# Cum se face un bob de grindină? Urcă în furtună cu el

Alege mărimea grindinei pe care ți-o amintești. Află cât de repede a căzut, cât de tare a lovit și ce curent ascendent a ținut-o în aer. Apoi crește o piatră în furtună și taie-o în două.


## Cum se formează grindina?

Grindina crește într-un curent ascendent din interiorul unui nor de furtună. Are nevoie de trei lucruri: un germene de gheață mai mic de un centimetru, apă suprarăcită (apă lichidă la temperaturi sub 0 °C) și timp. Germenele adună pe suprafață picăturile de apă pe care le întâlnește, iar apa îngheață. Piatra crește cât o ține curentul în aer. Când devine prea grea pentru curent sau iese din el, cade și, dacă nu se topește pe drum, o găsim pe jos.

Cea mai mare parte a creșterii are loc între −10 °C și −25 °C, la 5,7–8,0 km altitudine în atmosfera folosită mai jos. Studiile citate în sinteza semnată de Allen și colegii săi (2020) sugerează că o piatră mare petrece în zona de creștere până la 10–15 minute sau mai mult. Traseul ei depinde de viteza ei de cădere, care crește odată cu greutatea, de viteza curentului și de vânturile orizontale din furtună.

**Ce e model aici.** Furtuna din imagine e simplificată. Atmosfera e una de manual pentru latitudini medii, vara: 0 °C la 4,0 km, −20 °C la 7,2 km. Curentul ascendent e o coloană înclinată, iar piatra e purtată în direcția vântului. Modelul urmărește doar mișcarea pe verticală și în direcția vântului, iar bilanțul de căldură al pietrei e o versiune simplificată a celui folosit de Kumjian și Lombardo (2020). În model, o piatră stă în furtună între 20 și 40 de minute. Traiectoriile reale sunt tridimensionale și nu se cunosc pentru nicio piatră anume.

Ce e măsurat: viteza de cădere, energia și greutatea, din mii de pietre culese în Câmpiile Mari ale SUA (Heymsfield și colegii, 2018, cu corecția din 2020), valabile până la circa 7 cm. Sub 5 milimetri nu există măsurători, de aceea germenele pornește de la 5 milimetri.

## De ce are grindina straturi?

Straturile arată cum îngheța apa pe piatră. Când picăturile îngheață imediat, prind bule de aer și gheața iese lăptoasă (creștere uscată). Când piatra prinde apă mai repede decât o poate îngheța, apa se întinde pe suprafață, bulele scapă și gheața iese transparentă (creștere umedă). Piatra trece de la un fel la altul când se schimbă apa din nor, temperatura sau mărimea ei.

Straturile nu se numără ca inelele unui copac. Ideea că fiecare strat înseamnă o urcare și o coborâre prin furtună e răspândită, dar Laboratorul Național pentru Furtuni Severe al SUA (NSSL) și recenzia lui Allen și colegilor (2020) o resping: straturile depind de condițiile pe care le întâlnește piatra, iar acestea se schimbă și când piatra trece lateral prin curent. Din straturi se poate citi ordinea creșterii uscate și umede. Nu se poate citi câte urcări a făcut piatra.

## Grindină cât oul de găină sau cât portocala: câți centimetri?

Mărimea se măsoară pe direcția cea mai lungă a pietrei. Tabelul pune obiectele de zi cu zi lângă viteza de cădere și energia la impact, calculate din măsurători pe mii de pietre. Peste 7 cm nu există suficiente măsurători, iar valorile de acolo sunt extrapolări.

| Obiect | Mărime | Viteză la sol | Energie la impact | Curent necesar la 6,5 km | Clasa ESSL |
|---|---|---|---|---|---|
| un bob de mazăre | 0,6 cm | 17 km/h | 0,00 J | 25 km/h | sub 2 cm |
| o cireașă sau o alună | 2 cm | 48 km/h | 0,26 J | 65 km/h | mare |
| o nucă | 3 cm | 63 km/h | 1,2 J | 90 km/h | mare |
| o minge de ping-pong | 4 cm | 77 km/h | 3,3 J | 105 km/h | mare |
| un ou de găină | 5 cm | 89 km/h | 7,4 J | 125 km/h | foarte mare |
| o minge de tenis | 7 cm | 111 km/h | 24 J | 155 km/h | foarte mare |
| o piersică | 8 cm | ≈ 122 km/h | — | ≈ 170 km/h | foarte mare |
| un grepfrut | 11 cm | ≈ 151 km/h | — | ≈ 210 km/h | gigantică |
| recordul României: Sânandrei, 2016 | 15 cm | ≈ 186 km/h | — | ≈ 260 km/h | gigantică |
| recordul Europei: Italia, 2023 | 19 cm | ≈ 217 km/h | — | ≈ 300 km/h | gigantică |
| recordul SUA: Vivian, 2010 | 20,3 cm | ≈ 227 km/h | — | ≈ 315 km/h | gigantică |

Vitezele sunt mediane pentru pietre naturale (Heymsfield și colegii, 2018, cu corecția din 2020). Între pietre de aceeași mărime, viteza diferă cu circa ±50% după formă și greutate, iar energia variază și mai mult: pentru 5 cm, între circa 3 și 23 J (percentilele 10–90). „Curent necesar” e viteza minimă cu care trebuie să urce aerul ca să țină piatra la 6,5 km altitudine, unde aerul mai rar o lasă să cadă cu o treime mai repede decât la sol. Clasele ESSL: grindină „mare” de la 2 cm, „foarte mare” de la 5 cm, „gigantică” de la 10 cm. Comparațiile cu obiecte sunt luate din graficul european al ESSL (Kühne și Castellano, 2019), cu mazărea și grepfrutul după graficul serviciului meteorologic al SUA. Graficele diferă între ele: o nucă are între 2,7 și 4,1 cm.

### Cu ce viteză cade grindina?

La nivelul solului, o piatră de 2 cm cade în medie cu circa 48 km/h, una de 5 cm cu circa 89 km/h și una de 7 cm cu circa 111 km/h. La 6 kilometri altitudine, unde aerul e mai rar, aceeași piatră cade cu o treime mai repede (de circa 1,35 ori), de aceea un curent ascendent are nevoie de mai multă putere ca să țină în aer o piatră de o anumită mărime decât ne-am aștepta după viteza ei la sol. O piatră naturală cade în medie mai încet decât o bilă de gheață de aceeași mărime, fiindcă e mai ușoară și mai puțin rotundă.

### De ce cade grindina vara, când e cald?

Grindina se formează sus, unde temperatura e sub 0 °C chiar într-o zi de vară: în atmosfera de manual folosită aici, 0 °C se află la 4,0 km altitudine, iar −20 °C la 7,2 km. Pe drumul spre sol, piatra trece prin aer mai cald de 0 °C și se topește în parte. Pietrele mici se topesc mai des și mai repede; sinteza semnată de Allen și colegii săi (2020) notează că un aer mai cald în straturile de jos are un efect mic asupra topirii pietrelor mari. În România, 94,2% din zilele cu grindină cad între aprilie și septembrie (stații meteo, 1961–2014).

### Cade grindina noaptea?

Da, dar mai rar. În România, cea mai mare parte a grindinei cade după-amiaza: stațiile meteo o înregistrează mai ales între orele 13 și 21, ora locală de vară (Burcea și colegii, 2016). Nu e o regulă. Cea mai mare grindină din Europa, de circa 19 cm, a căzut la Azzano Decimo, în Italia, la aproximativ ora 23:00, pe 24 iulie 2023 (ESSL).

## Care este cea mai mare grindină din România și din lume?

Cel mai mare bob de grindină recuperat vreodată în SUA a căzut la Vivian, în Dakota de Sud, pe 23 iulie 2010: 20,3 cm și 879 g. OMM (Organizația Meteorologică Mondială) ține un singur record, de greutate: 1,02 kg, la Gopalganj, în Bangladesh, în 1986, neevaluat formal. În Europa, cea mai mare piatră fotografiată are circa 19 cm (Italia, 2023). România a deținut recordul Europei până în 2023: 15 cm, la Sânandrei, în Timiș, în 2016.

| Piatra | Mărime | Când | Cine a măsurat și ce statut are |
|---|---|---|---|
| Vivian, Dakota de Sud (SUA) | 20,3 cm, 879 g | 23 iulie 2010 | Comitetul național pentru extreme climatice al NOAA (vot 3–0, 28 iulie 2010): cea mai mare ca diametru și cel mai greu bob de grindină recuperat în SUA. Diametrul e măsurat de la vârf la vârf, a doua zi după cădere; piatra fusese deja parțial topită, iar piatra a fost cântărită după câteva zile. |
| Gopalganj (Bangladesh) | 1,02 kg | 14 aprilie 1986 | Cea mai grea grindină din arhiva Organizației Meteorologice Mondiale (OMM). OMM nu a evaluat-o formal; sursele sunt cărți populare din 1996–2000. |
| Azzano Decimo (Italia) | circa 19 cm | 24 iulie 2023, circa ora 23:00 | ESSL: cea mai mare grindină fotografiată din Europa. Mărimea e estimată din fotografii cu obiecte de referință alături. |
| Carmignano di Brenta (Italia) | circa 16 cm | 19 iulie 2023 | ESSL: estimare din fotografii. A ținut recordul Europei cinci zile. |
| Sânandrei, Timiș (România) | 15 cm | 20 iunie 2016 | ESSL: cea mai mare grindină raportată în Europa până în iulie 2023. Un articol din 2024 dă data 26 mai 2016; metoda de măsurare nu e documentată. |
| Răducăneni, Iași (România) | 10 cm | 4 iunie 2024 | Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Valoarea vine de la un grup de observatori pe Facebook și a fost validată de ANM; baza europeană ESWD are 9 cm la Bohotin, în aceeași zi. |

Recordurile de mărime sunt estimări din fotografii sau măsurători pe pietre parțial topite; formulările urmează organismul care le-a verificat. Bazele de date de rapoarte, ca ESWD, arată unde au fost raportate pietre, nu unde cade mai des grindina. Sensul lui „diametru”: cea mai mare distanță dintre două vârfuri.

## Funcționează rachetele antigrindină?

Nu se știe. Nicio evaluare independentă sau randomizată a sistemului românesc nu a fost publicată, iar procentul oficial de 75% nu spune ce măsoară. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) scrie că experimentele de însămânțare a furtunilor cu grindină nu sunt încă suficiente ca să accepte ideile pe care se bazează tehnologia. Ideea rachetelor e simplă: iodura de argint din rachetă ar face norul să înghețe prea devreme și ar opri creșterea pietrelor. Dacă funcționează în practică, rămâne deschis.

### Ce spun operatorii și oficialii

Oficiali și operatori au spus că rachetele sunt eficiente în proporție de „peste 75%” sau „75–80%”. Niciun document citit nu spune ce măsoară procentul: frecvența grindinei, diametrul, energia sau suprafața afectată.

Legea 173/2008 cere zone de comparație lângă fiecare zonă protejată și monitorizare de către organizații neguvernamentale. Curtea de Conturi a găsit un singur contract de monitorizare independentă, din 2021, în care „eficiența” era un raport între suprafețe, nu o reducere a grindinei.

### Ce s-a măsurat în România

Într-un studiu din 2025 (Istrate și colegii, Atmospheric Research), 20 de furtuni însămânțate au avut, față de 20 neînsămânțate, valori radar ceva mai mici: reflectivitatea maximă mediană 58 față de 60 dBZ, iar conținutul de apă lichidă integrat pe verticală 19 față de 27 kg/m². Comparația nu e randomizată, autorii spun că fluctuațiile naturale complică interpretarea, iar șase dintre cei șapte autori sunt din grupul care spune că operează punctele de lansare.

Un studiu anterior al aceluiași grup, numit exploratoriu de autori, a găsit valori radar în creștere în timpul însămânțării și în scădere după.

### Ce se știe în alte țări

Sinteza semnată de Allen și colegii săi (2020) scrie că experimentele din anii 1970–1980 nu au dat dovezi concludente pentru suprimarea grindinei, iar cercetarea a continuat regional. OMM spune că o evaluare sigură cere randomizare.

În Franța (programul ANELFA) și în Spania, cercetătorii unui program cu generatoare la sol raportează circa 50% mai puțină energie a grindinei în zilele cele mai severe; rezultatul nu vine dintr-un experiment randomizat și privește generatoare, nu rachete. O analiză din Republica Moldova (1967–2015) a găsit mai multe zile cu grindină, nu mai puține, pe măsură ce suprafața protejată creștea; e o corelație, nu o dovadă.

### De ce nu mai sunt lansate rachete?

- **26 iulie 2024:** lansările în județul Prahova au fost suspendate printr-un ordin al ministrului agriculturii.
- **1 septembrie 2024:** întregul sistem a intrat în „conservare și pază”. Directorul unității Vrancea a spus că ministerul nu găsise banii.
- **2025:** nu s-au lansat rachete. Potrivit Corpului de Control al prim-ministrului (citat de presă), programul 2010–2024 a expirat fără un program nou.
- **Ianuarie 2026:** o instanță a anulat ordinul pentru Prahova, cu drept de apel.
- **Iulie 2026:** ministrul interimar al agriculturii a propus o relansare limitată, pentru 2026–2028, și a spus că numai un guvern cu puteri depline poate aproba programul. Până la 29 septembrie 2026 nu s-au raportat lansări în 2026.

### Alungă rachetele ploaia?

Cultivatorii de vie și de pomi spun că pierderile din grindină au crescut de când lansările s-au oprit. Fermierii cu culturi de câmp spun că plouă mai mult de când s-au oprit. Niciuna dintre cele două afirmații nu a fost testată de un studiu independent. OMM spune că nu s-au găsit efecte semnificative asupra sănătății sau mediului ale iodurii de argint în intervențiile de până acum, și că efecte în zonele aflate în direcția vântului au fost sugerate, dar cer cercetare.

Situația la 29 septembrie 2026. Pagina nu recomandă cultivatorilor să se bazeze pe sistem sau să-l ignore.

## Surse

- Heymsfield A. J., Giammanco I. M., Wright R. (2018). A comprehensive observational study of graupel and hail terminal velocity, mass flux, and kinetic energy. Journal of the Atmospheric Sciences 75, 3861–3885. https://doi.org/10.1175/JAS-D-18-0035.1
- Heymsfield A. J., Szakáll M., Jost A., Giammanco I., Wright R., Brimelow J. (2020). Corrigendum. Journal of the Atmospheric Sciences 77, 405–412. https://doi.org/10.1175/JAS-D-19-0185.1
- Heymsfield A. J., Giammanco I. M., Wright R. (2014). Terminal velocities and kinetic energies of natural hailstones. Geophysical Research Letters 41, 8666–8672. https://doi.org/10.1002/2014GL062324
- Allen J. T., Giammanco I. M., Kumjian M. R. et al. (2020). Understanding hail in the Earth system. Reviews of Geophysics 58, e2019RG000665. https://doi.org/10.1029/2019RG000665
- Kumjian M. R., Lombardo K. (2020). A hail growth trajectory model for exploring the environmental controls on hail size: model physics and idealized tests. Journal of the Atmospheric Sciences 77, 2765–2791. https://doi.org/10.1175/JAS-D-19-0352.1
- NOAA National Severe Storms Laboratory, Severe Weather 101: Hail basics. https://www.nssl.noaa.gov/education/svrwx101/hail/
- Kühne T., Castellano C. (2019). Hail size comparisons for ESWD reports. European Severe Storms Laboratory. https://www.essl.org/
- ESSL (2023). Hail record broken again: 19 cm hailstone confirmed in Italy. https://www.essl.org/cms/hail-record-broken-again-19cm-hailstone-confirmed-in-italy/
- NOAA National Weather Service, Aberdeen SD; NOAA National Centers for Environmental Information: the Vivian, South Dakota hailstone, 23 July 2010. https://www.weather.gov/abr/vivianhailstone
- World Meteorological Organization, Archive of Weather and Climate Extremes: heaviest hailstone. https://wmo.int/topics/extreme-weather
- Burcea S. et al. (2016). Hail climatology of Romania, 1961–2014. https://journals.ametsoc.org/
- Istrate V. et al. (2025). Radar characteristics of seeded and unseeded hail clouds in Romania. Atmospheric Research. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0169809525001206
- Legea 173/2008 privind intervențiile active în atmosferă. https://legislatie.just.ro/
- World Meteorological Organization, Statement on Weather Modification. https://wmo.int/content/wmo-statement-weather-modification
- Dessens J., Sánchez J. L., Berthet C. et al. (2016). Hail prevention by ground-based silver iodide generators: results of historical and modern field projects. Atmospheric Research 170, 98–111. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0169809515003774
- Anderson G. P. et al. (1986). AFGL atmospheric constituent profiles (0–120 km), mid-latitude summer. https://apps.dtic.mil/

Canonical: https://mariuscomper.uk/grindina/