Marius Comper EN

Base du système métrique · vol. 3 · unitatea de greutate, 1799

Cilindrul de alamă folosit la stabilirea kilogramului în 1799

Kilogramul urma să fie masa unui decimetru cub de apă distilată la densitatea maximă. Louis Lefèvre-Gineau și Giovanni Fabbroni au aflat-o prin cântărire: un cilindru gol de alamă, măsurat în vechile linii franceze, a fost cântărit în apă ținută aproape de îngheț și apoi în aer. Johann Georg Trallès a raportat comisiei fiecare pas. Pornește și oprește corecțiile și urmărește cum se schimbă rezultatul.

18.827,15 grane, poids de marc

Volumul în apa rece, dm³ (recalculat)
Un dm³ de apă, în unitatea de lucru (recalculat)
Corecțiile din raport
Schema cântăririi: cilindrul gol de alamă atârnă într-un vas cu apă răcită cu gheață pusă în jurul vasului, echilibrat cu greutăți pe celălalt taler. Când oprești o corecție, brațul se înclină cu schimbarea rezultatului calculat; cântăririle reale s-au făcut prin substituție, față de aceeași contragreutate.
Schimbarea volumului cilindrului, în părți la un milion, produsă de modificarea de lungime aleasă, față de cele 28 de părți la un milion cu care diferă vechiul litru de decimetrul cub.

Un cilindru măsurat în linii

Niciun vas de exact un decimetru cub nu putea fi făcut și umplut destul de precis, așa că experimentul a folosit dezlocuirea: cântărești un corp în aer și în apă, iar diferența este masa apei pe care o dezlocuiește. Lefèvre-Gineau a pus să se facă un cilindru gol de alamă, înalt și lat de aproximativ 24 de centimetri, și l-a măsurat cu rigle comparate pe instrumentul folosit pentru bazele metrului. În linii, cilindrul avea înălțimea de 108,061032 și diametrul mediu de 107,6486. O linie era a douăsprezecea parte din vechiul țol francez; la 443,296 linii pe metru, valorile se rotunjesc la 0,2437672 m și 0,2428368 m. Volumul exterior la 17,6 °C este de 11,29 decimetri cubi.

Raportul dă și lungimea riglei folosite pentru diametru, 108,64658 linii, iar diametrul mediu ca această riglă plus 0,002025, media celor două capete. Cele două numere dau 108,6486, nu 107,6486 cât e tipărit; o riglă de 107,64658 l-ar da. Diametrul mediu este cel folosit în restul calculului și se rotunjește la cei 0,2428368 m tipăriți, așa că valoarea avută în vedere era foarte probabil 107,64658.

Cântărirea în apă și în aer și corecțiile aplicate

Pentru calcul, raportul folosește 36 dintre cele 48 de cântăriri în apă distilată și 53 de cântăriri în aer. Vasul cu apă era înconjurat de gheață pisată, iar temperatura medie a apei era de 0,3 °C. Din greutatea în apă se scad greutatea aerului din cilindrul gol și apoi mica împingere a aerului asupra greutăților; rezultatul, scăzut din greutatea în aer, dă masa apei dezlocuite: 11,2692387 unități. Volumul cilindrului în apa rece, după contracția alamei de la 17,6 °C și cu partea scufundată a tubului prin care intra și ieșea aerul, este de 11,2796202 decimetri cubi. Raportul dintre ele dă un decimetru cub de apă la 0,3 °C: 0,9990796 din unitatea de lucru.

Apa atinge densitatea maximă la aproximativ 4 °C; din cântăriri la mai multe temperaturi, Lefèvre-Gineau a stabilit corecția la 0,00012757 și a obținut 0,9992072. Setul de greutăți numit pila lui Carol cel Mare, etalonul de 50 de mărci al livrei pariziene, cântărea 12,227944 unități de lucru, așa că o unitate are 18.842,088 de grane, iar kilogramul 18.827,15 grane. Tabelul verifică douăsprezece etape ale raportului, fiecare din etapa tipărită anterioară, și ajunge la cele 18.827,15 tipărite.

PasulTipăritRecalculat din pasul tipărit anterior
Înălțimea cilindrului, linii108,061032108,061032
Înălțimea, metri0,24376720,2437672
Diametrul, metri0,24283680,2428368
Volumul exterior la 17,6 °C, dm³11,290005411,2900055
Volumul în apa rece, dm³11,279620211,2796202
În apă, fără aerul dinăuntru0,19680230,1968023
…și fără aerul de pe greutăți0,19676680,1967668
Apa dezlocuită11,269238711,2692387
Un dm³ de apă la 0,3 °C0,99907960,9990796
…la densitatea maximă0,99920720,9992072
Unitatea de lucru, grane18.842,08818.842,088
Kilogramul, grane18.827,1518.827,15

Douăsprezece etape ale raportului, fiecare recalculată din etapa tipărită anterioară; volumul exterior se potrivește la 0,1 ppm cu π modern, unitatea de lucru la cele trei zecimale afișate (raportul tipărește 18.842,088025, datele dau 18.842,088253), restul până la ultima zecimală tipărită. Lungimi în linii, 443,296 la metru; greutăți în unitatea de lucru a lui Lefèvre-Gineau, apropiată de un kilogram; 4.608 grane la o marcă.

Douăzeci și opt de părți la un milion

Rezultatul a fost transpus într-un cilindru de platină, kilogramul Arhivelor, depus la 22 iunie 1799; prototipul internațional din 1889 a fost egalat cu el. În 1901, Conferința Generală de Măsuri și Greutăți a definit litrul, pentru măsurători precise, ca volumul ocupat de un kilogram de apă pură la densitatea maximă și la presiune atmosferică normală, iar măsurătorile lui au urmat. În 1960, Conferința a consemnat că acest litru și decimetrul cub diferă cu aproximativ 28 de părți la un milion, litrul fiind mai mare; în 1964 a abrogat definiția din 1901 și a permis ca litrul să fie un alt nume pentru decimetrul cub.

Așadar, raportat la apă, kilogramul fixat în 1799 era cu aproximativ 28 de părți la un milion prea greu: în jur de 28 de miligrame. Pe acest cilindru, atât ar produce o creștere de aproximativ 2,3 micrometri a înălțimii și a diametrului, cum arată glisorul. Este o echivalență, nu un diagnostic; pagina nu cunoaște cauza. La Conferința din 1907, Charles-Édouard Guillaume a numit diferența neglijabilă pentru volumele stabilite prin cântărire în comerț și industrie. Din 20 mai 2019, kilogramul este definit prin constanta lui Planck.

Ce nu poate spune raportul

Raportul publică mediile cântăririlor, nu fiecare cântărire; rezultatele individuale au variat cu până la 45 de milionimi din unitate în apă și cu până la 46 în aer. Raportul indică o diferență de 0,0065 mm între diametrele celor două capete, în timp ce propriile valori în linii o fac 0,0655, iar corecția de con pe care o estimează apoi, 0,0674 mm³ și neglijabilă, se potrivește cu valoarea mai mare, nu cu cea tipărită. Pagina despre meridianul care a făcut metrul, de pe acest site, explică de unde vin cele 443,296 de linii.

Distribuie pagina

Linkul deschide cântărirea cu toate corecțiile active.

Surse

Sursa fiecărui număr de pe pagină e indicată în notele proiectului.

  1. J. G. Trallès, „Rapport sur l’unité de poids” (30 mai 1799), în J. B. J. Delambre (ed.), Base du système métrique décimal, vol. 3, Paris, 1810, p. 558–580 (aici p. 571–580), facsimil, ETH e-rara.
  2. CGPM: 1901, Declarația 1; 1960, Rezoluția 13; 1964, Rezoluția 6; Comptes rendus 1907 (Guillaume); 2018, Rezoluția 1.
  3. Meridianul care a făcut metrul, pe acest site.