# Ghișeul

> Trei ture, șase acte, o ștampilă. Cetățenii stau la coadă, fiecare cu răbdarea lui, iar tu ești funcționarul care le dă exact hârtia cerută înainte să plece bombănind pe ușă.

**Ideea pe scurt.** Ghișeul este o satiră jucabilă despre timpul pierdut la coadă: alegi cetățeanul, apoi actul potrivit, contra cronometru și contra răbdării omenești. Dacă îndeplinești cota în toate cele trei ture, ghișeul se închide victorios; dacă pleacă mai mult de 5 oameni într-o tură, se blochează.

## Jocul

Jocul este un arcade determinist de gestionare a timpului, cu aceeași ordine de fiecare dată. În versiunea interactivă, alegi cetățeanul cu mouse-ul, cu degetul sau cu săgețile (ori A și D), apoi apeși actul cerut sau tastele 1–6. Cu P iei pauză, cu Enter începi tura.

Reguli: fiecare cetățean cere unul dintre cele șase acte — Buletin, Adeverință, Copie legalizată, Dosar cu șină, Timbru fiscal, Cerere tip. Fiecare om are o bară de răbdare care scade în timp; dacă se golește, omul pleacă fără acte. Actul greșit costă 25 de puncte și un sfert din răbdarea omului.

Turele cer cote de 8, 12 și 16 oameni serviți, cu sosiri tot mai dese. Tura se încheie când cota e îndeplinită; mai mult de 5 plecări într-o tură blochează ghișeul și jocul se termină.

Scorul: 100 de puncte de om servit, plus un bonus de răbdare de până la 50, minus 25 pentru fiecare act greșit. Scorurile din joc nu sunt o măsură a nimic altceva decât a îndemânării tale la ștampilă.

## Ce te învață o tură la ghișeu

În joc, fiecare om cere un singur lucru și îl cere clar, cu pictogramă. În viața reală, omul de la coadă cere „o hârtie”, funcționarul întreabă „care hârtie?”, iar răspunsul este „aia de trebuie”. Bara de răbdare din joc este singura piesă realistă: scade la fel de repede în ambele lumi.

Cota crește de la o tură la alta pentru că așa crește și presiunea: luni ești politicos, marți ești eficient, vineri ești o ștampilă cu puls. Iar regula celor 5 plecări spune un adevăr de management: nu viteza te omoară, ci oamenii pe care îi pierzi pe drum.

## Metodă și limite

Ghișeul este o satiră originală: cetățenii, numele, cozile și ștampila sunt inventate, iar jocul nu citează statistici și nu descrie nicio instituție reală. Recordul se păstrează în browser, pe dispozitivul cititorului.

Text: Marius Comper (<https://mariuscomper.uk/>). Ediția engleză: <https://mariuscomper.uk/ghiseul/en/>.
