mariuscomper.uk EN

Demografie · Îngrijirea vârstnicilor · Proiecțiile Eurostat până în 2070

Decrețeii la 85 de ani și cine va avea grijă de ei

Astăzi, la fiecare om de 85 de ani sau mai mult din România revin nouă oameni și jumătate între 50 și 64 de ani, vârsta la care copiii ajung de obicei să-și îngrijească părinții. În 2060, când decrețeii, cei născuți între 1967 și 1974, vor fi împlinit toți 85 de ani, vor rămâne trei și jumătate: puțin peste o treime din valoarea de azi.

Pensiile se discută în bani. Îngrijirea se socotește în oameni: cine stă lângă un părinte care nu se mai poate îmbrăca, spăla sau găti singur. Mai jos e aceeași socoteală pentru familia ta, apoi pentru toată țara.

Anii de îngrijire din familia ta

Frații și surorile tale
în aceeași localitate cu părinții
în altă parte a țării
în străinătate

Anii pe care îi scrii nu sunt trimiși nicăieri; socoteala se face pe dispozitivul tău. Calculul pornește de la părinți în viață la 1 ianuarie 2026, născuți între 1925 și 1980.

Toată țara

Aceeași socoteală se poate face pentru toată țara. În centru e un om de 85 de ani sau mai mult; în jur, câți oameni între 50 și 64 de ani revin fiecăruia. Nu toți îngrijesc pe cineva, iar unii au părinți mai tineri. Raportul arată doar câți ar putea s-o facă.

2025
9,5

oameni de 50–64 de ani la fiecare român de 85 de ani sau mai mult

În 2025 cercul e aproape plin, iar oamenii de 50–64 de ani sunt în mare parte chiar decrețeii, între 50 și 57 de ani. Raportul urcă până la 10,5 în 2031, când, la 1 ianuarie, toți au între 56 și 63 de ani. Apoi decrețeii trec, pe rând, din cercul de afară în centru, iar locul lor e luat de generații mai mici. În 2040 rămân 6,4, în 2050 5,0, în 2060 3,5.

Același raport, an de an, în proiecția de bază EUROPOP2025. După 2070 rezultatul depinde tot mai mult de ipotezele despre mortalitate și migrație.

În proiecția de bază a Eurostat (EUROPOP2025), în 2060 vor fi peste 900.000 de oameni de 85 de ani sau mai mult, de 2,3 ori mai mulți decât azi, iar peste patru din cinci dintre ei vor fi decreței. După 2060 raportul nu mai ajunge înapoi la 3,5: coboară sub 3 din 2073 și la 2 în 2100.

Județ cu județ

Raportul nu e același peste tot. Harta arată, pentru fiecare dintre cele 41 de județe și pentru București, câți oameni de 50–64 de ani revin fiecărui om de 85 de ani sau mai mult. Apasă pe un județ sau alege-l din listă.

BihorBistrița-NăsăudClujMaramureșSatu MareSălajAlbaBrașovCovasnaHarghitaMureșSibiuBacăuBotoșaniIașiNeamțSuceavaVasluiBrăilaBuzăuConstanțaGalațiTulceaVranceaArgeșCălărașiDâmbovițaGiurgiuIalomițaPrahovaTeleormanBucureștiIlfovDoljGorjMehedințiOltVâlceaAradCaraș-SeverinHunedoaraTimișBucurești

Toată țara

9,5

oameni de 50–64 de ani la fiecare om de 85 de ani sau mai mult

Oameni de 50–64 de ani la fiecare om de 85 de ani sau mai mult

sub 33–44–66–88–1010–1212 sau mai mult

În 2025, raportul merge de la sub 7 în Vâlcea și Teleorman până la 15,3 în Satu Mare. În 2060, Satu Mare rămâne pe primul loc, cu 4,7: mai puțin decât are azi oricare județ. În 25 dintre cele 42 de locuri raportul va fi atunci sub media țării, iar în 13 va coborî sub trei.

Harta numără oamenii care locuiesc în fiecare județ, nu copiii bătrânilor de acolo. Ilfov are azi 13,6 oameni de 50–64 de ani la fiecare om de 85 de ani sau mai mult și încă 11,6 în 2040, cel mai mult din țară. Un om de 55 de ani din Ilfov poate avea însă părinții în Teleorman: pe hartă, el e numărat în Ilfov. Iar până în 2060, numărul celor de 85 de ani sau mai mult din Ilfov va crește de 5,4 ori.

De unde vine dezechilibrul

Decretul 770, dat în octombrie 1966, a interzis aproape orice avort. În 1967 s-au născut 527.764 de copii, aproape dublu față de 1966 (273.678). Între 1967 și 1974 media a fost de 442.798 de nașteri pe an.

Nașteri vii în România, 1960–2005. Sursa: Eurostat, demo_gind.

Douăzeci și cinci de ani mai târziu, între 1992 și 2001, s-au născut în medie 238.879 de copii pe an: cam jumătate. Douăzeci și cinci de ani e cam distanța dintre o generație de părinți și una de copii. Cei născuți atunci vor avea între 50 și 67 de ani în anii în care decrețeii împlinesc 85.

Cum a apărut valul și cum se vede azi în piramida vârstelor: Valul din ’67.

Din generațiile mai mici, o parte nu mai trăiește în țară. La 1 ianuarie 2025, statisticile țărilor europene numărau 358.000 de cetățeni români de 35–39 de ani. La fiecare 100 de oameni de această vârstă care trăiesc în România, alți 26 trăiesc, cu cetățenie română, în altă țară europeană. E o limită de jos: lipsesc Regatul Unit, una dintre cele mai mari destinații, Elveția, Danemarca și alte câteva țări, iar cei care au luat cetățenia țării în care trăiesc nu mai apar ca români.

Cetățeni români din alte țări europene, la fiecare 100 de locuitori ai României de aceeași vârstă, 1 ianuarie 2025. Fără Regatul Unit, Elveția, Danemarca și fără cei naturalizați.

Proiecția de mai sus îi scade deja pe cei care pleacă. Numărul acesta arată altceva: cât de des un om de vârsta copiilor care ar putea îngriji trăiește în altă țară.

Cine ajută azi

Cam 414.000 de români de 65 de ani sau mai mult trăiesc azi cu o limitare severă în activitățile obișnuite, din cauza sănătății. Cu aceleași rate pe vârste, ar fi circa 712.000 în 2060. Iată ce ajutor există azi.

Dintre oamenii care trăiesc într-o casă unde cineva are nevoie de îngrijire de lungă durată, doar 10,4% sunt în case care primesc îngrijire profesională la domiciliu. Ceilalți 89,6% trăiesc în case unde cineva are nevoie de îngrijire, dar nu vine niciun serviciu profesional. EU-SILC 2024, ilc_ats22

România10,4%
Media UE28,3%

Paturi în cămine și centre de îngrijire de lungă durată: 54 la 1.000 de oameni de 80 de ani sau mai mult. În total, 45.306 paturi. Eurostat hlth_rs_bdltc și demo_pjangroup, 2024

România54
Media UE131

Dintre românii de 75 de ani sau mai mult cu dificultăți severe în activitățile zilnice, 66,6% spun că nu primesc tot ajutorul de care au nevoie. Bulgaria, Croația, Finlanda și Luxemburg au procente mai mari, așa că procentul poate spune ceva și despre așteptări, nu doar despre servicii. Ancheta europeană de sănătate, 2019, hlth_ehis_tadlh

România66,6%
Media UE47,3%

Felul în care se descurcă azi familiile se sprijină pe faptul că decrețeii sunt încă la vârsta la care îngrijesc. Când vor ajunge ei să aibă nevoie de ajutor, aceleași familii vor avea mai puțini oameni, iar o parte dintre ei vor fi în altă țară.

Ce nu poate spune calculul

  • Nu știe nimic despre părinții tăi în afară de anul nașterii. Folosește ratele medii ale României pentru vârsta și sexul lor. Un părinte care fumează sau are o boală cronică are alte șanse; unul care face mișcare zilnic, altele.
  • „Nu se mai descurcă singur” înseamnă aici o limitare severă în activitățile obișnuite, din cauza sănătății, așa cum o declară oamenii în ancheta europeană EU-SILC din 2024. Nu e același lucru cu nevoia de ajutor în fiecare zi sau 24 de ore din 24, iar ancheta nu întreabă câte ore de ajutor sunt necesare.
  • Ancheta îi lasă pe dinafară pe cei din cămine, așa că subestimează nevoia după 85 de ani. Seria are și o ruptură de metodă în 2024.
  • Supraviețuirea vine din proiecțiile Eurostat EUROPOP2025, care presupun că mortalitatea continuă să scadă. Calculul lor reproduce speranța de viață la 65 de ani publicată de Eurostat pentru 2025 (15,2 ani la bărbați, 19,1 la femei) cu o abatere de cel mult 0,2 ani.
  • Fereastra e o medie pe mulți oameni ca părinții tăi, nu o prognoză pentru ei. Mulți oameni nu ajung niciodată să aibă nevoie de ajutor zilnic; alții au nevoie ani la rând.
  • Harta pe județe vine din proiecția regională a Eurostat, făcută pe grupe de câte cinci ani. Adunate, județele dau aceleași totaluri ca proiecția națională, cu o abatere de sub o miime. În estimările oficiale, numărul celor de 85 de ani sau mai mult din Vâlcea a crescut cu 37% între 2022 și 2025, față de 13% în toată țara, așa că raportul mic de acolo poate veni în parte dintr-o supraestimare în registre.

Pentru fiecare părinte, calculul urmează an de an șansa de a trăi, după ratele de mortalitate proiectate pentru generația lui, și o înmulțește cu proporția oamenilor de aceeași vârstă și sex care declară o limitare severă. Ratele pe grupe de zece ani sunt întinse pe fiecare vârstă, păstrând media fiecărei grupe. Fereastra cuprinde jumătatea din mijloc a anilor de îngrijire așteptați. Pensia e pusă la 65 de ani, vârsta legală pentru cei născuți după 1969.