MARIUSCOMPER.UKEN

ATLASUL LUMINII ÎNTÂRZIATE

Lumina care a plecat

Cerul ajunge la noi cu întârzieri diferite. Alege un an și vezi ce lumină pornea atunci spre Pământ, stea cu stea.

1200 î.Hr.2022
Fereastra de timp

În expunerea 1989 ±5 ani apar 48 de stele. Cea mai luminoasă este Arcturus, la 36,7 ani-lumină.

Anul este aproximativ: distanțele stelare au incertitudini, iar rotunjirea transformă o călătorie continuă într-un an de calendar.

Cerul din anul ales

Punctele aprinse sunt stelele a căror lumină pleca spre noi în fereastra aleasă. Atinge orice stea pentru detalii.

48 aprinse

Caută o stea

    Alege o stea de pe hartă sau caută după nume. Poți porni de la Sirius, Vega, Polaris, Betelgeuse ori Arcturus.

    Stele din expunere

    Cum se citește harta

    Harta cuprinde stelele din HYG 4.1 cu magnitudine aparentă de cel mult 6,5 și cu o distanță utilizabilă. Distanța în parseci este transformată în ani-lumină cu factorul 3,26156. Anul plecării este 2026 minus distanța în ani-lumină, rotunjit la cel mai apropiat an.

    Sursa stelelor: HYG 4.1, realizat de David Nash din cataloagele Hipparcos, Yale Bright Star și Gliese. Catalogul este publicat sub licența CC BY-SA 4.0.

    Pozițiile folosesc o proiecție Hammer a întregului cer. Punctul arată direcția stelei. Mărimea lui urmărește aproximativ magnitudinea aparentă, o scară inversă pe care numerele mai mici corespund stelelor mai luminoase.

    HYG 4.1 · CC BY-SA 4.0