# Cum a așteptat imnul nostru 142 de ani? *Cântecul care a așteptat 142 de ani* În iunie 1848, la Brașov, o poezie proaspătă își găsea o melodie mai veche decât ea. Abia la 24 ianuarie 1990, după șase imnuri oficiale și două interdicții, «Deșteaptă-te, române!» devenea lege. De Marius Comper · 19 septembrie 2026 · lectură de 11 minute ## I. Ecoul *mai–iunie 1848 · poezia își găsește melodia* - Cuvintele: Andrei Mureșanu, 1816–1863 - Melodia: Anton Pann, mort în 1854 - Prima oară: Brașov, iunie 1848 La Brașov, la sfârșit de mai 1848, profesorul Andrei Mureșanu scria «Un răsunet», răspuns la «Către Români» a lui Vasile Alecsandri. Originalul era în chirilică românească; titlul de azi avea să vină mai târziu. Pentru versuri îi trebuia o melodie. I-a cerut-o lui Gheorghe Ucenescu, cântărețul bisericii din Șchei, care i-a cântat mai multe melodii lumești. Mureșanu a ales-o pe cea a lui Anton Pann, «Din sânul maicii mele», scrisă după o poezie de Grigore Alexandrescu și tipărită în «Spitalul amorului» din 1852. La sfârșit de iunie 1848, cântecul s-a auzit prima oară pe străzile Șcheilor Brașovului. Grupul lui Bălcescu, Magheru, Brătianu și Bolliac l-a cântat la Brașov; apoi a răsunat în Munții Apuseni. Bălcescu l-a numit «Marseilleza română». Ziua exactă când s-a născut «Un răsunet» nu se știe: undeva între Adunarea de la Blaj (3–5 mai) și prima cântare, la sfârșit de iunie. Ce se știe e că în câteva săptămâni a devenit imnul nescris al revoluției. > Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte! > – Andrei Mureșanu, «Un răsunet», 1848 **Cei trei oameni:** - Andrei Mureșanu (1816–1863): cuvintele - Anton Pann (mort în 1854): melodia - Gheorghe Ucenescu (1830–1896): alegerea **Între timp:** cu o lună înainte, Adunarea Națională de la Blaj (3–5 mai 1848) dăduse imboldul întregii povești. ## II. Neoficial *1848–1947 · un secol fără coroană* - Statut: imn nescris, niciodată oficial - 1877: București, 9 mai - 1919: hotărârea Consiliului Dirigent Timp de un secol, «Deșteaptă-te, române!» a fost imnul pe care statul nu-l voia și mulțimea nu-l uita. Regatul avea «Trăiască Regele»; cântecul din 1848 se cânta la zile mari, fără ordin de sus. La 9 mai 1877 s-a cântat la București, odată cu independența. La 21 noiembrie 1917 a răsunat la Chișinău, la deschiderea Sfatului Țării; în 1917–1918 a slujit la solemnități în Republica Democratică Moldovenească. În 1919, Consiliul Dirigent l-a făcut imn național al Transilvaniei. Între timp apăruse și rivala: «Hora Unirii» a lui Alecsandri, pe muzica lui Flechtenmacher, cântată la Unirea din 1859. Hora era bucuria; «Deșteaptă-te» era jurământul. În 1910, corul «Ion Vidu» din Lugoj îi făcea prima înregistrare, pe disc Pathé. Cântecul intra în veacul XX pe două căi: pe buze și pe ceară. > Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine! > – Andrei Mureșanu, strofa a doua **Unde a răsunat:** - 9 mai 1877: București - 21 noiembrie 1917: Chișinău - 1919: hotărârea Consiliului Dirigent **Între timp:** în 1881 România devenea regat, iar imnul coroanei rămânea «Trăiască Regele». ## Șirul așteptării: șapte imnuri, un cântec Între 1848 și 1990, statul român a avut șase imnuri oficiale; al șaptelea e cântecul care le-a așteptat pe toate. Apasă pe fiecare ca să vezi anii, autorii și ce făcea între timp «Deșteaptă-te». ### Marș triumfal (1862–1884) *Marș fără cuvinte.* Instrumentalul lui Eduard Hübsch pentru oștirea Principatelor (1862–1884). «Deșteaptă-te» avea 14 ani și niciun statut. ### Trăiască Regele (1884–1948) *Imnul regelui.* Versurile lui Vasile Alecsandri pe muzica lui Hübsch (1884–1948). Cântecul mulțimii rămâne neoficial. ### Zdrobite cătușe (1948–1953) *Imnul ruperii.* Primul imn comunist, muzica Matei Socor (1948–1953). Vechiul cântec e scos în afara legii. ### Te slăvim, Românie (1953–1975) *Imnul lung.* Socor, Frunză și Deșliu, din august 1953 până în 1975. Peste două decenii de «Te slăvim». ### E scris pe tricolor Unire (1975–1977) *Intermezzo-ul Porumbescu.* «Pe-al nostru steag e scris Unire» (1880), aceeași melodie ca imnul Albaniei. Doi ani: 1975–1977. ### Trei culori (1977–1990) *Imnul generației comuniste.* Tot Porumbescu, cu text adaptat, din octombrie 1977 până în 1990. ### Deșteaptă-te, române! (1990–) *Acasă.* 24 ianuarie 1990: cântecul din 1848 devine lege. Sfârșitul așteptării de 142 de ani. *«Deșteaptă-te, române!»: 1848–1990, mereu acolo* - 1849: interzis în Transilvania (fără sfârșit documentat) - 1948–1966: interzis - 1967–1989: tolerat, neoficial Anii sunt cei ai formatului standard; variantele 1866 (Marș triumfal) și 1881 (versurile regale) sunt marcate disputat în metodă. ## III. Interzis *1948–1989 · scos în afara legii, apoi tolerat* - 1948: scos în afara legii - 1967: tolerat, fără statut - 1987: Brașov, 15 noiembrie La 30 decembrie 1947, comuniștii au abolit monarhia și, odată cu ea, cântecele vechiului regim. «Deșteaptă-te, române!» a fost scos în afara legii; în locul lui au venit, pe rând, «Zdrobite cătușe», «Te slăvim», «E scris pe tricolor Unire» și «Trei culori». Interdicția n-a ținut o veșnicie. Din 1967, propaganda l-a tolerat în scopuri naționaliste, iar regimul lui Ceaușescu l-a lăsat să se cânte în public, fără să-i dea însă recunoașterea de stat. Era îngăduit, nu era imn: capcana perfectă. La Brașov, în 15 noiembrie 1987, cântecul a răsunat în plină revoltă muncitorească. Represiunea a fost cruntă: vreo 300 de arestați, pedepse între 6 luni și 3 ani, deportări în alte orașe. În decembrie 1989, «Deșteaptă-te» s-a cântat din nou în stradă, de data asta fără întoarcere. Revoluția îi dădea înapoi ceea ce decretele îi luaseră: glasul mulțimii. > Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol. > – Ministerul Afacerilor Externe, comunicat de Ziua Imnului **Statutul cântecului:** - 30 decembrie 1947: scos în afara legii - 1967: tolerat, fără statut oficial - 15 noiembrie 1987: cântat la Brașov, vreo 300 de arestați **Între timp:** din octombrie 1977 imn era «Trei culori», tot pe muzica lui Porumbescu. ## IV. Imnul *1990–azi · acasă, în sfârșit în lege* - Adoptat: 24 ianuarie 1990 - Legea: 75/1994: strofele 1, 2, 4, 11 - Ziua Imnului: 29 iulie (Legea 99/1998) La 24 ianuarie 1990, «Deșteaptă-te, române!» devenea imn național, după 142 de ani de așteptare. Constituția din 1991 l-a consacrat; Legea 75/1994 i-a fixat textul: 11 strofe, din care se cântă strofele 1, 2, 4 și 11. Peste Prut, același cântec trăia o viață paralelă: la solemnități în 1917–1918, apoi imn al Moldovei între 1991 și 1994, până la «Limba noastră». Din 1998, ziua de 29 iulie e Ziua Imnului Național. În fiecare an, la București, cântecul din 1848 se cântă la ceremonii oficiale, de față cu statul care l-a așteptat 142 de ani. De la «Un răsunet» la imn de stat: 142 de ani, șase imnuri oficiale, două interdicții și o alegorie vieneză din 1864 care-l închipuia deja biruitor. Melodia lui Pann și versurile lui Mureșanu au ajuns, neschimbate în esență, din Șcheii Brașovului în Constituție. > Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte! > – Andrei Mureșanu, strofa întâi **Legea de azi:** - 24 ianuarie 1990: adoptat - 1991: consacrat prin Constituție - 29 iulie: Ziua Imnului (Legea 99/1998) - se cântă strofele 1, 2, 4 și 11 **Între timp:** în 1994 Moldova renunța la el pentru «Limba noastră». ## Cenzurat sau nu? Șase ani, șase locuri. Ghicește când te aresta cântatul și când nu. Anul 1970 e capcana: citește cu atenție. 1. **1849 · Cluj.** Cânți «Deșteaptă-te» la un chef studențesc, la un an după revoluție. *Cenzurat: în 1849, după înfrângerea revoluției, cântecul era interzis în Transilvania. De aceea a și trecut munții.* 2. **1877 · București.** E 9 mai, se proclamă independența, și mulțimea cântă «Deșteaptă-te». *Liber: la 9 mai 1877 cântecul a răsunat la București, de față cu toată lumea.* 3. **1952 · Brașov.** Îl fredonezi la uzină, între schimburi. *Cenzurat: în 1952, cântecele vechiului regim erau scoase în afara legii, ca din 30 decembrie 1947.* 4. **1970 · București.** Fanfara îl cântă la o serbare oficială, de față cu activiștii. *Liber, dar cu capcană: în 1970, ca din 1967 încoace, regimul îl tolera patriotic, însă imn tot nu era. Imn era «Te slăvim».* 5. **1987 · Brașov.** E 15 noiembrie și îl cânți în stradă, în mijlocul revoltei muncitorești. *Cenzurat: în 1987 revolta s-a terminat cu vreo 300 de arestați și pedepse între 6 luni și 3 ani.* 6. **1991 · Chișinău.** Îl cânți la o ceremonie oficială, peste Prut. *Liber: între 1991 și 1994 a fost chiar imnul Moldovei.* ## Melodia: strofa întâi, 76 de note Melodia lui Pann, așa cum o cântă partiturile: 76 de note, 83 de pătrimi, 71 de silabe. Apasă «ascultă» și citește odată cu sunetul. Nicio înregistrare istorică: totul e sintetizat pe loc, din notele transcrise. > Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, > În care te-adânciră barbarii de tirani! > Acum ori niciodata croiește-ți altă soarte, > La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Partitura-sursă folosește singularul arhaic «tiran»/«dușman» la repetiții; textul oficial (Legea 75/1994) are pluralul «tirani»/«dușmani». Ritmurile sunt redate întocmai, inclusiv patru măsuri de câte trei pătrimi din gravura amatoare. Transcriere proprie după gravura Cantorion, verificată pe două căi: silabele legii 75/1994 și ferestrele 0–9/9–22/22–31/31–45 de secunde ale înregistrării PD a US Navy Band (timed-text Commons). ## Chipuri și urme Șapte imagini, șapte date-ancoră. Fiecare își spune bucata ei de poveste. ### Imaginea 1816–1863: Poetul «Unui răsunet» - Profesor la Brașov din 1838; poezia și-a publicat-o în 1848, întâi cu titlul «Un răsunet». - Originalul era în chirilică românească, ca răspuns la «Către Români» a lui Alecsandri. - A murit la Brașov în 1863, cu 127 de ani înainte ca versurile să devină imn. ### Imaginea 1854: Omul melodiei - Muzica imnului e a lui Anton Pann, cântăreț și tipograf bucureștean. - «Din sânul maicii mele», după Alexandrescu, s-a tipărit în «Spitalul amorului» din 1852. - A murit de tifos la 2 noiembrie 1854, la 57 de ani: melodia e de mult domeniu public. ### Imaginea 1830–1896: Omul care a ales - Cântăreț al bisericii din Șcheii Brașovului (1830–1896). - I-a cântat lui Mureșanu mai multe melodii lumești; poetul a ales-o pe cea a lui Pann. - Numele lui stă pe imn alături de Pann: muzica «Pann/Ucenescu». ### Imaginea 1850: «România revoluționară» - Alegoria lui Constantin Daniel Rosenthal (1820–1851), pictată în Franța în 1850. - Modelul: Maria Rosetti, cu drapelul pe umăr și pumnalul în mână. - La doi ani după poem, revoluția își avea deja icoana: 1850. ### Imaginea 1910: Prima înregistrare: 1910 - Disc Pathé coral: corul «Ion Vidu» din Lugoj, 1910. - La 62 de ani după poem, cântecul se putea cumpăra din prăvălie. - Între 1948 și 1966, același disc ți-ar fi putut aduce necazuri. ### Imaginea 1942: Poetul pe timbru - Poșta Română, 1942: seria «Andrei Mureșanu», 5+5 lei. - Onorat în plin război, interzis la șase ani după aceea. - Timbru gri-violet: poetul cu mustață, gravat mărunt. ### Imaginea 2020: Ziua Imnului - 29 iulie 2020, București: intonarea imnului la ceremonia oficială. - Ziua de 29 iulie e Ziua Imnului din 1998 (Legea 99/1998). - La 30 de ani de la adoptare, cântecul din 1848 avea stat, fanfară și zi în calendar. Toate imaginile sunt domeniu public, cu două excepții CC BY-SA creditate (discul și ceremonia). ## Numerele așteptării Șase numere care spun toată povestea. - **1.848** – 1848, anul poeziei și al melodiei - **142** – 142 de ani de așteptare (1990–1848) - **6** – 6 imnuri oficiale între timp - **11** – 11 strofe a scris Mureșanu - **4** – 4 strofe se cântă azi: 1, 2, 4, 11 - **1.990** – 1990, anul devenirii imn ## Mituri ### «Mereu imnul nostru» Nu: între 1862 și 1990 statul a avut șase imnuri oficiale, de la «Marș triumfal» la «Trei culori». «Deșteaptă-te» a așteptat 142 de ani și a pierdut de fiecare dată, până în 1990. ### «S-a cântat la Blaj» Nu la Marea Adunare din 3–5 mai 1848: poezia s-a născut după ea, la Brașov. Prima cântare e la sfârșit de iunie, pe străzile Șcheilor. Pentru adunarea din septembrie nu există dovadă: nedocumentat. ### «L-au interzis doar comuniștii» Nu: prima interdicție a lovit Transilvania după 1849, când cântecul a trecut munții. Comuniștii l-au scos în afara legii în 1948 și l-au tolerat din 1967. ### «E doar al României» Nu: l-au cântat și basarabenii, la Sfatul Țării în 1917–1918 și ca imn al Moldovei între 1991 și 1994, până la «Limba noastră». ## Surse și metodă Faptele vin din legi (75/1994, 99/1998), din Monitorul Oficial, din două studii de muzicologie românească și din articole enciclopedice verificate între ele. Fiecare dată e citată; ce n-a putut fi dovedit e marcat disputat sau nedocumentat. «142 de ani» e aritmetică (1990–1848), la fel «127» (1990–1863), «62» (1910–1848) și «30» (2020–1990). Anii imnurilor urmează formatul standard; variantele 1866 și 1881 sunt semnalate disputat. Melodia e o transcriere proprie (76 de note, 83 de pătrimi) după o gravură modernă a melodiei lui Pann, verificată pe silabele legii și pe cronologia înregistrării PD. Detaliile stau în SOURCES.md din depozit. ### Ecoul - [Mureșanu, «Un răsunet» (1848), răspuns la «Către Români» al lui Alecsandri; originalul în chirilică românească](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [Melodia: «Din sânul maicii mele» a lui Pann (după Alexandrescu); Ucenescu i-a cântat mai multe melodii, Mureșanu a ales-o pe-a lui Pann; tipărită în «Spitalul amorului» (1852)](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [Cântat prima oară la sfârșitul lui iunie 1848, Brașov, Șcheii Brașovului; imediat imn revoluționar](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [Cântat la Brașov în iunie 1848 de grupul Bălcescu–Magheru–Brătianu–Bolliac, apoi în Apuseni; interzis în Transilvania, trece munții](https://www.ucmr.org.ro/Texte/RV-7-2018-4-VVasile-Desteapta-te-romane.pdf) ### Neoficial - [Adunarea de la Blaj, 3–5 mai 1848, imboldul poeziei și muzicii; întâlnirea de la Brașov, sfârșit de mai; dezbaterea «unde s-a cântat prima oară»](https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Buridava/09-Buridava-Studii-si-materiale-09-2011_288.pdf) - [Cântat la București, 9 mai 1877, și la Chișinău, 21 noiembrie 1917 (Sfatul Țării); imn național prin Consiliul Dirigent, 1919](https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Studii-si-articole-de-istorie/062-studii-si-articole-de-istorie-LXII_1995_141.pdf) - [Folosit la solemnități în Republica Democratică Moldovenească, 1917–1918](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [«Hora Unirii» (Alecsandri/Flechtenmacher), cântată la Unirea din 1859 – rivala neoficială](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [Bălcescu: «Marseilleza română»; discul Pathé 1910, corul «Ion Vidu» din Lugoj – prima înregistrare (descrierea fișierului)](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Disc_Pathe,_Desteapta-te,_romane!.JPG) ### Interzis - [30 decembrie 1947: monarhia abolită, cântecul scos în afara legii; Ceaușescu l-a tolerat în public, fără recunoaștere de stat](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [«Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol» (MAE)](http://munchen.mae.ro/sites/muenchen.mae.ro/files/imn.comunicat.pdf) - [Tolerat din 1967 în scopuri naționaliste (propaganda comunistă)](https://biblioteca-digitala.ro/reviste/Studii-si-articole-de-istorie/062-studii-si-articole-de-istorie-LXII_1995_141.pdf) - [A răsunat la revolta brașoveană din 1987 și în Revoluția din decembrie 1989](https://cdn.juridice.ro/wp-content/uploads/2014/07/Versiune-pentru-tip_rire4.pdf) - [Revolta Brașovului, 15 noiembrie 1987: vreo 300 de arestați, pedepse de 6 luni–3 ani, deportări](https://en.wikipedia.org/wiki/Brașov_Rebellion) ### Imnul - [Adoptat ca imn național la 24 ianuarie 1990, în locul «Trei culori»](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) - [Legea 75/1994, anexa 2 (Monitorul Oficial 237): textul oficial; se cântă strofele 1, 2, 4 și 11 din 11](https://commons.wikimedia.org/wiki/File:National_Anthem_of_Romania_(page_1).png) - [Consacrat prin Constituția din 1991; 29 iulie = Ziua Imnului Național (Legea 99/1998)](http://munchen.mae.ro/sites/muenchen.mae.ro/files/imn.comunicat.pdf) - [Imnul Moldovei, 1991–1994, înlocuit de «Limba noastră»](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) ### Șirul imnurilor - [Șirul imnurilor oficiale și anii lor (formatul standard)](https://en.wikipedia.org/wiki/Template:National_anthems_of_Romania) - [Variantele 1866 (Marș triumfal instrumental) și 1881 (versurile regale) – marcate disputat](https://en.wikisource.org/wiki/Portal:National_anthems) - [Socor: muzica ambelor imnuri comuniste; «Te slăvim» – Frunză/Deșliu, din august 1953; Porumbescu adoptat 1975; «Trei culori» din octombrie 1977](http://www.jandarmeriamobilamures.ro/arhiva/B_I_%2038%20-%20Activitati%20desfasurate%20de%20ziua%20imnului%20national.pdf) - [«E scris pe tricolor Unire»: Porumbescu 1880, aceeași melodie ca imnul Albaniei](https://en.wikipedia.org/wiki/Pe-al_nostru_steag_e_scris_Unire) ### Jocul - [Interzis în Transilvania după 1848 (UCMR); cântat la 1877, 1917, 1919; scos în afara legii în 1948, tolerat din 1967, cântat în 1987 și 1989, imn în România (1990) și Moldova (1991–1994)](https://en.wikipedia.org/wiki/Deșteaptă-te,_române!) ### Melodia - [Transcriere proprie (76 de note, 83 de pătrimi) după partitura voce+pian Cantorion a melodiei PD; validată pe ferestrele 0–9/9–22/22–31/31–45 s ale înregistrării PD US Navy Band (timed-text Commons)](https://el.cantorion.org/download/3849/eea2dac094374af08b5365fda319c2af/Deșteaptă-te,%20române!%20Φωνή,%20Πιάνο%20-%20Voice,%20Piano.pdf) --- Un microsite de [Marius Comper](https://mariuscomper.uk/) · https://mariuscomper.uk/imnul-1848/