2,8 °C	2	+0,4 °C
Caransebeș	26	−2,8 °C	2	+1,1 °C
Cluj-Napoca	35	−2,7 °C	2	+1 °C
Călărași	35	−2,3 °C	2	+0,5 °C
Roșiori de Vede	26	−2,2 °C	4	−0,1 °C
Galați	29	−2,2 °C	2	+0,4 °C
Constanța	28	−2,1 °C	2	+0,6 °C
Craiova	26	−2,1 °C	1	+0,3 °C
Râmnicu Vâlcea	26	−2 °C	2	+0,9 °C
Buzău	35	−1,9 °C	2	+0,6 °C
București-Băneasa	35	−1,9 °C	2	+0,4 °C
Arad	35	−1,8 °C	4	+0,9 °C
Drobeta-Turnu Severin	35	−1,7 °C	2	+0,5 °C

#Nu este un lucru numai românesc

Pentru a vedea dacă tiparul este local, aceeași măsurătoare s-a făcut pe reanaliza ERA5 (o rețea de puncte, nu stații) pentru cinci orașe din România și patru din afară. Pasul din 1953–1987 apare și la Viena, Sofia și Varșovia; la Berlin este mai slab (−0,8 °C, locul 23 din 365). ERA5 netezește vremea; valorile lui se compară între ele, nu direct cu cele ale stațiilor.

Punct ERA5	1953–1987	loc din 365	1988–2025	loc din 365
București	−2,2 °C	1	+0,6 °C	326
Cluj-Napoca	−2,2 °C	3	+1,1 °C	362
Iași	−2,3 °C	2	+0,2 °C	243
Timișoara	−1,6 °C	3	+1,1 °C	361
Constanța	−1,9 °C	2	+0,6 °C	336
Viena	−1,7 °C	3	+0,7 °C	334
Sofia	−1,7 °C	3	+0,7 °C	347
Varșovia	−1,3 °C	4	+0,7 °C	331
Berlin	−0,8 °C	23	+0,5 °C	313

Ce nu spune tabelul: de ce. Nicio explicație meteorologică nu a fost testată aici.

#Zicala și cine a mai căutat

Dicționarul explicativ (DEX) dă „Gerul Bobotezei = ger mare (ca la început de ianuarie)”. Nu spune că gerul vine după 6 ianuarie, nici că este mai mare ca în alte zile; zicala vorbește despre ger, nu despre un pas dintre două săptămâni. Pagina măsoară doar acest pas.

Bisericile care țin sărbătorile pe stil vechi sărbătoresc Boboteaza pe 19 ianuarie. Pe 19 ianuarie nu apare însă niciun pas rece (mai jos).

În meteorologie, o vreme tipică pentru o dată se numește „singularitate”: o abatere legată de calendar de la mersul obișnuit al anului. Existența lor este disputată; un articol din 2002 întreabă dacă „dezghețul din ianuarie” din America de Nord este „o fantomă statistică” (Godfrey, Wilks și Schultz). Alexander Buchan a propus în 1869 perioade reci și calde pe an, după observații din Scoția. Pentru Europa Centrală există calendare ale singularităților (Flohn și Hess, 1949), iar sursele germane numesc printre ele „dezghețul de Crăciun” și „frigul oilor”. Pentru gerul Bobotezei nu a fost găsit un studiu climatologic dedicat; în presă apare mai ales ca expresie.

#Cum s-a verificat

Datele sunt zilele cu maximă și minimă la stațiile NOAA GHCN-Daily din România, fără zilele marcate de controlul de calitate al NOAA; media zilei este (maxima + minima) / 2. „Normala” este media stației pentru ziua respectivă, pe toți anii din fișier, netezită pe 21 de zile. Pasul unei ierni = media abaterilor din 6–12 ianuarie minus media din 30 decembrie–5 ianuarie, cerând cel puțin patru zile valide în fiecare săptămână. Sunt folosite 19 stații: cele șapte pe care s-a văzut întâi tiparul și 12 alese ulterior.

Înainte de a număra pe cele 12 stații noi, data (6 ianuarie), ferestrele (șapte zile), definiția normalei, perioadele (1953–1987 și 1988–2025) și pragurile au fost scrise într-un fișier datat: pasul din prima perioadă ≤ −1,0 °C, 6 ianuarie pe un loc ≤ 10 din 365 și pasul din a doua perioadă > −0,5 °C, fiecare la cel puțin trei sferturi dintre stații. Rezultat: 12 din 12 pentru fiecare dintre cele trei. ERA5 a servit doar la căutarea inițială și la comparația cu alte țări.

Un test de sensibilitate: normala ar putea păstra o parte din săptămâna rece și ar umfla pasul pozitiv de după 1988. Refăcut cu o normală din care 27 decembrie–15 ianuarie sunt excluse, și cu una din trei armonici anuale, pasul din 1988–2025 rămâne pozitiv (+0,7 și +0,5 °C în medie), iar cel din 1953–1987 (−2,6 și −2,7) rămâne la fel de mare.

Limite. NOAA spune că seriile GHCN-Daily nu sunt omogenizate; mutarea unei stații sau urbanizarea ar putea schimba temperatura absolută, dar pasul este o diferență în cadrul aceleiași ierni, iar o modificare constantă a temperaturii se anulează în el; schimbările care depind de sezon nu sunt excluse. Unele stații au doar 26–29 de ierni în prima perioadă (cele care încep în 1961 sau mai târziu în arhivă); numărul este afișat la fiecare. Mecanismul nu a fost testat. Aceasta este o descriere, nu o dovadă că o dată a calendarului ar conduce vremea.

Datele NOAA se citează astfel: Menne et al. (2012), Global Historical Climatology Network - Daily (GHCN-Daily), Version 3, NOAA National Centers for Environmental Information, doi:10.7289/V5D21VHZ, versiunea 3.35 (actualizarea din 6 noiembrie 2026), descărcat la 9 noiembrie 2026; și Menne et al. (2012), J. Atmos. Oceanic Technol. 29, 897–910. NOAA nu garantează exactitatea datelor. ERA5: Copernicus Climate Change Service, prin Open-Meteo (CC BY 4.0).

#Întrebări

Ce arată măsurătorile despre gerul Bobotezei?

La stațiile meteo, în 1953–1987, săptămâna 6–12 ianuarie a fost în medie, față de normal, cu 2,5 °C mai rece decât cea dinainte, la toate cele 19. În 1988–2025 nu se mai vede un pas rece. Atât spun măsurătorile; ele nu arată de ce.

Boboteaza influențează vremea?

Măsurătorile nu arată așa ceva. Este un tipar descris în serii de temperaturi, cu 18 date testate și o împărțire în perioade aleasă după ce se văzuseră datele; cauza nu este stabilită.

De ce nu mai există după 1987?

Cauza nu a fost testată. Declinul este treptat, nu o prăbușire în 1988; atât arată aceste date.